Cauzele de corupție din R. Moldova ar putea fi examinate de către o instanță de judecată specializată, care va avea 15 magistrați, pentru a asigura calitate și promptitudine în judecarea unor astfel de dosare.

Proiectul de lege cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție, elaborat de președinta Maia Sandu, a fost aprobat astăzi de către membrii Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități care solicită Parlamentului adoptarea documentului în prima lectură.

Potrivit proiectului, sistemul judecătoresc anticorupție va include trei componente: Judecătoria Anticorupție, Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Judecătoria Anticorupție va examina ca instanță de fond toate cauzele penale de corupție sau conexe, precum și legalitatea actelor emise de Autoritatea Națională de Integritate în cazul constatării diferențelor substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile și averea dobândită și cererile de confiscare a averii nejustificate în folosul statului.

Proiectul de lege mai prevede crearea, în cadrul Curții de Apel Chișinău, a Colegiului anticorupție, care va judeca apelurile și recursurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Judecătoria Anticorupție. La Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi șase judecători.

Judecătorii Anticorupție și ai Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău vor fi selectați prin concurs public, organizat în două etape – preselecția candidaților de către o comisie instituită ad-hoc de Consiliul Superior al Magistraturii și selecția candidaților de către CSM din rândul candidaților eligibili. Comisia de preselecție instituită ad-hoc de CSM va fi formată din șase membri – trei experți internaționali propuși de partenerii de dezvoltare și trei reprezentanți ai societății civile, numiți de CSM.

După ce va desemna câștigătorii concursului public, CSM va înainta președintelui Republicii Moldova propunerea de numire sau de transfer în funcție a judecătorilor. Aceștia vor putea fi numiți sau transferați pe un termen de șase ani.

Potrivit inițiativei, în cadrul Judecătoriei Anticorupție și în cadrul Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău nu vor putea activa persoanele care au activat, în ultimii șapte ani, în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Candidații la funcția de judecător al Judecătoriei Anticorupție vor trebui să aibă cel puțin cinci ani efectiv lucrați în calitate de judecător în Republica Moldova sau în străinătate, sau să aibă o experiență de cel puțin zece ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin cinci ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală; să aibă reputație ireproșabilă, în privința acestora să nu existe suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, ale celor conexe sau ale faptelor coruptibile în contextul Legii integrității; să corespundă criteriilor de integritate financiară sau etică.

La funcția de judecător al Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău va putea candida persoana care are cel puțin șase ani lucrați în calitate de judecător în Republica Moldova sau în străinătate, sau are o experiență de cel puțin 12 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin șase ani în funcția de procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. De asemenea, candidatul trebuie să aibă o reputație ireproșabilă.

După adoptare, proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor care se referă la competențele Judecătoriei Anticorupție și ale Colegiului anticorupție al Curții de Apel Chișinău. Acestea vor intra în vigoare după ce instituțiile respective își vor începe activitatea, adică după ce președintele Republicii Moldova va numi, la propunerea CSM, cel puțin cinci judecători la Judecătoria Anticorupție și cel puțin patru judecători la Colegiul anticorupție al Curții de Apel Chișinău.

Economia Statelor Unite a crescut cu 5,2% în trimestrul trei, peste estimările iniţiale, ca efect al investiţiilor companiilor şi al cheltuielilor guvernamentale mai puternice, a raportat miercuri Departamentul pentru Comerţ, transmite CNBC, citat de news.ro.

Produsul intern brut, o măsură a tuturor bunurilor şi serviciilor produse în perioada de trei luni, a accelerat într-un ritm anual de 5,2%, a arătat a doua estimare a departamentului. Creşterea a depăşit valoarea estimată iniţial, de 4,9%, şi a fost mai bună decât prognoza de 5% făcută de economiştii chestionaţi de Dow Jones.

Revizuirea ascendentă a venit din creşterea investiţiilor fixe nerezidenţiale, care includ structuri, echipamente şi proprietate intelectuală. Categoria a înregistrat o creştere de 1,3%, care a marcat în continuare o schimbare bruscă în scădere faţă de trimestrele precedente. Cheltuielile guvernamentale au contribuit, de asemenea, la creşterea estimării trimestrului 3, urcând cu 5,5% pentru perioada iulie-septembrie.

Cu toate acestea, cheltuielile consumatorilor au înregistrat o revizuire în scădere, crescând acum doar cu 3,6%, comparativ cu 4% în estimarea iniţială.

Au fost câteva ştiri mixte pe frontul inflaţiei. Indicele preţurilor pentru cheltuielile de consum personal, un indicator pe care Rezerva Federală îl urmăreşte îndeaproape, a crescut cu 2,8% pentru perioada respectivă, o revizuire în scădere cu 0,1 puncte procentuale. Cu toate acestea, indicele preţurilor ponderate în lanţ a crescut cu 3,6%, o mişcare ascendentă cu 0,1 puncte procentuale. Profiturile corporative s-au accelerat cu 4,3% în timpul perioadei, în creştere puternică faţă de creşterea de 0,8% din trimestrul al doilea.