Stai conectat...

NATIONAL

Bursele europene au încheiat tranzacţiile de marţi în scădere, cu o zi înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală americană

Publicat

la

Bursele europene au încheiat tranzacţiile de marţi în scădere, cu o zi înainte de majorarea dobânzilor de către Rezerva Federală americană, iar indicele paneuropean Stoxx 600 a coborât cu 1,1%, inversând creşterea de peste 0,9% consemnată pe parcursul şedinţei, transmite Reuters preluat de news.ro

Toate bursele majore şi majoritatea sectoarelor au avut o evoluţie negativă, investitorii aşteptând informaţii referitoare la creşterile viitoare ale dobânzilor.

Cele mai importante scăderi ale acţiunilor au avut loc în sectorul construcţiilor şi al materialelor, cu un declin de 2,4%, în timp ce acţiunile din telecomunicaţii au coborât cu 2%.

Titlurile din sectorul călătoriilor şi petrecerii timpului liber au ânchis într-o uşoară creştere.

Şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane, care a început marţi şi va fi finalizată miercuri, este în centrul atenţiei investitorilor. Analiştii se aşteaptă la o majorare de 0,75 puncte procentuale a dobânzii de referinţă, pentru a tempera creşterea preţurilor.

Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu 1,03%, CAC 40 al bursei din Paris cu 1,35%, iat FTSE 100 al bursei din Londra cu 0,61%.

Loading

ACTUAL

UNBR intervine în scandalul judecătorilor sancționați în cazul Chițoiu: Dreptul la apărare nu poate fi folosit împotriva inculpatului

Publicat

la

Autor

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) reacționează la sancționarea disciplinară a celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești care au folosit comportamentul avocaților fostului ministru Daniel Chițoiu printre argumentele pentru agravarea pedepsei acestuia. Într-un comunicat transmis vineri, 6 noiembrie, UNBR avertizează că exercitarea legală a drepturilor procesuale nu poate constitui un motiv pentru înăsprirea situației juridice a inculpatului. Poziția vine după ce CSM a constatat că judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu au acționat cu rea-credință, încălcând principii fundamentale ale dreptului penal.

Uniunea Națională a Barourilor din România subliniază că independența avocatului în stabilirea și susținerea strategiei de apărare reprezintă o garanție fundamentală a procesului echitabil, care trebuie respectată inclusiv de judecătorii învestiți cu soluționarea cauzelor penale.

Reacția UNBR vine în contextul Hotărârii nr. 16J din 5 noiembrie 2026, prin care Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, cu majoritate de voturi, acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva celor doi magistrați de la Curtea de Apel Pitești.

„Dincolo de soluția disciplinară, care nu este definitivă, această situație ridică o problemă fundamentală: exercitarea legală a drepturilor procesuale prin avocat nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv pentru agravarea situației juridice a justițiabilului”, transmite UNBR.

Organizația profesională atrage atenția că avocatul are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a construi independent strategia de apărare, în limitele legii și ale mandatului primit de la client.

„Formularea cererilor, excepțiilor, recuzărilor, solicitarea administrării probelor și utilizarea celorlalte mijloace procedurale prevăzute de lege reprezintă instrumente esențiale pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului”, precizează Uniunea.

CSM a sancționat doi judecători pentru folosirea conduitei avocaților la agravarea pedepsei

Judecătorii Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu au făcut parte din completul Curții de Apel Pitești care, la 8 ianuarie 2026, a majorat de la trei ani cu suspendare la patru ani cu executare pedeapsa aplicată fostului ministru Daniel Chițoiu.

Acesta fusese trimis în judecată după accidentul rutier provocat în decembrie 2019 pe DN7, în județul Argeș, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața, iar o a treia a fost grav rănită.

Instanțele au stabilit că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a lui Daniel Chițoiu, care a pătruns cu autoturismul pe contrasens și a lovit frontal mașina în care se aflau victimele.

Vinovăția fostului ministru și gravitatea accidentului nu au constituit obiectul procedurii disciplinare. CSM nu a analizat dacă pedeapsa de patru ani era justificată sau dacă probele au fost corect apreciate.

Problema a fost că judecătorii au inclus, printre motivele înăspririi pedepsei, comportamentul avocaților inculpatului în cursul judecății la prima instanță.

În motivarea condamnării, cei doi magistrați au criticat cererile de recuzare formulate de apărare, sesizarea Inspecției Judiciare, solicitarea administrării unor probe privind starea de sănătate a victimelor și contestarea imparțialității completului.

Judecătorii au caracterizat această conduită drept „inacceptabilă” și au apreciat că a contribuit la tergiversarea procesului.

Mai mult, motivarea conține și un pasaj controversat referitor la refuzul inculpatului de a-și recunoaște vinovăția: „Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.”

În concluzia hotărârii, judecătorii au justificat majorarea pedepsei și prin „comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției”.

Deși consecințele accidentului justificau o evaluare severă a răspunderii penale, aceste argumente ridică probleme distincte privind protecția dreptului la apărare și a dreptului de a nu contribui la propria incriminare.

În privința conduitei avocaților, CSM a considerat că cei doi judecători au încălcat cu rea-credință principiile legalității sancțiunii penale și caracterului personal al răspunderii penale.

Ioan Fundătureanu a fost sancționat cu retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Costin Andrei Stancu cu diminuarea indemnizației brute lunare cu 10% pentru un an.

Hotărârea disciplinară nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

UNBR: Avocatul nu trebuie confundat cu inculpatul

În comunicatul transmis vineri, Uniunea Națională a Barourilor din România insistă asupra distincției dintre conduita profesională a avocatului și comportamentul personal al inculpatului.

„Faptul că avocatul acționează în numele sau în interesul clientului nu înseamnă că orice demers procedural al acestuia poate fi calificat drept o manifestare negativă a conduitei inculpatului. Exercitarea drepturilor procesuale trebuie distinsă de eventualele conduite abuzive, care necesită o evaluare distinctă, în condițiile legii”, arată UNBR.

Această precizare vizează exact problema constatată de CSM în cazul judecătorilor de la Curtea de Apel Pitești.

Articolul 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite instanței să țină cont de conduita inculpatului în cursul procesului penal, la individualizarea pedepsei. Această dispoziție nu poate fi însă interpretată ca o autorizare a transferării automate asupra inculpatului a conduitei profesionale autonome a avocatului său.

De asemenea, simplul fapt că o cerere de recuzare sau o solicitare de administrare a probelor este respinsă nu înseamnă că formularea ei a reprezentat un abuz.

UNBR avertizează că o interpretare contrară ar avea consecințe asupra tuturor persoanelor implicate în procese penale, nu doar asupra inculpaților din dosare mediatizate.

„Independența avocatului nu poate fi protejată doar împotriva ingerințelor directe. Ea presupune și garanția că exercitarea legală a apărării nu va produce, indirect, consecințe defavorabile asupra persoanei reprezentate”, se arată în comunicat.

Uniunea explică și pericolul practic al unei asemenea abordări: „În caz contrar, riscul agravării situației clientului ar putea descuraja avocatul să utilizeze toate mijloacele legale de apărare, afectând însăși efectivitatea dreptului la un proces echitabil.”

Cu alte cuvinte, un avocat care se teme că o cerere procesuală legitimă ar putea determina judecătorul să îi majoreze pedeapsa clientului ar putea ajunge să renunțe la instrumente esențiale ale apărării.

Independența judecătorilor nu exclude răspunderea disciplinară

UNBR abordează și problema independenței judecătorilor, invocată în reacțiile critice față de sancțiunile CSM.

Organizația recunoaște că judecătorul trebuie să poată interpreta și aplica legea fără ingerințe nejustificate, dar subliniază că independența nu reprezintă o imunitate absolută în fața răspunderii disciplinare.

„Independența judecătorului presupune libertatea de a interpreta și aplica legea, fără ingerințe nejustificate. Această independență nu exclude însă răspunderea disciplinară în cazurile și condițiile strict prevăzute de lege”, precizează UNBR.

Poziția vine într-un moment în care sancționarea celor doi judecători a provocat reacții vehemente, inclusiv din partea procurorului Claudiu Sandu, membru al CSM, care a vorbit despre o presupusă „dictatură” în sistemul judiciar.

Tot vineri, judecătorul Costin Andrei Stancu a anunțat că demisionează din Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și solicită transferul de la Secția penală la Secția I civilă, afirmând că mesajul transmis de sancțiunea CSM ar fi „nu vă atingeți de politicieni”.

Această interpretare este însă diferită de obiectul declarat al procedurii disciplinare. CSM nu a sancționat condamnarea unui fost ministru, ci folosirea comportamentului avocatului drept argument pentru agravarea răspunderii penale a clientului.

Mai mult, sancțiunile aplicate de CSM sunt supuse controlului judiciar, iar cei doi judecători au posibilitatea să își formuleze apărările în fața Înaltei Curți.

UNBR subliniază că independența avocatului și cea a judecătorului nu trebuie prezentate ca principii incompatibile.

„Independența judecătorului și independența avocatului nu sunt principii aflate în opoziție. Ele se completează și servesc aceluiași obiectiv: înfăptuirea unei justiții independente, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt efectiv garantate.”

Protecția avocaților, consolidată și la nivel european

În comunicat, UNBR atrage atenția că problema independenței profesiei de avocat este discutată și la nivel european.

Organizația amintește că, la 5 noiembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat propuneri de decizii ale Consiliului Uniunii Europene privind autorizarea semnării, în numele Uniunii, a Convenției Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat. România a semnat această convenție la 21 octombrie 2025.

Potrivit UNBR, documentul consacră garanții pentru exercitarea independentă a profesiei, inclusiv posibilitatea avocatului de a formula cereri și demersuri procedurale în numele clientului, fără ingerințe nejustificate.

Uniunea invocă și Declarația comună privind protecția justiției internaționale și integritatea dreptului internațional, publicată la 20 octombrie 2026 la inițiativa Consiliului Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE), la care organizația profesională din România a aderat.

Prin aceste referiri, UNBR subliniază că protejarea avocatului în exercitarea atribuțiilor sale nu este o revendicare corporatistă, ci o componentă a garantării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

„UNBR reafirmă că libertatea avocatului de a construi și susține apărarea, fără teama că demersurile sale legale vor fi folosite împotriva clientului, reprezintă o garanție esențială a dreptului la un proces echitabil”, se arată în finalul comunicatului.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Trump este pregătit să redefinească „președinția șchioapă”. Ce ar putea urma după pierderea Congresului (analiză)

Publicat

la

Autor

Donald Trump a pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului american după alegerile intermediare din 2026, însă acest rezultat nu înseamnă neapărat că președintele Statelor Unite va avea o influență mai redusă în ultimii doi ani de mandat. Dimpotrivă, liderul de la Casa Albă ar putea încerca să își extindă utilizarea prerogativelor executive și să accelereze deciziile de politică externă pentru a-și consolida moștenirea politică, avertizează dr. Lindsay Newman, cercetător asociat în cadrul Programului SUA și America de Nord al Chatham House.

Alegerile din SUA, un vot împotriva lui Trump. De ce înfrângerea republicanilor nu înseamnă sfârșitul influenței sale

Alegerile intermediare din Statele Unite au reprezentat, în interpretarea cercetătoarei Lindsay Newman, un referendum asupra președinției lui Donald Trump, chiar dacă numele acestuia nu s-a aflat pe buletinele de vot. Nemulțumirile americanilor privind costul vieții, prețurile carburanților, evoluția economiei și războiul cu Iranul au contribuit, potrivit analizei publicate de Chatham House, la pierderea controlului republicanilor asupra Camerei Reprezentanților și Senatului.

În mod tradițional, un asemenea rezultat electoral ar trebui să limiteze capacitatea unui președinte de a-și impune agenda legislativă. Donald Trump ar putea însă să ignore această logică politică și să își concentreze eforturile asupra deciziilor pe care le poate lua fără sprijinul Congresului.

Lindsay Newman consideră că președintele american este pregătit să redefinească statutul de „rață șchioapă”, expresie folosită în politica americană pentru un lider aflat spre finalul mandatului, cu o influență politică diminuată. În loc să accepte un rol secundar, Trump ar urma să se concentreze asupra modului în care va rămâne în istorie.

De ce au pierdut republicanii controlul Congresului. Economia și războiul cu Iranul, printre cauze

Potrivit analizei Chatham House, perspectivele electorale dificile ale republicanilor deveniseră evidente cu mai multe luni înainte de scrutin. Deși Partidul Republican avea nevoie ca Donald Trump să se concentreze asupra economiei și a costului vieții, președintele a acordat o atenție considerabilă altor subiecte de politică externă.

Printre acestea, Lindsay Newman menționează tensiunile comerciale cu Canada, războiul din Orientul Mijlociu și apropierea de Vladimir Putin.

Conflictul cu Iranul a contribuit la creșterea prețurilor internaționale ale energiei, afectând direct consumatorii americani. În același timp, înțelegerea privind achiziționarea unor cantități importante de motorină rusească a provocat nedumerire în rândul unor observatori. În aceste condiții, republicanii au intrat în alegeri într-o poziție dificilă, în timp ce democrații au beneficiat de un avans politic.

Trump ar putea guverna prin ordine executive. Cum încearcă democrații să îi limiteze puterea

Pierderea majorității în Congres oferă democraților instrumente importante pentru a controla activitatea administrației Trump. Aceștia pot utiliza atribuțiile de supraveghere parlamentară, negocierile bugetare, procedurile privind numirile prezidențiale și anchetele pentru a încetini sau bloca anumite inițiative ale Casei Albe.

Totuși, Lindsay Newman atrage atenția că Donald Trump și-a construit deja o strategie politică bazată pe utilizarea extinsă a autorității executive: „Planul lui Trump a fost întotdeauna să se bazeze puternic pe autoritatea sa executivă, să se bazeze doar selectiv pe Congres și să nu fie descurajat de inevitabilele provocări legale.”

Această abordare s-a manifestat încă de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, când a semnat numeroase ordine executive. Potrivit cifrelor prezentate în analiza Chatham House, în al doilea mandat Trump a emis 292 de ordine executive, 90 de memorandumuri și 192 de proclamații.

În următorii doi ani, președintele ar putea continua să folosească aceste instrumente pentru a-și promova prioritățile privind imigrația, energia, inteligența artificială și dereglementarea.

Un Congres ostil nu garantează blocarea lui Trump. Lecțiile mandatelor Bush, Obama și Biden

Analiza amintește că mai mulți președinți americani au întâmpinat dificultăți atunci când opoziția a controlat Congresul. George W. Bush și Barack Obama nu au reușit să își ducă la îndeplinire unele dintre obiectivele privind reforma imigrației, în timp ce Donald Trump s-a confruntat cu blocaje legislative după ce democrații au câștigat Camera Reprezentanților în 2018. Există însă și exemple care arată limitele controlului parlamentar.

Republicanii au blocat nominalizarea lui Merrick Garland la Curtea Supremă în 2016 și au folosit negocierile privind plafonul datoriei publice pentru a obține concesii de la administrația Biden. Pe de altă parte, procedurile de impeachment împotriva lui Donald Trump, din primul mandat, nu au dus la condamnarea acestuia în Senat.

Lindsay Newman apreciază că democrații ar putea relua asemenea demersuri, inclusiv împotriva secretarului de război Pete Hegseth, dar nu ar dispune de majoritatea de două treimi necesară în Senat pentru o condamnare.

Polarizarea politică și dificultatea construirii unor majorități capabile să depășească veto-ul prezidențial ar putea limita eficiența noului Congres. În acest scenariu, în loc să îl blocheze pe Trump, legislativul american riscă să ajungă el însuși într-un impas.

Ucraina, una dintre marile mize ale ultimilor doi ani de mandat. Trump caută un acord cu Putin

Politica externă ar putea deveni principalul domeniu în care Donald Trump va încerca să obțină rezultate spectaculoase înainte de încheierea mandatului.

Potrivit analizei Chatham House, președintele american este preocupat în special de moștenirea sa politică și de posibilitatea de a fi recunoscut drept un lider capabil să încheie conflicte internaționale. Războiul din Ucraina ocupă un loc important în această strategie. Deși Trump a încercat să negocieze o încetare durabilă a ostilităților, eforturile sale nu au produs până acum rezultatul urmărit.

Lindsay Newman susține că, pe fondul frustrării provocate de lipsa unui acord, președintele american și-a orientat din nou atenția către Vladimir Putin, o evoluție care a provocat îngrijorare în Europa. În interpretarea cercetătoarei, Trump privește conflictul inclusiv prin prisma accesului la resurse energetice, minerale critice și a relațiilor cu liderii care dețin puterea.

Un posibil pas diplomatic ar putea fi reprezentat de întâlnirile trilaterale planificate la Abu Dhabi, de la care liderul american ar spera să obțină progrese în direcția încheierii războiului.

Războiul cu Iranul, o altă provocare majoră. Analiza avertizează asupra riscului unor noi atacuri

Pe lângă Ucraina, Donald Trump se confruntă cu dificultăți majore în Orientul Mijlociu. După aproape nouă luni de conflict cu Iranul, o operațiune prezentată inițial drept una de scurtă durată s-a transformat într-o problemă militară, economică și politică pentru administrația americană.

Lindsay Newman consideră că războiul ar fi putut contribui decisiv la rezultatul nefavorabil republicanilor în alegerile intermediare.

În condițiile în care diplomația nu a produs o soluție, iar presiunile economice au nevoie de timp pentru a avea efect, analiza semnalează posibilitatea reluării acțiunilor militare americane și israeliene.

Cercetătoarea avertizează că Donald Trump ar putea fi tentat să recurgă din nou la forță pentru a evita încheierea conflictului într-o manieră percepută drept un eșec al administrației sale.

Aceasta este însă o evaluare privind posibilele evoluții ale conflictului, nu confirmarea unei decizii de lansare a unor noi operațiuni militare.

Ce urmărește Trump până la finalul mandatului: moștenirea politică și recunoașterea internațională

În opinia cercetătoarei Chatham House, preocuparea centrală a lui Donald Trump în ultimii doi ani de mandat va fi consolidarea propriei moșteniri istorice. Politicile comerciale, relațiile tensionate cu aliați precum Canada și Mexic, declarațiile despre Groenlanda, apropierea de liderul chinez Xi Jinping și raportarea la războiul din Ucraina sunt prezentate în analiză drept elemente ale unei politici externe bazate pe tranzacții și decizii unilaterale.

Lindsay Newman amintește și ambiția președintelui american de a fi recunoscut pentru încheierea conflictelor internaționale, inclusiv prin obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

În discursul de la a doua învestire, Trump și-a prezentat obiectivul de a rămâne în istorie ca un lider care aduce pacea și unitatea.

Analiza concluzionează că pierderea controlului asupra Congresului nu îl va determina neapărat să renunțe la această ambiție. Dimpotrivă, Trump ar putea încerca să profite de ultimii doi ani de mandat pentru a accelera deciziile cu impact internațional, chiar dacă acestea provoacă noi confruntări politice și juridice în Statele Unite.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Concedieri pe bandă rulantă la STB, preavizele se dau începând de săptămâna viitoare! Cine sunt primii angajați dați afară

Publicat

la

Circa 1000 de angajați ai Societății de Transport București (STB SA), inclusiv șoferi și vatmani, ar urma să fie concediați până la finalul anului. Preavizele vor fi înmânate chiar de săptămâna viitoare!

„Conducerea ar fi aflat că sunt șoferi care și-ar fi luat concedii medicale false, iar în acest timp lucrau la alte firme de transport. Acești angajați vor fi primii pe lista concedierilor”, au declarat surse STB pentru Gândul.

Vezi și Un bărbat deghizat în măicuță, prins de polițiștii din Bacău. Cerșetorul, nemulțumit de banii câștigați: „Nu prea mai pun oamenii botul”

Criteriile pentru concedierea angajaților STB sunt absențe, abateri disciplinare, boli profesionale și furt. Vor fi disponibilizări din toate segmentele STB, inclusiv vatmani și controlori. La ora actuală, la STB lucrează aproximativ 865 de vatmani, la un parc de peste 250 de tramvaie.

”Săptămâna trecută, a fost prezentată notificarea către ITM cu privire la intenția de concediere a unui număr de 880 de salariați. Marți ni s-a prezentat și lista cu cei care vor fi concediați. Începând de, probabil, săptămâna viitoare, salariații care sunt propuși pentru concediere vor primi preavize, vor fi convocați la locul de muncă. Conducătorul locului de muncă, cu un reprezentant al celor de la resurse umane, le va prezenta preavizul cu privire la concediere. Și probabil vor primi și anumite explicații cu privire la motivele ce au determinat această decizie”, a afirmat Vasile Petrariu, președintele Sindicatului Transportatorilor din București și fost consilier general ales pe listele PSD, citat de Buletin de București.

Cu toate că STB și primarul general Ciprian Ciucu anunțaseră inițial că aceste concedieri la STB nu vor afecta conducătorii de vehicule, sunt vizați și șoferi de autobuz, de troleibuz, precum și vatmani.

Practic, se propune desființarea a 145 de posturi de șofer de autobuz din cele 3.351 existente, potrivit cifrelor prezentate de Vasile Petrariu. De asemenea, 38 de vatmani și 14 șoferi de troleibuz ar urma să își piardă locurile de muncă.

Noul contract Colectiv de Muncă al STB prevede între două și patru salarii compensatorii pentru angajații vizați de concedieri colective, după cum urmează: două salarii medii brute — pentru vechime mai mică de 15 ani; trei salarii medii brute — pentru vechime de la 15 până la 20 de ani (exclusiv); patru salarii medii brute — pentru vechime de cel puțin 20 de ani.

Salariații care au optat pentru programul de plecări voluntare, lansat de STB spre finalul lunii iulie și destinat unui număr de maximum 200 de angajați, au primit șase salarii compensatorii, scrie Buletin de București.

Citește și Ce amendă riscă românii care dau foc la frunze și crengi în curte. Cum scapi de resturile vegetale din grădină

Loading

Citește tot

DIVERSE

Credite pentru fermieri cu dobândă fixă de 1,90%. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că statul va acoperi costurile ROBOR și comisioanele bancare

Publicat

la

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță pregătirea a două programe de creditare destinate fermierilor, după modelul schemelor lansate în 2024. Împrumuturile vor avea o dobândă fixă de 1,90%, în timp ce costurile aferente indicelui ROBOR și celelalte comisioane vor fi suportate de Ministerul Agriculturii.

„Deblocăm finanţarea pentru fermierii români! Lucrăm la două programe de creditare, după modelul celor din 2024, cu o dobândă fixă de 1,90%, iar costurile cu ROBOR şi celelalte comisioane vor fi suportate de Ministerul Agriculturii. Astfel, vrem să le oferim fermierilor acces mai uşor la creditele de care au nevoie pentru a-şi continua activitatea şi pentru a investi în dezvoltarea fermelor”, a afirmat ministrul Agriculturii, într-o postare pe Facebook.

Citește și : Nazare trage un semnal de alarmă asupra bugetului pe 2027: „Dacă nu respectăm angajamentele, primim direct cartonaș roşu”

Florin Barbu a prezentat inițiativa în cadrul Conferinței Naționale „Agri4Future România – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor România.

Cu această ocazie, ministrul a transmis un mesaj băncilor, cărora le-a cerut să sprijine sectorul agricol inclusiv în perioadele dificile, nu doar atunci când activitatea fermierilor este profitabilă.

Ministrul a susținut, totodată, menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune în viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034: subvențiile acordate fermierilor și finanțările destinate dezvoltării agriculturii.

„Nu putem condiţiona mâncarea românească de jaloane şi de ţinte, aşa cum nu putem risca să pierdem fonduri europene importante pentru zootehnie şi industria alimentară”, a precizat ministrul.

În 2024, prin schema de ajutor de ajutor de stat „Creditul Fermierului”, sprijinul a fost destinat fermierilor care desfășurau activități în agricultura primară. Ajutorul putea fi acordat sub formă de grant și/sau garanție, în limita plafonului maxim de 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar, potrivit regulilor europene aplicabile la acel moment.

Citește și : Românii plătiți cu salariul minim ar putea primi mai mulți bani. Declarațiile făcute de ministrul Muncii, Florin Manole

Prin program, băncile participante acordau credite non-revolving pe o perioadă de cel mult 60 de luni, iar dobânda era calculată în funcție de ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marjă de maximum 1,95% pe an, care includea și comisioanele percepute de instituția de credit.

Finanțările puteau fi folosite pentru capitalul de lucru și desfășurarea activităților curente, inclusiv pentru achitarea datoriilor restante către furnizorii și distribuitorii de inputuri agricole.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Un bărbat deghizat în măicuță, prins de polițiștii din Bacău. Cerșetorul, nemulțumit de banii câștigați: „Nu prea mai pun oamenii botul”

Publicat

la

Cunoscut deja de autorități pentru aparițiile sale în rol de măicuță, bărbatul a ajuns la cea de-a 12-a abatere, după ce a fost surprins apelând la aceeași strategie.

Individul profită de mila oamenilor, purtând haine de călugăriță și cerând bani pe stradă.

Citește și: Cine este cerșetorul care a strâns aproape 10.000 de lei de la pelerinii aflați la coadă la moaștele Sfintei Parascheva. Bărbatul are o casă și trei mașini la poartă

Autoritățile din Bacău au ironizat situația, observând că, deși își schimbă locurile în care cerșește, el păstrează aceeași deghizare.

„Schimbă localitățile, dar își păstrează ținuta. Și, se pare, are mare încredere în credința și în generozitatea băcăuanilor”, au transmis polițiștii.

În timpul discuției cu agenții, bărbatul a fost întrebat de la ce mănăstire vine, iar răspunsurile sale au fost improvizate, menționând atât Agapia, cât și Văratec.

Mai mult, bărbatul deghizat în măicuță a recunoscut că metoda nu îi mai aduce banii din trecut.

„Nu prea mai pun oamenii botul”, a mărturisit acesta, într-o înregistrare publicată de Poliția Locală Bacău.

Totuși, individul a dezvăluit faptul că reușește să strângă, în zilele bune, între 300 și 400 de lei pe zi din donațiile trecătorilor.

Citește și: Cerșetoria, o afacere profitabilă la Cluj. Trei bolnavi închipuiți, demascați de polițiștii locali. Sumele imense pe care reușiseră să le strângă în doar câteva ore

Conform Poliției Locale, bărbatul a fost identificat de 12 ori în județul Bacău, începând cu 2023. Totuși, el nu s-a lăsat păgubaș și continuă „deghizarea”.

De această dată, tentativa de a strânge bani de la trecători nu s-a încheiat prea bine. Într-o oră, individul strânsese doar 150 de lei, însă a primit doar o amendă de 200 de lei, ieșind practic pe minus.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Ilona Brezoianu, dezvăluiri din culisele scandalului cu Andreea Bălan: „A vorbit urât despre mine. A spus că port o pălărie prea mare. Pur și simplu am simțit că nu-i ok să-mi facă chestia asta”

Publicat

la

În replică, Ilona Brezoianu a precizat, pe Instagram, că nu a preluat efectiv atribuțiile Andreei Bălan și că a luat castingul în urma susținerii unei probe. La acel moment, actrița a ironizat-o pe Andreea Bălan, spunându-i că o poate ajuta cu sfaturi pentru următoarele filme în care cântăreața va juca.

„Cât despre actorie, dacă vrei să știi ‘cum se apucă’, ca să parafrazez versurile tale, te aștept cu drag să-ți dau niște sfaturi pentru viitoarele filme în care vei juca!”, spunea Ilona, în ianuarie 2026, moentul când, de altfel, a și izbucnit scandalul dintre ele.

Citeste si Paula Chirilă s-a căsătorit cu Dan Giuvelic. Motivul pentru care cei doi nu poartă încă verighete

Invitată, recent, la podcastul lui Cătălin Măruță, Ilona Brezoianu a vorbit din nou despre conflictul dintre ea și Andreea Bălan, susținând că între ele două nu a existat nicio tensiune anterior momentului în care ea a înlocuit-o pe Andreea în juriul TCDU. Totodată, actrița s-a declarat complet surprinsă de declarațiile Andreei.

„Am fost anihilată din showbiz. Cătălin, Andreea Bălan a vorbit urât despre mine. A spus că port o pălărie mai mare decât trebuie și eu nu port pălărie, asta a fost una dintre jigniri. Eu nu am purtat pălărie. Pur și simplu am simțit că nu-i ok să-mi facă chestia asta. N-am avut conflicte înainte. Ăla a fost singurul meci, adică nu mă așteptam.

Știi cum a fost? A dat doar ea și eu am luat, știi? Domn’e, s-a dat, dar s-a și luat. Eu doar am simțit că am luat. Eu am jurizat actorie, ea juriza coregrafie, dans, eu nu mă pricep la coregrafie, adică mă pricep la coregrafie, dacă îți fac acum un dans o să zici ‘bă, da’.

[embedded content]

Eu pot, dar nu, eu am jurizat actorie, am dat o probă, adică am spus asta în interviuri, ca lumea să înțeleagă că nu am luat locul nimănui. Chiar a fost un casting pentru un nou jurat și s-a nimerit să-l iau eu. Adică dacă-l lua altcineva probabil că tot așa era o pălărie prea mare, nu știu pentru cine era potrivită pălăria.

Ei îi plăcea pălăria, știi? Asta-i faza și s-a supărat pe pălăria mea. Dar pălăria mea e alta, cu totul și e în altă zonă și e în zona actoriei pe care eu consider că o cunosc bine, adică îmi cunosc meseria și puteam să jurizez această ramură în acest concurs pe care îl și câștigasem o dată și o dată l-am pierdut, dar am ajuns în finală”, a declarat Ilona Brezoianu în podcastul Acasă la Măruță.

Citeste si Oana Roman a fost diagnosticată cu COVID-19. Vedeta a ajuns pe patul de spital: „Bine am făcut că m-am dus”

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend