Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, plănuieşte să se prezinte duminică alături de preşedintele polonez Andrzej Duda în disputatul stat electoral Pennsylvania, informează Reuters, care citează două surse familiare cu subiectul, scrie AGERPRES.

Detaliile unei apariţii comune nu sunt încă finalizată, a spus una dintre surse despre acest plan, care este încă privat, şi care a solicitat să îşi păstreze anonimatul. Însă dacă intenţia se va concretiza, ea ar marca un exemplu rar al unui lider străin care apare alături de un candidat la preşedinţia SUA în campania electorală.
Preşedintele polonez Andrzej Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul din partenerii internaţionali preferaţi ai lui Donald Trump în timpul preşedinţiei sale (2017-2021), iar cei doi s-au descris drept prieteni. Ultima lor întâlnire a avut loc la New York, în luna aprilie.

Şefa cancelariei prezidenţiale, Malgorzata Paprocka, a declarat că biroul preşedintelui Duda nu a iniţiat o întâlnire cu Donald Trump şi nici nu a confirmat că aceasta va avea loc.
Ea a spus că atât Duda, cât şi Trump au fost invitaţi de organizatori la dezvelirea unui Monument al Solidarităţii.

“Nu am o confirmare certă în acest moment dacă preşedintele Trump va fi acolo. Noi, ca birou al preşedintelui, nu suntem organizatori ai acestei întâlniri”, a precizat sursa citată.

Lideri importanți sunt așteptați să sosească în SUA

Importanţi lideri din întreaga lume sunt aşteptaţi să sosească în SUA în zilele următoare pentru a participa la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Multe delegaţii străine au contactat deja aliaţi ai fostului preşedinte în încercarea de a intra în legătură cu Donald Trump sau consilierii săi de politică externă, potrivit mai multor persoane familiare cu aceste conversaţii.

Marţi seară, la o primărie din Michigan, Donald Trump a afirmat că se va întâlni cu prim-ministrul indian Narendra Modi săptămâna viitoare.

Una dintre surse a spus că Trump şi Duda urmează să îşi facă apariţia la o biserică catolică, polonezo-americană, aflată într-o suburbie din nordul oraşului Philadelphia.

Ştirea despre o astfel de vizită comună a fost transmisă pentru prima dată de site-ul local de informaţii LevittownNow.com din Pennsylvania.

Echipa de campanie a lui Donald Trump şi ambasada Poloniei la Washington nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Americanii de origine est-europeană au devenit un bloc de alegători al căror vot este râvnit atât de republicanul Donald Trump, cât şi de rivala sa democrată, vicepreşedinta Kamala Harris.

În timpul unei dezbateri din Philadelphia, la începutul lunii septembrie, Kamala Harris a făcut referire la populaţia polono-americană din Pennsylvania, sugerând în acelaşi timp că Donald Trump nu ar fi un puternic apărător al Poloniei dacă aceasta ar fi atacată de Rusia.

Echipa de campanie a candidatului republican a respins această afirmaţie, replicând că doar Donald Trump poate negocia în mod eficient cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Candidatul independent pentru funcţia de preşedinte al României Mircea Geoană se descrie ca fiind un elev ”poznaş” la Liceul ”Sfântul Sava” din Capitală, acolo unde a învăţat. În privinţa fetelor, el spune că a fost ”timiduţ”. Geoană şi-a amintit că i-a făcut curte unei fete din Giuleşti, dar că aceasta nu i-a dat vreo şansă.

”Este locul care pe mine m-a făcut om. Am făcut un TedEx în sala de spectacole unde cântam în orchestra rock a liceului, la bas (…). Am fost eliminat de câteva ori, am fost poznaş. Am fost clasă de băieţi. Erau mulţi copii pe vremea aia, erau decreţeii în acţiune (…). Era destul de meritocratic liceul, era pe bune, pe toceală. Am intrat cu 9.40, am terminat mai slab. Am terminat binişor, dar a fost adolescenţa şi atunci noi ne revoltam. Liceul a fost destul de strict (…). Au fost ani fantastici. Aveam discuri de muzică occidentală, un coleg ştia să facă rost de discuri. Era închiderea perioadei de deschidere”, a declarat Mircea Geoană, la Antena 3, într-un interviu difuzat miercuri seară, potrivit news.ro.

Întrebat dacă a fost îndrăgostit în timpul liceului, Mircea Geoană şi-a amintit de o colegă care locuia în Giuleşti şi căreia i-a făcut curte, însă fără succes.

”Eram frumuşel, în sensul că eram în echipa de baschet, în echipa de fotbal, am fost sportiv, dar cam timiduţ cu fetele. Am făcut curte unei fete de la A, una înaltă, frumoasă. Era din Giuleşti. Îmi aduc aminte că mergeam pe jos în Giuleşti să îi fac curte fetei, dar fără succes pentru că… asta e”, a povestit Geoană.

Candidatul independent la Preşedinţia României a menţionat şi importanţa şcolii pe care a urmat-o.

”Aici e o statuie nouă a lui Nicolae Bălcescu. Bălcescu a fost elev la Sfântul Sava. I.G. Duca, Brătienii, Regele Mihai a făcut aici şcoala. E prima şcoală de limba română, făcută de Gheorghe Lazăr. Cuza a separat Academia Domnească în Liceul Sfântul Sava şi Universitatea din Bucureşti. Deci ăsta a fost primul aşezământ şi de aia a rămas cel mai bun din ţară”, a spus Geoană.

Întrebat despre discrepanţa între vârfurile din educaţie şi analfabeţii funcţional, în România, Geoană a afirmat că aceasta este cea mai mare problemă a României.

”Cred că e cea mai mare dramă a României, dacă te uiţi în sensul naţional, de ţară, de oameni. Cred că nu a avut România niciodată, în ultimii… nici între războaie că atunci era o politică sistematică să iei copiii de la ţară să le dai cămin la oraş (…). În perioada comunistă, cu toate păcatele sale, era investit în ceva mai egalitarist. Acum cred că avem cea mai nedreaptă societate pe care am avut-o în ultimii 70-80 de ani. Şi este ciudat să fii în Europa, economia să crească, să ai resurse şi să ai copii de la ţară care să nu facă liceul, să nu poată să îşi facă viaţa. Cred că este cea mai mare problemă a României şi cred că este o problemă atât de dureroasă că nici măcar nu are rost să o punem în ton politic. Problema e ce facem cu situaţia asta. Şi aşa cum spun şi în cartea mea, dacă şcoală nu e, nimic nu e”, a declarat Mircea Geoană.

Candidatura lui Klaus Iohannis la o funcție de senator e susținută fără echivo de PSD. Un ministru a ieșit tare la rampă. Dreptul de a candida este unul fundamental care nu poate fi luat nimănui, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan. Gruia spune că nu există niciun motiv pentru care Klaus Iohannis să nu poată candida la un mandat de senator, în timpul mandatului de președinte.

Bogdan Gruia Ivan a declarat, miercuri seară, la România TV, că PSD trebuie să vadă proiectul depus de PNL în Senat în forma lui finală pentru a decide dacă îl va vota sau nu.

„Important e următorul lucru: nu văd care este problema. Dacă președintele României, domnul Klaus Iohannis, vrea să candideze poate să o facă. (…) Dreptul fundamental al cuiva de a candida și de a fi ales – dacă nu e o situație de incompatibilitate din cauza unei sentințe definitive date de o instanță din România – este inalienabil. Eu sunt ministru, dar vreau să candidez în continuare pentru Camera Deputaților. Dacă, în timp ce sunt ministru, mă duc și candidez pentru Camera Deputaților, ceva absolut normal, asta fac mai mulți colegi, mi se pare absolut normal. Ca și în cazul lui, dacă e decizia să candideze, să o facă. Eu nu sunt un fan Klaus Iohannis, toată lumea știe asta. Dar ce e adevărat, e adevărat. Nu poți să oprești omul dacă are dreptul să candideze, să nu candideze. Ca oportunitate, e altă discuție”, spune Ivan.

Ministrul a mai spus că dreptul de a candida este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi luat nimănui.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a confirmat că PNL a depus un proiect de lege prin care i se va permite președintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida pentru o funcție aleasă în Parlamentul României.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a precizat că nu este vorba de a brava şi că niciodată nu a spus că ei au făcut ceva ieşit din comun.

Nicolae Ciucă a fost întrebat, miercuri, la Digi 24, dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, potrivit news.ro.

El a oferit detalii despre acea luptă.

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak.

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă.

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Candidatul independent la Preşedinţia României Mircea Geoană a declarat că se amplifică problema drogurilor din România şi, dacă nu sunt „stârpiţi” traficanţii şi reţelele de droguri, problema va deveni la fel de gravă ca în ţările occidentale, unde autorităţile nu mai fac faţă. Geoană crede că statul român ar trebui să pună accentul pe prevenţie, în cazul drogurilor.

„Chestiunea drogurilor cred că se amplifică şi riscăm să o scăpăm de sub control. Ce se întâmplă? Statele slabe, cu politică slabă, cu administraţie slabă, cu politicieni care nu sunt suficient de competenţi, inevitabil se bazează pe zona dură a statului. Şi la noi, cu drogurile, pe bună dreptate, tot ce înseamnă dealer, tot ce înseamnă reţele de traficanţi de droguri trebuiesc stârpiţi”, a declarat Mircea Geoană, într-un interviu difuzat, miercuri seară, la Antena 3, potrivit news.ro.

Mircea Geoană a atras atenţia că sunt doar câteva ONG-uri şi poate o clinică privată care reabilitează tinerii consumatori de droguri.

„Dar nu este suficient. Statul român încearcă să stea cu pedala pe pedeapsă, pe pedeapsă, pe pedeapsă, puşcărie, puşcărie, puşcărie. Ok, pentru cei care merită, dar nimeni nu se uită la partea de prevenţie. Nimeni nu discută cu părinţii. Nu există în România, în afară de cred că un ONG sau două şi poate există o clinică privată, pentru reabilitarea acestor copii, acestor tineri”, a argumentat Geoană.

De asemenea, Mircea Geoană a afirmat că tinerii care consumă droguri trebuie priviţi ca victime, nu ca infractori.

„Este o problemă pe care, dacă nu o abordăm de la cap la cap riscăm să devină, în România, o problemă la fel de gravă ca în ţările occidentale care în clipa de faţă nu mai pot să facă faţă. Deci da, fermitate, legislaţie, dar copiii trebuie priviţi nu ca infractori, ci ca victime. Generaţia asta, pe vremea noastră noi nu aveam anxietăţile şi întrebările. Era mai predictibil. Tinerii de astăzi au probleme şi de natură emoţională, de natură psihică, sunt mult mai vulnerabili la astfel de chestiuni”, a spus Geoană.

Germania a suspendat noile exporturi de arme de război către Israel în timp ce se ocupă de provocările juridice, potrivit unei analize Reuters a datelor și a unei surse apropiate de Ministerul Economiei.

O sursă apropiată ministerului a citat un oficial guvernamental de rang înalt care a declarat că a oprit activitatea de aprobare a licențelor de export pentru arme către Israel din cauza presiunii juridice și politice exercitate de cazurile juridice care susțin că astfel de exporturi din Germania încalcă dreptul umanitar.

Ministerul Economiei nu a răspuns la solicitările de comentarii. Cu toate acestea, guvernul german a emis o declarație după publicarea articolului Reuters.

„Nu există niciun boicot german al exporturilor de arme împotriva Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit.

Anul trecut, Germania a aprobat exporturi de arme către Israel în valoare de 326,5 milioane de euro (363,5 milioane de dolari), inclusiv echipamente militare și arme de război, o creștere de 10 ori față de 2022, potrivit datelor Ministerului Economiei, care aprobă licențele de export.

Cu toate acestea, aprobările au scăzut în acest an, cu doar 14,5 milioane de euro acordate din ianuarie până la 21 august, conform datelor furnizate de Ministerul Economiei ca răspuns la o întrebare parlamentară.

Din această sumă, categoria armelor de război a reprezentat doar 32.449 de euro.

În apărarea sa față de două cazuri, unul în fața Curții Internaționale de Justiție și unul la Berlin, intentate de Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Drepturile Omului, guvernul a declarat că nicio armă de război nu a fost exportată sub nicio licență eliberată de la atacurile Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, cu excepția pieselor de schimb pentru contractele pe termen lung, a adăugat sursa.

Atacul Israelului asupra Gaza a ucis peste 41.000 de palestinieni începând cu 7 octombrie, potrivit ministerului local al sănătății controlat de Hamas. De asemenea, a strămutat cea mai mare parte a populației de 2,3 milioane, a provocat o criză a foametei și a condus la acuzații de genocid la Curtea Mondială, pe care Israelul le neagă.

Niciun caz de contestare a exporturilor germane de arme către Israel nu a avut încă succes, inclusiv un caz intentat de Nicaragua la CIJ.