Ajutoare facturi 2026. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că trebuie să ne așteptăm la facturi mai mari în perioada următoare, având în vedere că s-a consumat mai mult gaz și mai multă energie electrică. Potrivit ministrului, am avut o creștere record de 17% a consumului de gaze, în cea mai rece iarnă din ultimii 5 ani de zile.

„Este evident. La nivel național am avut o creștere de 17% a consumului de gaze, lucru care este un record, cea mai rece iarnă din ultimii 5 ani de zile. Prețurile nu au crescut pentru că suntem în perioada în care avem plafonarea la 0,31 lei per kilowatt. Dar, în același timp, un consum mai mare aduce automat o factură mai mare pentru că s-a consumat mai mult gaz și mai multă energie electrică. Ceea ce este foarte clar este că până la 31 martie avem prețul plafonat la producător,” a explicat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că s-au luat măsuri ca, de la 1 aprili,e să nu avem o creștere accelerată a prețului la gaze naturale.

„Astăzi, în piață, avem deja oferte sub prețul plafonat, la nivelul prețului plafonat și încă din septembrie anul trecut am început mai multe mecanisme comerciale prin care, împreună cu toți jucătorii din piață, cu producătorii de gaze naturale, cu transportatorii și cu operatorii din furnizarea de gaze naturale, am creat mecanisme de lichiditate în piață pentru ca de la 1 aprilie să nu avem o creștere accelerată a prețului la gaze naturale.

În situația puțin probabilă de a exista anumite perturbații pe piața internațională, pe care nu putem să le anticipăm, am creat deja un scenariu B, cel în care vom elimina treptat plafonul la gaze naturale, tocmai pentru a nu avea aceeași situație neplăcută ca și anul trecut, când s-a eliminat plafonul la energia electrică,” a declarat Bogdan Ivan.

Ajutoare facturi 2026. Guvernul a decis luna trecută ca sprijinul de 50 de lei pe lună, dat de stat consumatorilor casnici de energie electrică afectați de sărăcie energetică, să fie acordat pe parcursul întregului an 2026.

De sprijin beneficiază persoanele singure cu venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.  ″Vreau să fac același mecanism și la gaze, pentru consumatorii vulnerabili. Tot 50 de lei pe lună, dar o să-i ducem timp de 6 luni în sezonul rece, pentru că atunci vin facturi mari la gaze, între octombrie și martie. Și atunci o să fie 100 de lei lunar pentru ei, pe perioada iernii. Am pregătit deja mecanismul și o să-l trimit Guvernului foarte curând″, a spus Ivan, la Antena 3.

″Lucrăm la proiecție, ca oamenii care vor să ia în continuare vouchere să poată să le ia, dacă nu – creăm acel control din bazele de date ale lunii, din care, folosind tehnologia, furnizorii pot să vadă în interconectare cu  ANAF-ul, dacă  X are sub 2.000 de lei (venit lunar – n.r.), se încadrează, și-a manifestat intenția de a beneficia de acei bani, iar din factură să se scadă automat 50 de lei, să scrie că a fost dedusă această sumă″, a mai spus ministrul Energiei.

Prim-ministrul a mai declarat recent că nu este certă eliminarea plafonării prețurilor finale la gaze naturale de la 1 aprilie 2026, după cum prevede deocamdată legislația în vigoare.

″Nu este certă eliminarea plafonării, dar nici nu putem lungi foarte mult, pentru că noi avem o procedură de infringement, deci noi încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare și nu mai avem foarte mult timp, e vorba doar de nivel de luni în care am mai putea să facem o anumită formulă tranzitorie.

Trebuie să vedem cum vom gestiona lucrurile în perioada următoare. Cel mult într-o săptămână-două vom lua o decizie pe baza analizelor care se fac, în așa fel încât să fie o decizie predictibilă cu câteva luni de zile înainte, în așa fel încât piața de gaz să poată să se așeze și să nu ajungem până foarte aproape de luna aprilie″, a spus Bolojan la Radio România Actualități, răspunzând unei întrebări.

El a arătat că, anul acesta, în calculul de scădere a ratei inflației, schemele de protecție a consumatorilor în zona de gaz sunt un element important.

″Facem în aceste zile toate calculele în așa fel încât schema de plafonare, care expiră în primăvară, să vedem ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piața de gaz, care sunt posibilele efecte și care ar fi efectele în zona inflaționistă, pentru că întotdeauna o creștere a costului energiei, că este energie electrică sau este gaz, are un impact pe tot lanțul, aceste componente intrând practic în fiecare produs pe care îl avem în România și deci lucrăm la analiza acestei scheme de plafonare în așa fel încât să vedem care sunt evoluții în perioada următoare″, a punctat premierul.

Cantitățile de gaze naturale care vor rămâne în depozitele românești de înmagazinare subterană după trecerea iernii, aflate în proprietatea furnizorilor de profil și cumpărate anul trecut de aceștia de la producătorii interni la preț reglementat de 120 lei/MWh, pentru aprovizionarea clienților casnici în sezonul rece aflat în curs, ar urma să fie vândute de către furnizori, de la 1 aprilie 2026, tot populației și la același preț final reglementat din prezent, de 0,31 lei/kWh.

Asta deși, potrivit legislației în vigoare, plafonarea la gaze urmează să fie eliminată de la 1 aprilie.

″Participanții la piața gazelor naturale care dețin în depozitele de înmagazinare, la data de 1 aprilie 2026, cantități de gaze naturale achiziționate în baza prevederilor OUG nr. 6/2025 (privind plafonarea – n.r.), la vânzarea acestor cantități au obligatia de a respecta prețul de vânzare și destinația gazelor naturale achiziționate în baza acestei ordonanțe″, stipulează un draft de act normativ analizat de Profit.ro.

Potrivit OUG nr. 6/2025, în perioada 1 aprilie 2025-31 octombrie 2025, furnizorii de gaze naturale au avut obligația de a constitui în depozite un stoc minim, pentru asigurarea continuității și siguranței în alimentare a clienților, de minimum 90% din capacitatea de înmagazinare la nivel național.

Premierul Ilie Bolojan nu se teme de o eventuală moțiune de cenzură și crede că actuala coaliție va rezista: „Nu avem probleme de stabilitate politică. Facem ce e nevoie pentru țară. Când ai astfel de deficite, corecțiile vin cu costuri”

Corelativ, în perioada 1 aprilie 2025-31 martie 2026, producătorii de gaze au obligația de a vinde, cu 120 lei/MWh, cantitățile necesare de gaze către furnizori, în primul rând pentru constituirea stocului minim pentru intervalul 1 noiembrie 2025-31 martie 2026, iar apoi pentru consumul curent al clienților casnici și pentru cel al producătorilor de energie termică destinată populației, în aceeași perioadă, 1 noiembrie 2025-31 martie 2026.

În prezent, depozitele de înmagazinare ale României sunt pline în proporție de aproape 58%, nivel semnificativ mai mare decât media la nivelul UE, de puțin peste 49%.

Pe de altă parte, consumul a crescut masiv în actuala perioadă, cu temperaturi extrem de scăzute.

Eliminarea prețurilor finale plafonate la gaze naturale, prevăzută de lege pentru 1 aprilie anul acesta, ar putea fi făcută gradual, în etape, până în primăvara anului viitor, a declarat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

În prezent, sunt în vigoare plafoanele de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici și 0,37 lei/kWh pentru cei industriali, valabile până la 31 martie 2026.

″Am început discuții cu operatorii încă din luna septembrie (2025 – n.r.), pentru a avea scenarii diferite de lucru. Pe predicțiile pe care le avem în momentul de față, nu vom avea o creștere a prețurilor după data de 31 martie 2026 (după eliminarea plafoanelor – n.r.). Chiar și acum, sunt operatori care furnizează gaze naturale sub prețul plafonat de lege, în condițiile în care avem suficientă producție.

Totuși, dacă apare varianta B, cu evenimente, improbabile, prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, ca să nu se întâmple ca la energie electrică anul trecut, când brusc s-au dublat prețurile la consumatorul final″, a spus Ivan.

El a adăugat că în prezent se lucrează la acest mecanism. ″Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci e vârf de consum la nivel național și mai ales în zona consumatorilor casnici. Pot să fie reduceri graduale (de fapt, eliminare graduală a prețurilor plafonate – n.r.), 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie a anului 2027. Nu doar pentru consumatorii vulnerabili, ci pentru întreaga piață. Și acum, plafonarea este pentru întreaga piață.

Cred foarte mult în soluții corecte de piață, naturale și sănătoase, în care statul intervine, dar numai până la un punct. Ne interesează consumatorul final, dar în condițiile în care avem companii foarte sănătoase, companii listate la Bursă, deși au acționar majoritar statul român, ele răspund unor cerințe și criterii de piață. Așa că ceea ce facem noi, împreună cu toți operatorii, este să găsim acele mecanisme sănătoase prin care prețurile să fie menținute la un nivel scăzut fără o intervenție brutală a statului pe piață″, a conchis ministrul Energiei.

Pe 31 decembrie 2025, Bogdan Ivan a declarat că lucrează ″cu operatorii″ la o ″formulă foarte simplă″ prin care prețurile finale la gaze naturale să nu crească după eliminarea de la primăvară a plafonării.

El a făcut declarația atunci într-o scurtă înregistrare video, prezentată drept ″Raport de mandat 6 luni″.

″M-am asigurat încă din luna iulie (2025 – n.r.) că n-o să avem creșteri la prețuri pentru gaze naturale în această iarnă și că o să avem suficiente gaze naturale. Scopul meu este ca, la 31 martie (2026 – n.r.), când va fi eliminat plafonul prețului la gaze naturale, românii să poată să plătească aceleași prețuri care sunt astăzi în piață, într-o formulă foarte simplă, la care lucrez acum cu toți operatorii noștri″, a spus Ivan, fără să elaboreze.

Furnizorii de gaze naturale vor avea obligația de a-și informa clienții, până pe 2 martie 2026, că, de la 1 aprilie anul viitor ia sfârșit actuala schemă de plafonare a prețurilor finale.

Astfel, furnizorii vor avea obligația de a le comunica clienților:

a) încetarea, începând cu data de 1 aprilie 2026, a aplicabilității schemei de sprijin pentru gaze naturale instituită prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 6/2025, cu modificările și completările ulterioare;

b) faptul că, începând cu data de 1 aprilie 2026, prețul final al gazelor naturale facturat de furnizor va fi prețul contractual, care este, după caz, prețul comunicat clientului final la momentul încheierii contractului de furnizare sau cel comunicat cu ocazia actualizării condițiilor economice aferente contractului, iar în cazul clienților finali pentru care se asigură furnizarea gazelor naturale în regim de ultimă instanță, modul de stabilire a prețului final facturat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

c) faptul că schimbarea furnizorului de gaze naturale este un proces simplu, gratuit, care nu implică modificări de ordin tehnic, indiferent de furnizorul de gaze naturale ales de către clientul final;

d) modalitățile de încheiere a unui contract de furnizare a gazelor naturale în regim concurențial, respectiv prin negocierea directă cu furnizorul a prețului și a condițiilor comerciale sau prin acceptarea unei oferte propuse de către acesta, după caz, ori posibilitatea clientului final de a recurge la selectarea furnizorului prin procedee specifice de licitație/achiziție publică;

e) modalitatea prin care clientul poate efectua o analiză comparativă a ofertelor-tip de furnizare a gazelor naturale existente pe piață, respectiv prin intermediul aplicației web „Comparator oferte-tip de furnizare a gazelor naturale”, administrată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

″Totodată, în cazul clienților finali cărora nu li se modifică prețul contractual la data de 1 aprilie 2026, s-a introdus în sarcina furnizorului obligația de a-i informa, până la data de 2 martie 2026, cu privire la prețul aplicabil începând cu 1 aprilie 2026, întrucât s-a considerat că este foarte important ca și aceștia să cunoască prețul contractual actual, având în vedere faptul că există posibilitatea ca, pe perioada aplicării schemei de sprijin, unele contracte de furnizare să fi fost prelungite în mod tacit, pe perioade succesive de timp, fără modificarea condițiilor contractuale″, spune ANRE.

Informările vor fi transmise de către furnizori ca anexe la facturile de consum sau prin modalitățile de comunicare convenite de către părți prin contract sau comunicate ulterior de către clienții finali, în cazul modificării acestora.

Furnizorii de gaze naturale vor trebui să poată face dovada că au depus toate diligențele pentru informarea clienților finali din portofoliu.

După cum a relatat Profit.ro, furnizorii de gaze naturale membri ai Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) susțin eliminarea plafoanelor de preț final, de 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și de 0,37 lei/kWh pentru cei non-casnici, de la 1 aprilie 2026, cum prevede legislația în vigoare, însă cu reintroducerea pentru producătorii interni a obligației legale de ofertare pe piețele angro.

Din ACUE fac parte cei mai mari jucători de profil, precum Engie, E.ON sau Premier Energy.

″Din punctul nostru de vedere, plafonul trebuie ridicat, credem în efectele benefice ale pieței libere, dar trebuie planificată foarte bine ieșirea de sub plafon. Spre deosebire de energia electrică, ieșirea de sub plafon la gaze naturale se va face în sezonul cald, când facturile, cel puțin la clienții casnici, sunt cele mai mici.

Dar asta nu înseamnă că niște evoluții nedorite pe piața angro, în ceea ce privește cotațiile, nu ar influența ulterior prețul final la consumator al gazului, deci valoarea facturii în sezonul rece. Deci credem că trebuie gândită ieșirea de sub plafon. Noi credem că o soluție ar fi ca, pe o perioadă limitată de timp, să revenim la acel Gas Release Program (GRP), dar suntem deschiși și la alte soluții, care să poată să asigure o evoluție cât mai lină a prețului în zona de angro″, a declarat directoarea executivă a ACUE, Daniela Dărăban.

GRP reprezintă obligația legală impusă producătorilor interni de gaze naturale de a scoate la vânzare în fiecare an, pe piețele angro centralizate din România, un anumit procent minim din volumul total anual de livrări. Obligația a fost în vigoare înainte de plafonarea prețurilor finale, ultimul procent reglementat fiind de 40%.

Cei mai importanți producători din România sunt Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas.

Odată cu plafonarea prețurilor la consumatori, impusă furnizorilor, s-a reglementat și cotația cu care producătorii vând angro către furnizori pentru asigurarea consumului populației și CET-urilor care produc pentru sistemele centralizate de încălzire, la 120 lei/MWh.

″Într-adevăr, achiziția la 120 lei/MWh pentru clientul casnic și CET-uri asigură încadrarea în plafon sau chiar sub plafon a prețului final al clientului casnic. Eu nu pot să fac o estimare vizavi de impactul liberalizării, pentru că nu am vizibilitate pe achizițiile de după martie 2026 și cred că este chiar greu să faci o estimare pe impactul de preț. Nu ai vizibilitate pe prețul angro, iar undeva aproape de 60% din factura finală la client este prețul de achiziție angro. Nu am vizibilitate ca să pot să spun care este, prețul de achiziție al fiecărui furnizor, pentru a vedea care ar fi prețul final.

GRP este un program de vizibilitate pe cantitățile disponibile la nivelul ofertei. Nu este un preț impus, este vorba de vizibilitate, de disponibilitate. Există această problemă. Când nu știi dacă găsești gaze, poți să achiziționezi la un preț mai mare. În acest fel s-ar îndepărta riscul de a nu mai găsi gaze. Este motivul pentru care spunem că trebuie să existe discuții și să avem un plan. Un plan făcut astăzi ne poate ajuta să avem vizibilitate post-martie 2026.  Discuții concrete pe evoluțiile din piața de gaze post-martie 2026, cel puțin cu noi nu au existat″, a punctat Dărăban.

Ce ajutoare se dau în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană nu mai permite aplicarea unui plafon comun de preț la gaz pentru consumatorii casnici (instrumentul a expirat în 31 decembrie 2024). Totuși în perioada 2022 -2023 țările din Vestul Europei și au redus încasările din taxe și accize din energie și mai mult au alocat fonduri din alte resurse pentru a proteja populația și industria.

Astfel Germania a „ajutat populația” în perioada 2022 – 2023 prin 3 tipuri mari de intervenții:

• 1. plăți directe / subvenții (transferuri către gospodării sau companii) – 47 mld EURO
• 2. reduceri de tarife reglementate („price brake” la gaz/energie) – 80 mld costuri mutate în viitor
• 3. reduceri de taxe / contribuții (statul a încasat mai puțin) – 19 mld EURO

Raportând la o populație de 85 milioane de cetățeni, rezultă că fiecare cetățean a primit sau nu a mai plătit în perioada de aplicare a măsurilor 1.717 euro (858 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2023).

În România, statul nu a renunțat la nici o taxă, din contră a câștigat mai mult cu 270% mai mult din TVA și a plătit pentru subvenții la furnizori în perioada 2022 – 2025 cca 37,3 mld lei, raportând fiecare cetățean român rezultă un beneficiu de de aproximativ 386 euro (96 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2025) exclusiv prin plafonarea prețurilor.

Astfel, în timpul crizei energetice pentru a ajuta consumatorii Germania, a impus MĂSURI DE PROTEJARE A CONSUMATORILOR și și-a redus încasările din taxe cu 19 mld EURO, România a câștigat din ”protejarea cetățenilor” 10 mld EURO – bani plătiți de cei protejați.

Aceasta pentru a înțelege cum sunt protejați consumatorii în România.

Începând cu 2026 va opera Social Climate Fund , un mecanism nou la nivel UE dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziția energetică (inclusiv costuri de încălzire/energie), dar modul în care fiecare stat îl implementează diferă.

Totuși există mai multe scheme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili la energie electrică și gaze care se aplică în UE-27 în anul 2026:

 unele există ca instrumente “permanente” în multe state (tarif social / ajutoare de încălzire / beneficii sociale pentru consumatorii vulnerabili)

 multe măsuri de criză 2021–2023 au fost închise, dar unele state le reactivează temporar când prețurile sar (ex.: Grecia a reintrodus subvenții la facturi în 2024).

Tabel UE – scheme de ajutor pentru populație în țările UE ordonate în sensul de la prețul cel mai mare la cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare (2026)

Analizând tabelele de mai sus se poate observa că mai există doar 5 țări în care mai există măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de gaze (Croația, Polonia, România, Slovacia și Ungaria) și doar 4 pentru toți consumatorii de energie electrică (Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria).

Toate celelalte țări având măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cele mai mari ajutoare se găsesc în Grecia, Franța, Malta, Danemarca, Cipru și Irlanda, unde se acordă până la 1.800 euro/an.

Tabel 2 UE – Sumele oferite ca ajutor gospodariilor pentru gaz si energie electrica si reducerile de taxe în țările UE ordonate în sensul de la prețul cel mai mare la cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare (2026)

Deși România are un preț la populație raportat la puterea de cumpărare (date luna iulie 2025) de cca. 4 ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț, are ajutoare (gaz+electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de cca. 5 ori mai mici decât țara cu prețul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare.

În 2026, politica UE privind sprijinul la energie a intrat definitiv într-o nouă fază: protecția universală a dispărut, iar protecția social-țintită a devenit regula. După expirarea mecanismelor de criză (plafonări și subvenții generale), aproape toate statele membre au revenit la o logică de piață pentru prețuri, compensată prin ajutoare directe doar pentru consumatorii vulnerabili.

Faptul că doar 4–5 țări mai mențin sprijin pentru toți consumatorii arată cât de izolate au devenit aceste politici. Restul UE a acceptat că:

 subvenționarea generală este fiscal nesustenabilă,

 distorsionează investițiile în eficiență și energie curată,

 și intră în conflict cu regulile climatice și bugetare europene.

În acest nou cadru, Social Climate Fund nu este un nou „plafon european”, ci un instrument de cofinanțare socială: el mută protecția de la „factura tuturor” la sprijinul direcționat pentru gospodăriile expuse la sărăcie energetică. Țările care îl vor folosi bine (Franța, Grecia, Irlanda, Danemarca etc.) vor putea oferi ajutoare substanțiale (până la 1.800 €/an) fără a distruge semnalele de preț din piață.

Pentru statele care încă păstrează scheme universale (inclusiv România), mesajul este clar: sunt excepții tot mai greu de justificat într-un sistem european care a abandonat plafonările și a trecut definitiv la sprijinul social țintit și real.