Diplomaţia sudaneză a denunţat un raport recent al unor experţi ai ONU care solicită desfăşurarea unei forţe “imparţiale” de protecţie a civililor, descriind Consiliul pentru Drepturile Omului ca fiind un “organism politic şi ilegal”, relatează France Presse.

“Guvernul sudanez respinge în întregime recomandările misiunii”, a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat emis sâmbătă seara, descriindu-le ca fiind o “încălcare flagrantă a mandatului său”.

Solicitând “desfăşurarea imediată” a unei forţe “independente şi imparţiale” pentru a proteja populaţia civilă, experţii ONU au declarat vineri că în Sudan au fost comise “crime de război şi crime împotriva umanităţii”.

Războiul, care a ucis zeci de mii de oameni, a izbucnit în aprilie 2023 între armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan şi forţele paramilitare de sprijin rapid (FSR), conduse de fostul său adjunct Mohamed Hamdan Daglo.

“Protecţia civililor rămâne o prioritate pentru guvernul sudanez”, a transmis Ministerul de Externe, acuzând “miliţiile că vizează sistematic civilii şi instituţiile civile”.

Ministerul a adăugat că “rolul” Consiliului pentru Drepturile Omului ar trebui să fie acela de a “sprijini procesul naţional, şi nu de a încerca să impună un mecanism extern diferit”, respingând apelul experţilor pentru un embargo asupra armelor.

Publicarea acestui raport cu câteva zile înainte de o sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului “este o demonstraţie a lipsei de profesionalism şi de independenţă a comisiei şi confirmă că este vorba de un organism politic şi ilegal”, a spus sursa.

Războiul, care a provocat strămutarea a peste 10 milioane de oameni, în special în ţările vecine, a provocat şi o criză umanitară foarte gravă, conform ONU.

„Asta este”, a declarat Marcel Ciolacu după ce cel puțin două drone rusești au încălcat spațiul aerian al României și este posibil ca una să se fi prăbușit pe teritoriul românesc. Atacurile vor continua pentru că Ucraina va începe iar să exporte cereale, a spus premierul.

„Am vorbit azi noapte cu ministrul (Apărării), am vorbit și azi dimineață cu domnul ministru, la cafea, cum era normal“, a spus Marcel Ciolacu potrivit imaginilor difuzate de Digi 24.

„Nu au fost probleme deosebite pe teren, (atacurile) vor continua, pentru că urmează iar exporturi de grâne. Asta este, noi avem un război lângă granița cu România”, a adăugat premieru.

Elena Lasconi, președinta USR și candidata partidului la prezidențiale, i-a criticat dur duminică pe premierul Marcel Ciolacu și pe liderul liberal Nicolae Ciucă, dar și pe președintele Klaus Iohannis.

„În primăvară, șeful Armatei ne cerea să modificăm legislația pentru a putea doborî dronele care intră pe teritoriul nostru. Domnule Ciolacu, aveți 60% din Parlament, faceți ceva? Generalul Ciucă are vreun cuvânt de spus sau nu-l lasă șeful lui, Klaus Iohannis?”, a declarat ea.

Reacțiile au venit după ce Ucraina a spus azi-noapte că drone Shahed rusești au trecut prin spațiul aerian românesc. MApN a confirmat informația, spunând că există și o „probabilitate de impact” în apropiere de Periprava.

Bucureștiul a reacționat oficial prin Ministerul Afacerilor Externe, care a cerut respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi a reiterat condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe fostul ministru al producţiei de armament Oleksandr Kamîşin în funcţia de consilier extern pentru probleme strategice, potrivit unui decret publicat pe site-ul prezidenţial. Săptămâna trecut Kamîșin demisionase din Guvern, asta pentru că Volodimir Zelenski a cerut o amplă remaniere guvernamentală, informează News.ro.

Oleksandr Kamîşin, care a fost ministru al industriilor strategice şi a supervizat producţia de armament, a demisionat săptămâna trecută ca parte a unei remanieri a guvernului ucrainean într-un moment critic al războiului cu Rusia.

Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de „energie nouă” şi a ordonat cea mai mare remaniere guvernamentală de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Nouă miniștri noi în Ucraina

Parlamentul ucrainean a votat zilele trecute numirea a nouă noi miniştri, inclusiv ministrul de externe şi doi viceprim-miniştri.

Duminică, Zelenski a luat mai multe măsuri pentru a-şi reseta echipa şi a publicat mai multe decrete privind noile numiri din biroul său.

„Voi continua să lucrez pentru industria noastră de apărare”, a declarat Kamîşin pe Telegram la scurt timp după numirea sa. El a spus că se va ocupa şi de alte direcţii de importanţă strategică, dar nu a dat detalii.

În mandatul lui Kamîşin, producţia internă de arme a Ucrainei a crescut în mod semnificativ în contextul luptelor. El a fost o forţă motrice în eforturile de a aduce mai multă finanţare, experienţă şi tehnologii occidentale în industria ucraineană de producţie de arme. În vârstă de 40 de ani, cu o aparenţă nonconformistă, Kamîşin este considerat un politician în ascensiune.

El a fost numit ministru în martie 2023, după ce, în primul an de la invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, şi-a conturat o imagine de manager eficient al căilor ferate naţionale, o arteră logistică vitală atât pentru civili, cât şi pentru armată. De când a preluat conducerea producţiei de apărare, Ucraina a produs mii de drone cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Rusia. Luna trecută, Zelenski a anunţat că Kievul a folosit pentru prima dată o nouă „rachetă-dronă” şi a testat, de asemenea, o nouă rachetă balistică.

Zelenski l-a numit, de asemenea, pe Viktor Mîkita, guvernatorul regiunii occidentale Zakarpattia, în funcţia de adjunct al şefului biroului său pentru supravegherea regiunilor. Mîkita a declarat că una dintre sarcinile sale cheie va fi să asigure activitatea eficientă a administraţiilor militare din regiuni şi să dezvolte comunicarea şi încrederea între autorităţi, comunităţile locale şi întreprinderi.

Jocurile Olimpice de la Paris au bătut recordul de bilete vândute, au anunțat duminică organizatorii, citați de Reuters. Recordul anterior fusese deținut de JO de la Londra din 2021.

În total, la Paris au fost vândute un număr record de 12 milioane de bilete pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice, conform organizatorilor.

Aproximativ 9,5 milioane de bilete au fost vândute pentru Jocurile Olimpice și 2,5 milioane pentru Jocurile Paralimpice, care se încheie duminică.

În 2012, organizatorii de la Londra au stabilit recordul pentru Jocurile Paralimpice, cu 2,7 milioane de bilete vândute, dar numai 8,2 milioane au fost vândute pentru Jocurile Olimpice.

Selecţionerul Mircea Lucescu a afirmat, duminică, într-o conferinţă de presă, înaintea debutului său în actualul mandat la echipa naţională de fotbal a României pe teren propriu, cu Lituania, în Liga Naţiunilor, că nu se mai pune problema emoţiilor având în vedere experienţa sa.

“Eu nu mai am emoţii demult. Desigur, mă pot bucura, mă pot manifesta, dar emoţii de genul ăsta, nu. Preocupat pot să fiu de modul în care pregătesc echipa. Am ocazia să am la dispoziţie nişte jucători foarte receptivi. E meritul celor care i-au crescut şi i-au dus la nivelul acesta. Pentru că educaţia este cel mai greu lucru de dat jucătorilor. Dacă am oameni educaţi, pot avea şi rezultate. Jucătorii au într-adevăr emoţii, în ‘confruntarea’ aceasta cu suporterii ei simt prezenţa publicului. Şi sunt convins că şi mâine va fi la fel. Sper ca toţi suporterii să lase orice rivalitate deoparte şi să susţină echipa naţională”, a declarat Lucescu.

Tehnicianul spune că după partida cu Kosovo a fost dificil să pregătească partida cu Lituania într-un timp atât de scurt.

“E dificil să te recuperezi atât de repede, să faci un antrenament cu cei care nu au jucat şi apoi se pregătesc meciul într-o singură zi. Sunt mult mai importante discuţiile pe care le ai cu jucătorii. Zece minute mi-au fost de ajuns pentru analiza cu ei a meciului, i-am felicitat şi le-am spus ceea ce a spus Napoleon, că ‘cea mai mare primejdie este momentul victoriei’. Ei trebuie să înţeleagă lucrul ăsta, pentru că nu mai există echipe mici. Când se intră pe teren suntem 11 contra 11. Cel mai greu pentru jucători este atunci când nu joacă, dar sper ca prezenţa la echipa naţională să îi stimuleze. Mai ales în raportul pe care îl au cu mine. Sunt convins că vor şti să aprecieze prezenţa lor la echipa naţională şi efortul pe care trebuie să-l facă, nu doar pentru a fi prezenţi, ci şi eficienţi”, a completat Mircea Lucescu.

Lucescu, înainte de meciul cu Lituania: Încă nu am decis echipa

Selecţionerul nu a decis formula de start pentru partida cu Lituania şi a precizat că Ianis Hagi are un handicap comparativ cu ceilalţi “tricolori”, care evoluează la echipele lor de club, spre deosebire de decarul naţionalei.

“Încă nu am decis echipa, nu ştiu la ce să vă aşteptaţi, trebuie să văd care este situaţia. Ianis Hagi are un handicap enorm faţă de ceilalţi, lipsa minutelor la nivelul competiţiei şi asta este valabil pentru toată lumea, nu doar pentru el. Important este că el şi-a dorit să fie aici şi sunt convins că va fi şi în continuare. Noi trebuie să câştigăm meciul, la asta trebuie să ne gândim, nu trebuie să mă gândesc la un jucător sau altul. Pentru că după aceea, toată lumea profită de acest lucru”, a mai spus Lucescu.

Naţionala de fotbal a României, la redebutul lui Mircea Lucescu, a învins fără drept de apel selecţionata Kosovo, cu scorul de 3-0 (1-0), vineri seara, pe Stadionul ”Fadil Volkri” din Prishtina, în Grupa C2 a Ligii Naţiunilor.

România va juca următorul meci luni, pe Stadionul Steaua din Capitală, contra Lituaniei (21:45).

Un tânăr din Transnistria care lucrează la Chișinău a stat de vorbă cu corespondenta HotNews și i-a oferit o perspectivă diferită de cea promovată de autoritățile separatiste. 

• „În Transnistria, salariile sunt de 250-300 euro lunar. Am cunoscuți care lucrează la Chișinău pe funcții similare și câștigă și 1.000 de euro”, spune tânărul de 33 de ani. 

Când se fac sondaje în Republica Moldova referitoare la direcția în care ar trebui să o apuce țara, către UE sau Rusia, regiunea transnistreană, de regulă, lipsește, pentru că nu se află sub controlul efectiv al autorităților legitime ale țării. Astfel, nu numai în România, dar chiar și în Republica Moldova se știu puține lucruri despre ceea ce gândesc oamenii și, mai ales, tinerii care trăiesc acolo. 

Nici jurnaliștii moldoveni nu acces decât foarte rar în regiunea transnistreană. Aceștia au nevoie de o acreditare din partea așa-zisei administrații separatiste, document care, în realitate, este aproape imposibil de obținut.

În aceste condiții, opiniile transnistrenilor sunt valoroase. 

Corespondenta HotNews în Republica Moldova a stat de vorbă cu un tânăr de 33 de ani din Transnistria care a venit să muncească în Chișinău în domeniul serviciilor. Tânărul a spus că nu cunoaște limba română, ci doar rusă. De asemenea, a cerut să-i fie protejată identitatea „pentru a nu avea probleme în viitor.”

Care au fost răspunsurile sale, la câteva întrebări punctuale:

„În proporție de 90%, tinerii doresc unificare cu Moldova”

– Știți cine este principalul partener comercial pentru regiunea transnistreană?
– În Transnistria avem uzine precum „Tirotex”, care confecționează lenjerie de pat și alte produse textile. Această producție este exportată în Italia, din câte știu. Ei mai produc geci, blugi, adică exportă mult în Italia și în alte câteva țări europene. A mai fost o fabrică care practic și-a suspendat acum activitatea.

Nota redacției: Potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, în primul semestru al anului 2024, exportul agenților economici din Transnistria către țările UE a reprezentat peste 80% din total, în creștere cu aproape 10% față de anul trecut.

– Cum ați aprecia relațiile cu Rusia?
– Din câte știu, producția agricolă a fost exportată în Rusia. Probabil că încă se mai exportă. Merele, prunele – acestea au fost întotdeauna exportate. Poate și vinul. Dar acum e posibil ca exportul să fie pe pauză.

Nota redacției: Ultimele date statistice arată că exporturile Moldovei către Rusia au ajuns la cote nesemnificative, în jur de 3%.

– Credeți că această situație reprezintă o problemă pentru regiunea transnistreană?
– Cred că da. Dacă ar fi fost exportată mai multă producție din regiunea transnistreană în alte țări, am fi avut un buget mai mare și am fi fost mai dezvoltați. Oricum, suntem o parte a Moldovei. Cred că mulți gândesc la fel.

– Credeți că această opinie este împărtășită de majoritatea locuitorilor din regiunea transnistreană?
– Eu cred că tineretul, cei cu vârste cuprinse între 18 și 33-35 ani, în proporție de 90% gândesc așa, adică doresc unificare (n.r. – cu partea dreaptă a Nistrului).

– Care ar fi motivele lor?
– Primul ar fi lipsa hotarelor, libertatea de mișcare. Mulți din regiunea transnistreană vin să lucreze la Chișinău sau în alte orașe din Moldova, unde salariile sunt mai mari. Cred că 70% din tineri „migrează” în Moldova. Cunosc mulți tineri care lucrează la Chișinău, le place, chiar dacă se întorc zilnic acasă, în Transnistria.

– Care sunt salariile în regiunea transnistreană comparativ cu cele de la Chișinău?
– În regiunea transnistreană, salariul este de aproximativ 250-300 de euro lunar, în medie. Am mulți cunoscuți care, la Chișinău, pe o funcție similară, câștigă 1000 de euro lunar, chiar și mai mult.

„Am prieteni atât din Ucraina, cât și din Moldova”

– Cum percep oamenii din regiunea transnistreană relațiile dintre Rusia și Republica Moldova și dintre Rusia și Ucraina?
– Pot să vorbesc în numele tineretului, deoarece, probabil, generația de la 45 de ani în sus gândește puțin diferit. În regiunea transnistreană sunt foarte mulți tineri din Ucraina. Am mulți cunoscuți care s-au mutat temporar aici și lucrează aici. Mulți s-au mutat ulterior în Europa pentru a munci. 

Nu avem niciun conflict, nici pe criterii de limbă, nici de altă natură. Niciodată nu am văzut să fie cineva nemulțumit în acest sens. Am mulți prieteni, atât din Ucraina, cât și din Moldova. Relațiile sunt foarte bune, niciodată nimeni nu a fost limitat în drepturi.

– Însă oamenii din alte generații au o altă atitudine?
– Probabil că generațiile mai în vârstă privesc lucrurile din perspectiva lor: mulți dintre ei lucrează la stat, alții sunt deja pensionari și sunt mulțumiți de ceea ce au. Generației mai tinere nu-i ajung salariile actuale și nu au locuri de muncă suficiente. Din aceste motive, toți pleacă. Foarte puțini tineri rămân. Dacă analizăm proporția populației, cred că aproximativ 70% sunt persoane în vârstă și 30% sunt tineri, din care 20% pleacă și doar 10% rămân.

– Care este atitudinea față de războiul din Ucraina?
– Evident că toți sunt împotriva războiului. Împotriva cui și cu cine se luptă?

– Cum credeți că va fi posibilă soluționarea problemei transnistrene, în sensul reintegrării țării?
– Cred că este un scenariu real, doar că nu este clar când anume se va întâmpla acest lucru. Însă am o senzație că totul merge în această direcție, începând cu numerele de înmatriculare neutre pentru automobile. Ulterior, probabil, după numerele neutre se va trece la cele moldovenești.

Nota redacției: Un proiect de lege depus în Parlamentul de la Chișinău le dă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului să-și înmatriculeze mașinile cu așa-numite „plăcuțe neutre”, până la 31 decembrie, ceea ce le permite să participe la traficul internațional.

– Ne puteți spune, vă rog, dacă sunteți de acord să publicăm imaginea dumneavoastră și numele?
– Nu neapărat, dar nu aș vrea să se întâmple ceva ulterior… Mi-am exprimat opinia personală și pe cea a prietenilor mei, care provin din diverse părți ale Transnistriei. Așa vedem noi lucrurile.

Transnistria, un conflict înghețat

„Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană” a fost autoproclamată pe 2 septembrie 1990. Nu a fost recunoscută oficial de niciun stat membru ONU. 

În martie 1992, așa-numita criză transnistreană a escaladat într-un război care a durat câteva luni și s-a soldat cu câteva sute de victime. Conflictul a fost înghețat până în prezent, iar reglementarea acestuia se încearcă în cadrul mai multor formate de negocieri, unul dintre acestea, „5+2″.

Acest format a fost suspendat de la începutul războiului, deoarece ambele țări implicate, Ucraina și Rusia, sunt parte a negocierilor.