Fostul adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea se află la DNA unde anchetatorii prelungesc măsura controlului judiciar în cazul acestuia și a celorlalți inculpați.

Surse judiciare afirmă pentru autorul acestui material că totodată, luni, cei doi generali cercetați în dosarul de mare corupție privind presupuse „optimizări„ judiciare ar urma să fie încunoștințați cu privire la noi capete de acuzare pentru care procurorii DNA ar fi extins ancheta în cazul acestora.

Sursele citate nu au putut preciza despre care cazuri ar putea fi vorba, dar recent mass-media semnala o pretinsă „optimizare„ judiciară în dosarul de fraudă cu fonduri europene al primarului PNL din Rovinari, Petru Filip.

Acesta a fost deferit justiției într-un dosar al EPPO și se pare că ar fi apelat la serviciile furnizate de firmele lui Coldea și Dumbravă prin intermediul apropiatului ex-adjunctului SRI, Bogdan Neidoni.

Plătitori de cauțiune

Fostul șef adjunct al SRI, generalul în rezervă Florian Coldea, fostul șef al Direcției Juridice al Serviciului, generalul în rezervă Dumitru Dumbravă și avocatul bucureștean Doru Trăilă, au plătit fiecare câte 500.000 de lei, bani ce au fost indisponibilizați în beneficiul DNA, drept cauțiune, în cadrul controlului judiciar stabilit de către DNA în dosarul de mare corupție în care îi cercetează, transmit autorului acestei știri surse judiciare.

Potrivit acestora, cei trei au plătit cauțiunea dispusă de către procurorul de caz în numerar, iar al patrulea inculpat din dosar, Dan Tocaci, săgeată pentru grupul Dumbravă/Coldea, și-a fi pus apartamentul gaj pentru acoperirea cauțiunii de 150.000 de lei stabilită în sarcina acestuia, mai spun sursele citate.

Astfel, cauțiunile au fost plătite de către inculpații cercetați în dosarul de mare corupție care vizează fapte de trafic de influență și spălare de bani, iar inculpații au de respectat în continuare, timp de aproape 60 de zile, numeroase obligații stabilite o dată cu luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune.

Între altele ei nu au voie să discute cu martorii din dosar, nu au voie să poarte arme și au obligația de a anunța unitatea de parchet dacă doresc să părăsească țara.

Astfel, în ordonanța prin care cei trei au fost puși sub acuzare în mod oficial de către anchetatorii DNA apare o nouă legătură a doi dintre protagoniști, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă, către un mega-dosar al DIICOT, cu un prejudiciu de aproximativ 16 milioane de euro.

Concret, procurorul de caz de la DNA notează în ordonanța sa că „s-a stabilit că între SCP „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL (firma lui Dumitru Dumbravă – n.r) au fost încheiate contracte cadru, cu un obiect general, în care nu sunt prevăzute elemente care să permită cuantificarea serviciilor prestate și determinarea valorii facturilor”.

„De altfel, contrar clauzelor contractuale, care impuneau ca pentru serviciile de consultanță între SCP „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL să se încheie acte adiționale prin care să se stabilească obiectul prestațiilor și prețul acestora, astfel de acte adiționale nu au fost identificate decât în cazul anumitor entități: SC Elsid SA, Soceram SA, OTP Bank”, se arată în document.

General „înțepat„ prin avocat la un dosar de 16 milioane de euro

Surse judiciare afirmă pentru autorul acestui material că în dosarul de la DIICOT în care este investigată devalizarea contului unei firme off-shore de la OTP Bank, unul dintre avocații care a depus delegație în acest caz ar fi tocmai Doru Trăilă.

Concret, acesta, ar apăra interesele generale ale persoanei juridice OTP Bank dar și pe cele ale unor angajați, vizați de către ampla anchetă.

Sursele citate nu au putut preciza care este cuantumul stabilit pentru onorariul de succes în cadrul acestui dosar penal pentru Trăilă, dar prejudiciul constatat până la acest moment de către anchetatorii DIICOT este de aproximativ 16 milioane de euro, dintre care aproximativ 13 milioane de euro ar fi fost deja recuperaţi.

Sursele autorului explică faptul că la momentul declanşării mega anchetei DIICOT opt milioane de euro ar fi fost recuperaţi pe loc din conturi şi sechestraţi iar alte cinci milioane de euro ar fi fost blocate la momentul efectuării uneia dintre tranzacțiile infracționale cercetate.

Cotele de câștig – Colaboratorul (Dumbravă) patru la sută, avocatul 1 la sută pentru cazul OTP – Contract recalculat

„Prin Actul adițional nr. 1 la Contractul de consultanță generală, act adițional nedatat, SC Intel Cube Consulting SRL și S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” au stabilit litigiile și situațiile juridice ale OTP ce necesită consultanța prestatorului și prețul acestor servicii (onorariu de succes de 4% din totalul celor 5% cuveniți beneficiarului)”, se mai arată în ordonanța procurorului DNA care i-a pus sub acuzare pe generalii SRI și pe avocatul Trăilă.

La data de 06.01.2020, SC Wise Line Consulting SRL (fostă SC Intel Cube Consulting SRL), prin administrator Dumbravă Dumitru a încheiat cu S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” un act adițional la contractul de consultanță prin care a modificat obiectul contractului în sensul că serviciile de consultanță la solicitarea clienților beneficiarului de a subcontracta un consultant se prestau în vederea realizării unor activități de colectare informații și elaborare strategii, respectiv redactare Prin Actul adițional nr. 2/15.03.2021 la Contractul de consultanță, SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații”, cu referire la articolul V din contract, au convenit împărțirea onorariului de succes în cote egale”, se mai arată în ordonanța DNA, referitor la incursiunea celor două entități beneficiare în „afacerile„ cu OTP Bank.

Perfect conștienți de faptele lor

Discuțiile purtate de avocatul Doru Trăilă cu omul de afaceri Cătălin Hideg pe tema consultanței nereușite oferite de Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, indică faptul că cei doi foști mari oficiali din SRI ar fi fost conștienți de neregularitatea metodelor de acordare a consultanței.

Concret, spun procurorii DNA „pentru a-i asigura posibilitatea efectuării plăților, numitul Trăilă Doru Florel i-a propus martorului denunțător să facă cerere pentru a i se permite o deplasare la Paris unde să se întâlnească cu oamenii de afaceri arabi și să perfecteze afacerile legate de SC Sanimed Internațional Impex SRL, exprimându-și temerile cu privire la posibilitatea ca el să nu se mai întoarcă sau să părăsească spațiul Uniunii Europene și să se deplaseze la Abu Dhabi, fapt ce le-ar putea crea probleme și ar putea să le atragă „răspunderea în sistem”.

Mai precis, se pare temerea era generată de faptul că dacă afaceristul nu ar mai fi revenit în țară iar cei doi generali ar fi făcut demersurile nelegale, ar fi urmat să suporte cosecințe legale urmare „demerusrilor de consiliere„.

Această situație rezultă din discuția directă dintre Trăilă și Hideg:

„(…)T.D.F.: Fiți atent ce facem! Mâine mă lămuresc. Și într-o variantă de mijloc, facem cererea nu pe ABU-DABI, că-i speriem. Șeic, familie regală, contacte… Pleacă domnu’ HIDEG și nu mai vine înapoi. Ați văzut-o pe procuroare, ați văzut-o pe instanță, când mi-a trântit-o: „Ce caută familia regală?”, mai avea un pic și vă făcea împăratul Constantinopolului.

……………………………………………………………………………………………………………………..

T.D.F.: Dar, dacă am organiza plecare și cerem acte pentru a pleca într-o țară europeană, n-ar fi mai O.K.?

H.R.C.: Păi, și ce să facă ăștia …[neinteligibil]…

T.D.F.: Nu vin ei aici?

H.R.C.: Nu vin.

T.D.F.: Pe de altă parte mi-e frică dacă noi cerem aprobare pe Paris și dumneavoastră luați avion din Paris, vă duceți acolo și se află… ne facem …[neinteligibil]…

.R.C.: …[neinteligibil]…mai rău. Eu de venit, oricum vin înapoi. Imaginați-vă, că nu am avut discuție …[neinteligibil]… Dar e o teamă, care, într-adevăr, eu… Și știți cum e?

T.D.F.: Nu o poți controla. Pentru că e o chestie de răspundere în sistem.

H.R.C.: Mi se pare, mi se pare …[neinteligibil]…

T.D.F.: Ei după aia o să dea cu subsemnatu’, să explice de ce au dat O.K.-u’ să plece, când erau semne, că pleacă și că nu mai vine înapoi. Mă înțelegeți ce vreau să spun?(…)”.

„Contraverificări„ în demersul de „cosniliere„

În cadrul unei convorbiri telefonice ulterioare acestor discuții, numitul Trăilă Doru – Florel i-a adus la cunoștință martorului denunțător că a discutat cu numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru despre posibilitatea de a formula o cerere de a părăsi țara, lăsând de înțeles că aceștia urmează să discute cu alte persoane (neidentificate) dacă o astfel de cerere ar avea șanse și în funcție de răspunsul primit să îi comunice rezultatul, creând o suspiciune rezonabilă că discuțiile ar viza persoane din sistemul judiciar:

„(…)T.D.F.: A… Așa. Deci, am vorbit ă… Am discutat-o cu dumneavoastră, a zis că verifică săptămâna viitoare, întreabă dacă e O.K. și dacă o astfel de cerere ar avea ă… șanse și… Asta aflăm, repet, undeva săptămâna viitoare, o să ne spună exact când și cum o depunem și o să vă zic eu dacă… ce nevoie de documente aș avea. Dar asta… Deci, eu am transmis solicitarea, rămâne să aflăm răspunsul săptămâna viitoare, da?

H.R.C.: Da, da, da, ca să știu și eu ce am de făcut, că…

T.D.F.: Exact!

H.R.C.: …momentan sunt într-o…

T.D.F.: Exact și vă sun. Imediat ce am ceva, vă sun și vă spun cum procedăm, da?”.

Trafic de influență cu trimiteri la intervenții la judecători

DNA i-a pus recent sub acuzare pe fostul adjunct al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea, pe fostul șef al Direcției juridice din SRI, Dumitru Dumbravă și pe avocatul Doru Trăilă, pentru trafic de influență și spălare de bani.

În acest dosar anchetatorii DNA demantelează o procedură de consultanță a celor trei care frizează în sfera ilicitului penal cu traficul de influență, în sensul că cei trei, pe baza informațiilor cunoscute și deținute, promiteau „optimizări„ ale unor cauze penale, beneficiarii lor fiind persoane inculpate.

Generali la cheremul DNA…

Fostul adjunct al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea și șeful direcției Juridice din SRI, Dumitru Dumbravă, au fost puși, în cursul nopții de joi spre vineri, sub control judiciar pe cauțiune pentru 60 de zile de către procurorii DNA de la Secția I perntru Combaterea Faptelor de Corupție, într-un dosar în care sunt acuzați de fapte de trafic de influență și spălare de bani.

În cazul ambilor procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a stabilit cauțiune de câte 500.000 de lei bani pe care cei doi trebuie să îi pună la dispoziția anchetatorilor ce vor fi depuși la bancă în contul DNA.

Timp de 60 de zile aceștia trebuie să respecte cu strictețe o serie de obligații precum aceea de a nu lua legătura cu martorii din dosarul de mare corupție în care au fost puși sub inculpare sau să dețină arme.

Chemați la „apel”

Potrivit surselor judiciare ale autorului dosarul în care cei doi capi ex-SRI sunt cercetați pentru fapte directe de corupție ar avea la bază denunțul omului de afaceri Cătălin Hideg.

Cei doi foști oficiali au venit pe rând la DNA în cursul dimineții și au răspuns în fața procurorilor DNA la acuzele aduse anterior de afaceristul Hideg.

Acesta din urmă ar fi denunțat mai multe oferiri de sume de bani contra influenței pe care cei doi foști oficiali si Serviciului ar fi avut-o la rândul lor prin prisma calităților anterior deținute.

Sumele pretinse de către cei doi ex-oficiali ai Serviciului ar fi de 600.000 de euro, relata presa centrală, și ar fi fost primite de cei doi generali urmare mai multor promisiuni făcute.

Sursele autorului acestui material afirmă că dosarul este extrem de bine probat, pe lângă datele și probele presupus a fi fost furnizate de către denunțătorul Hideg.

Referitor la spălarea de bani a sumelor primite presupus nelegal de la afaceristul Hideg sursele autorului precizează că acestea ar fi fost disimulate și „albite„ prin intermediul unor contracte de consultanță care în realitate nu s-ar fi derulat.

Context

De la finele lunii aprilie presa centrală relata conform celor susținute de omul de afaceri Cătălin Hideg, patron al SAnimed, că acesta ar fi plătit unele sume de bani lui Florian Coldea , fostul director adjunct al SRI și șef al Operațiunilor secrete ale Serviciului dar și lui Dumitru Dumbravă, pentru ca aceștia să își folosească influența căpătată prin prisma funcțiilor deținute îin SRI pentru a-l ajuta pe acesta în dosarul penal instrumentat de EPPO.

Concret, EPPO l-a deferit justiției pe Cătălin Hideg, pentru folosire de documente false şi spălare de bani în legătură cu accesarea unor fonduri europene, acesta fiind primul caz al EPPO intrumentat în România.

Omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat, în luna februarie, de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.

În acelaşi dosar, Sanimed International a primit ca pedeapsă o amendă penală de 500.000 lei şi închiderea unui punct de lucru pe o perioadă de trei luni.

Tribunalul a mai dispus ca Hideg şi Sanimed International Impex SRL să plătească Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel.

Acesta este primul dosar investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, dosarul fiind trimis în instanţă în octombrie 2022.

Potrivit EPPO, frauda reţinută în sarcina lui Cătălin Hideg şi firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.

A dat „atacul„ la proiectul RECUMED

Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.

Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Bani spălați în Spania

Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă de-a lui a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măşti la preţuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuţia de băuturi alcoolice şi alimente.