Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva s-a întors duminică seară la Brasilia pentru a constata pagubele enorme în Palatul Prezidenţial, jefuit de partizani ai predecesorului său Jair Bolsonaro care a condamnat fără fermitate această invazie amintind foarte mult de cea a Capitoliului la Washington în urmă cu doi ani, comentează AFP.
Luiz Inacio Lula da SilvaFoto: EVARISTO SA / AFP / Profimedia
Lula da Silva, care petrecuse după-amiaza la Araquara, în statul Sao Paulo (sud-est), devastat de inundaţii, a mers la Palatul Prezidenţial, apoi la Curtea Supremă, invadată şi jefuită de bolsonarişti, ca şi Congresul.
Imagini difuzate la TV Globo îl arată într-o discuţie, seara târziu, cu judecători de la Curtea Supremă, în faţa clădirii cu ferestrele sparte de cei care încă refuză să-i accepte revenirea la putere.
Jair Bolsonaro se află în Statele Unite, unde a plecat cu două zile înainte de învestirea lui Lula da Silva, refuzând să predea eşarfa prezidenţială celui care l-a învins cu un scurt avans şi pe care nu l-a felicitat niciodată.
„Manifestaţiile paşnice, în conformitate cu legea, fac parte din democraţie. Cu toate acestea, distrugerile şi invadarea clădirilor publice (…) sunt împotriva regulii”, a scris pe Twitter fostul preşedinte de extremă dreaptă.
Într-un alt mesaj, el „a respins acuzaţiile, fără dovezi” ale succesorului său. Lula da Silva a declarat că „discursul” predecesorului său de extremă dreapta i-a „încurajat” pe „vandalii fascişti” invadând Palatul Prezidenţial, Curtea Supremă şi Congresul la Brasilia.
În funcţie doar de o săptămână şi confruntat deja cu o criză majoră, preşedintele de stânga a deplâns evenimentele „fără precedent în istoria Braziliei”.
Şeful statului a plasat forţele de ordine locale sub comanda forţelor federale pentru a restabili securitatea la Brasilia unde poliţia a fost total copleşită de asaltul bolsonariştilor.
Ministrul justiţiei şi securităţii publice, Flavio Dino, a afirmat într-o conferinţă de presă duminică seară că sediile puterii au fost complet evacuate şi că peste 200 de persoane au fost arestate.
„Nu vor putea distruge democraţia”, a declarat el, considerând asaltul drept „terorism pucist”.
Guvernatorul districtului federal Brasilia, Ibaneis Rocha, un aliat al lui Jair Bolsonaro, şi-a cerut scuze preşedintelui Lula da Silva într-un mesaj video. El i-a descris pe cei responsabili pentru distrugerea clădirilor publice drept „adevăraţi vandali” şi „adevăraţi terorişti”.
„Supravegheam toate aceste mişcări împreună cu ministrul Flavio Dino (…) În niciun moment nu ne-am gândit că aceste manifestaţii vor lua asemenea proporţii”, a afirmat el.
De aceste violenţe s-au delimitat şi alţi aliaţi ai fostului preşedinte, printre care Valdemar Costa Neto, preşedintele PL, partidul lui Bolsonaro, care a condamnat „o zi tristă pentru naţiunea braziliană”.
Aceste atacuri au provocat o avalanşă de reacţii indignate în lume. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus lui Lula da Silva că poate „conta pe sprijinul de neclintit al Franţei”.
Omologul său american, Joe Biden, a apreciat drept „scandaloase” violenţele manifestanţilor. „Folosirea violenţei pentru a ataca instituţiile democratice este întotdeauna inacceptabilă”, a scris pe Twitter secretarul de stat american, Antony Blinken.
Filiala braziliană a organizaţiei Amnesty International a cerut, la rândul său, „o anchetă rapidă şi imparţială” asupra acestor evenimente care au reamintit asaltul asupra Capitoliului de la Washington, din ianuarie 2021, de către partizanii fostului preşedinte Donald Trump după înfrângerea acestuia în faţa lui Joe Biden.
Centrul puterii la Brasilia a fost aruncat în haos. Zona fusese, însă, izolată de autorităţi, dar bolsonariştii au reuşit să forţeze cordoanele de securitate.
Poliţiştii au încercat în zadar să-i respingă cu gaze lacrimogene. Un agent de poliţie călare a fost tras jos cu forţa şi apoi lovit de atacatori înarmaţi cu bastoane.
Un sindicat local de presă a raportat atacuri asupra a cinci jurnalişti. Printre aceştia, unui fotoreporter al AFP, bătut, i s-a furat tot echipamentul.
Pagubele sunt considerabile in cele trei clădiri imense care reprezintă comori ale arhitecturii moderne şi sunt pline de opere de artă.
Tablouri de o valoare inestimabilă au fost deteriorate, printre care „Duas Mulatas” semnat de pictorul modernist Di Cavalcanti, expuse în Palatul Prezidenţial şi găurite în mai multe locuri, potrivit fotografiilor care circulă pe reţelele sociale.
„Trebuie să restabilim ordinea după aceste alegeri frauduloase”, a declarat pentru AFP Sarah Lima, inginer pro-bolsonaro de 27 de ani venită din Goianesia, la 300 de kilometri de Brasilia.
Bolsonariştii au manifestat deja în faţa cazărmilor militare după înfrângerea fostului preşedintelui pe 30 octombrie.
Ei au cerut intervenţia armatei pentru a-l împiedica pe Lula da Silva să revină la putere pentru un al treilea mandat, după cele din 2003 până în 2010, reaminteşte AFP.
Mijlocașul ofensiv Claudiu Micovschi a ajuns la un acord verbal cu conducerea Rapidului pentru prelungirea contractului care expiră la sfârșitul acestui sezon. Fotbalistul în vârstă de 25 de ani va semna o nouă înțelegere valabilă până în 2027, potrivit mediafax.
Chiar dacă nu a fost folosit prea mult ca titular în această stagiune, fotbalistul are încrederea șefilor și a lui Marius Șumudică și va parafa o nouă înțelegere valabilă până în 2027, scrie Prosport.
În ciuda faptului că nu a prins prea des postul de titular în acest campionat, un fotbalist are în continuare girul șefilor și a lui Marius Șumudică și va parafa o nouă înțelegere valabilă până în 2027.
Mijlocașul ofensiv Claudiu Micovschi are deja un acord verbal cu Dan Șucu pentru prelungirea contractului cu Rapid, scadent la finalul actualului sezon, scrie DigiSport.
În acest sezon nu a marcat niciun gol și a contribuit cu două assist-uri pentru coechipierii săi. A bifat 25 de meciuri în Superligă și în Cupa României. În campionat are 23 de apariții, însă doar în șapte a făcut parte din formula de start.
Micovschi a ajuns la Rapid în 2023, după o perioadă petrecută în ligile inferioare din Italia, iar sezonul trecut a fost împrumutat la UTA, unde a impresionat cu 9 goluri și 6 pase decisive.
Elena Lasconi s-a enervat după ce Crin Antonescu a dat-o ca învinsă în sondajele pentru alegerile prezidențiale. Lasconi face apel la moralul românilor și spune că un om de bună credință nu poate vota Antonescu.
„Un om de bună credință din țara asta nu are cum să-l voteze pe ăsta”, spune Elena Lasconi despre Crin Antonescu: „Omul ăsta a lucrat în viața lui șapte ani. Patru ani profesor și trei la muzeu. (…) Cine îl votează?”.
Referitor la declarația lui Crin Antonescu, potrivit căruia „e clar” că președintele României va fi ori el, ori Nicușor Dan, Elena Lasconi a spus, la Digi 24, că „păi așa e strategia lor. Să te facă pierzător de la început. Eu știu că nu sunt pierzător și că o să fiu președintele României. Pe mine nu mă interesează Crin Antonescu deloc. Pentru că știți care e realitatea, de fapt? Că el nu o să fie niciodată în viața lui președintele României. Niciodată”.
În opinia președintei USR, oamenii de bună credință din România probabil caută pe Google să vadă ce a făcut Antonescu, ce îl recomandă pe Crin Antonescu.
„Omul ăsta a lucrat în viața lui șapte ani. Patru ani profesor și trei la muzeu. Eu îs mai tânără decât el. Eu am 53 de ani și am 35 de ani de muncă. Cine îl votează?”, s-a întrebat Lasconi.
La remarca jurnalistului, că Antonescu are experiență politică, Lasconi a afirmat: „Adică ce? Că vorbește?”.
„Un om de bună credință din țara asta nu are cum să-l voteze pe ăsta. Eu cred că într-o țară normală nici pe Ponta n-ar trebui să-l voteze. La cât de mult rău a făcut pentru țara asta. Și nu este un om cu coloană vertebrală. Adică ba ești pesedist, ba ești cu chinezii, ba ești suveranist, ba ești nu știu ce. Ești cu oricine numai ca să iei voturi”, a adăugat Lasconi.
Serviciile secrete, inclusiv CIA, anunță o răsturnare totală de situație la Kursk: forțele Kievului NU sunt încercuite, chiar dacă au pierdut teritoriul ocupat
Trupele ucrainene au pierdut aproape tot teritoriul pe care îl ocupaseră în august anul trecut în provincia rusă de graniţă Kursk, dar nu sunt încercuite acolo, contrar unor afirmaţii recente ale preşedinţilor rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, afirmă oficiali americani şi europeni cunoscători ai unor evaluări efectuate de serviciile de informaţii din ţările lor, inclusiv CIA, relatează joi Reuters, relatează Agerpres.
Ocupând iniţial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătraţi, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor ruseşti, sprijinite şi de trupe nord-coreene. De la începutul lunii martie pierderile ucrainene s-au accelerat în urma unei contraofensive ruse puternice, unităţile ucrainene pierzând inclusiv controlul asupra oraşului Sudja, cea mai importantă poziţie pe care o ocupaseră în Kursk.
În prezent, unităţile ucrainene mai controlează o suprafaţă de cel mult 40-60 de kilometri pătraţi în Kursk, într-o zonă din vecinătatea graniţei ruso-ucrainene şi unde sunt atacate din mai multe direcţii de armata rusă, fără a fi însă complet încercuite, afirmă oficialii citaţi. De asemenea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, afirma pe 14 martie că nu a observat elemente geolocalizate care să indice că forţele ruse au încercuit un număr semnificativ de forţe în Kursk sau în altă parte de-a lungul frontului din Ucraina.
Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial şi singurul succes militar al Kievului în ultimele 18 luni de război, deşi armata ucraineană nu a reuşit să ajungă la centrala nucleară Kursk şi nici să forţeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat că prin ocuparea unei porţiuni de teritoriu rus ar fi putut avea o monedă de schimb la eventuale negocieri de pace cu Rusia.
Cerința lui Trump
Preşedintele american Donald Trump i-a cerut săptămâna trecută omologului său rus Vladimir Putin să cruţe vieţile soldaţilor ucraineni, despre care liderul de la Casa Albă a susţinut că ar fi încercuiţi în Kursk. În replică, Putin a spus că garantează vieţile soldaţilor ucraineni de pe acel sector de front dacă depun armele şi se predau.
Între timp, trupele ucrainene au lansat atacuri la graniţa cu regiunea rusă Belgorod, situată la est de Kursk, iar cele ruse au ocupat poziţii în regiunea ucraineană Sumî, învecinată cu provincia Kursk.
Cea mai înaltă Curte a statului New York a invalidat joi o lege a oraşului New York care ar fi permis unui număr de peste 800.000 de persoane fără cetăţenie americană, dar aflate în situaţie legală, să voteze în alegerile municipale, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Într-o decizie de 6-1, Curtea de Apel a decis că legea, adoptată de Consiliul local în 2021, încalcă Constituţia statului New York.
‘Americanii discută cu privire la semnificaţia cetăţeniei şi la dreptul de vot încă din primele zile ale Republicii noastre’, a scris judecătorul-şef Rowan Wilson, în numele majorităţii. ‘Indiferent ce ar putea aduce viitorul, Constituţia din New York, aşa cum este ea astăzi, trasează o linie fermă care limitează votul la cetăţeni’, a adăugat el.
Legea din New York le-ar fi permis rezidenţilor permanenţi cu situaţie legală şi altor persoane fără cetăţenie, dar cu documente legale, precum cei cu permis de muncă, care au locuit în oraş pentru cel puţin 30 de zile să voteze în alegerile municipale. Persoanele fără cetăţenie americană ar fi avut, totuşi, în continuare interdicţie de a vota în alegerile de stat sau federale.
Intrarea în vigoare a legii fusese blocată prin decizii ale unor curţi inferioare după ce republicanii din legislativul de stat îi contestaseră constituţionalitatea. Mai mult de 12 oraşe americane, printre care San Francisco şi Washington, D.C., le permit persoanelor fără cetăţenie americană să voteze în unele alegeri locale.
Câteva state controlate de republicani au adoptat în ultimii ani legi care afirmă că persoanele fără cetăţenie americană nu pot vota, după ce preşedintele Donald Trump a susţinut că milioane de imigranţi fără acte ar fi votat în alegerile din SUA.
Deși avem un deficit extrem de mare, e posibil ca România să ia un nou împrumut. Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu o delegație a BERD. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o discuţie, joi, la Palatul Victoria, cu o delegaţie condusă de preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Odile Renaud Basso, care efectuează o vizită la Bucureşti în contextul pregătirii următoarei Strategii de ţară BERD pentru România.
Marcel Ciolacu a apreciat „disponibilitatea” BERD de a sprijini implementarea unor reforme structurale.
„România contează în continuare pe sprijinul BERD, inclusiv din punct de vedere al rolului esenţial pe care îl joacă în implementarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile. Avem un parteneriat solid, care se reflectă în investiţiile semnificative pe care această instituţie financiară le derulează în România şi care au însumat în 2024 mai mult de 700 de milioane de euro, în cadrul unui număr record de 44 de proiecte”, a declarat premierul.
În cursul întrevederii, s-a discutat despre eforturile României pentru dezvoltarea unui sector energetic sustenabil, prin creşterea eficienţei energetice în întreprinderile mici şi mijlocii şi în întreprinderile mari, proiecte în domeniul energiei verzi (eoliană offshore şi solară fotovoltaică), consolidarea infrastructurii de transport pe coridorul vertical (cu Republica Moldova şi Bulgaria), construcţia de infrastructură apă-canal în parteneriat cu autorităţile locale, precum şi susţinerea proiectelor de infrastructură municipală cu beneficii socio-economice semnificative.
„Exprimând întreaga disponibilitate a părţii române în perspectiva consultărilor care vor urma în cadrul acestui proces, premierul Marcel Ciolacu a apreciat disponibilitatea BERD de a sprijini implementarea unor reforme structurale, din perspectiva expertizei de care dispune în materie de parteneriat public-privat şi a rolului esenţial pe care îl joacă în implementarea programelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, prin asistenţă tehnică, împrumuturi sau alte instrumente financiare pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură, mediu, energie, transport sau digitalizare pe care România şi le-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, menţionează Guvernul.
La discuții au participat mai mulți miniștri
La discuţiile de la Palatul Victoria au mai participat vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, şeful Cancelariei Prim-ministrului, Ştefan-Radu Oprea.
Din delegaţia BERD au mai făcut parte Charlotte Ruhe, director general pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, Victoria Zinchuk, director pentru Romania, şi Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România.
Joi, 20 martie 2025, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
Rezultatele LOTO de joi, 20 martie 2025
Loto 6/49: 8, 18, 40, 34, 10, 43
Noroc: 7 9 3 9 7 2 5
Joker: 36, 28, 29, 10, 20 + 20
Noroc Plus: 6 2 5 9 0 2
Loto 5/40: 31, 24, 36, 5, 37, 3
Super Noroc: 4 5 4 4 7 6
La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 27,44 milioane de lei (peste 5,51 milioane de euro).
La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 13,06 milioane de lei (peste 2,62 milioane de euro).
La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 13,65 milioane de lei (peste 2,74 milioane de euro).
La Noroc Plus se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 327.400 de lei (peste 65.700 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 75.800 de lei, iar la categoria a II-a este în joc un report în valoare de peste 67.400 de lei.
La Super Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 7.400 de lei.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, Ziarul PROFIT foloseste tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.