”Paza bună trece primejdia rea” nu sunt vorbe-n vânt, mai ales în contextul ultimilor ani, marcat de numeroase situații critice – conflicte militare, blackout, catastrofe naturale. Pentru a fi la adăpost, în cazul unei urgențe majore, timp de câteva zile, se recomandă să ai la îndemână, acasă, așa-numitul ruscac de supraviețuire în situații-limită. Șeful DSU, Raed Arafat, a subliniat din nou, recent, importanța acestuia.

Arafat a subliniat că populația din țările nordice este îndemnată să fie pregătită pentru minimum 72 de ore, în situații de urgențe majore. La noi, recomandarea este ca rucsacul de supraviețuire să acopere măcar 72 de ore.

”Partea de pregătire a populației din punct de vedere mental este foarte importantă. Suntem obligați să ne pregătim pentru situațiile de dezastre, pentru situațiile speciale, sau nu? O luăm în derâdere sau o luăm în serios și începem să ne pregătim?

Rucsacul de urgență, de exemplu, care a fost menționat de mai multe ori, a fost menționat la toate nivelurile, inclusiv domnul ministru Predoiu (ministrul Afacerilor Interne – n.r.) l-a menționat. În toate țările din lume deja se vorbește: fiți pregătiți măcar pentru 72 de ore! Norvegienii și țările nordice în general vorbesc de șapte zile, pentru că orice se poate întâmpla. Am văzut că s-au întâmplat lucruri la care nimeni nu se aștepta. De exemplu, dacă vorbim despre blackout la nivel de o țară sau la patru țări, cum a fost în Balcani câteva ore, sau cum a fost în Spania și în alte țări care au avut un blackout de lungă durată, dacă nu ai acasă provizii măcar temporare s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani de la bancomat, că nu poți cumpăra, magazinele să nu îți vândă pentru că nu există energie și aici venim să vedem cum putem să ne pregătim”, a spus șeful DSU, la conferința „Quo Vadis 2026!” – Ediția a VIII-a, O Românie rezilientă: Cum reducem deficitul de protecție într-o lume a riscurilor multiple?”.

Arafat: ”Avertismentul către noi, toți, este că trebuie să ne pregătim”

În același context, Raed Arafat a dat și un exemplu de situație-limită în care a picat curentul.

”La sfârșitul lui 2017, a fost furtună în zona de vest a țării și a dus la o întrerupere a energiei electrice pe o rază mare a județului Timiș și a județului Caraș-Severin. Una dintre situații a fost următoarea: mașinile care veneau din afara României și voiau să alimenteze în țara noastră s-au trezit că benzinăria la care se așteptau să alimenteze nu avea curent.

Norocul nostru, și aici vine partea de pregătire, la nivelul DSU, în ultimii ani, ne-am dotat cu generatoare electrice de mare capacitate pentru situații de urgență pe care le punem în funcțiune în cazul situațiilor majore, pe lângă ce pun și firmele de furnizare a curentului electric. Deja au fost folosite de multe ori, chiar acum vreo lună jumătate au fost folosite, tot din cauza întreruperii curentului pe o durată lungă într-o zonă a României.

Dacă benzinăria respectivă avea un generator electric poate că nu am fi avut nicio problemă. Noi ridicăm această problemă de ceva vreme: benzinăriile sunt infractructură critică care trebuie să fie permanent alimentate. Chiar dacă se întrerupe curentul, ele trebuie să aibă generatoare. La benzinării nu se alimentează doar mașinile simple, se alimentează mașinile de urgență, ambulanțele, mașinile de pompieri, de poliție, care sunt în misiune în perioada unui dezastru. (…) Avertismentul către noi, toți, este că trebuie să ne pregătim”, a spus șeful DSU, citat de dcnews.

Citește și Situația a scăpat de sub control la Curtea de Argeș! Apa de la robinet este NEAGRĂ, contaminată cu o bacterie periculoasă

În România a fost lansat, anul trecut, Ghidul de conduită în cazul producerii de avarii majore la rețeaua de transport sau distribuție a energiei electrice, care se regăsește pe Platforma Națională fiipregatit.ro și pe pagina dedicată proiectului ”Zilele Prevenirii Dezastrelor” de pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență

Apă

• De preferat, 4 litri de persoană pe zi.
• A se păstra într-un loc răcoros și întunecat și a se înlocui la fiecare 6 luni.
• Ia în considerare tabletele de purificare a apei, care pot fi păstrate cu ușurință în rucsacul de urgență (plus o sticlă de apă spre purificare)

Alimente

• compacte şi uşoare, care nu necesită răcire, fierbere ori coacere
• conserve
• alimente deshidratate
• batoane energizante
• biscuiți
• alimente proteice, de exemplu, batoane energizante
• dulceaţă
• sucuri, cafea, ceai
• după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc.
• dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora.

Acte personale, bani, carte de identitate

• carnete de asigurări medicale
• contracte sau documente de proprietate care pot fi stocate fizic, într-o cutie de valori sau în format digital
• bani de rezervă în bancnote mici
• cecuri
• numere de telefon importante
• set suplimentar de chei auto și de la casă
• harta fizică a zonei
• copie a planului de urgență al familiei

Trusă de prim ajutor

• medicamentele personale şi reţete (Atenție! Nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie)
  analgezice, antiseptice
• la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.

Obiecte sanitare

• dezinfectant, șervețele umede, tampoane, etc.
• hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie
• săpun, șampon, pastă de dinți, periuță
• saci de gunoi

Îmbrăcăminte și încălțăminte

• set de îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate – nu uitați lenjeria intimă
• jachetă impermeabilă sau pelerină de ploaie

Articole pentru încălzire

• sac de dormit
• sau pături groase – două pentru fiecare persoană
• folii de supraviețuire pentru fiecare membru al familiei

Aparate și unelte utile

• radio alimentat pe dinam sau cu energie solară sau cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!)
• baterii de rezervă
• baterie externă pentru mobil și cabluri de încărcare
• lanternă și batoane luminoase
• fluier
• cuțit sau unealtă multifuncțională
• accesorii pentru oprirea utilităților (cheie universală)
• măști de praf
• mănuși de lucru

Citește și A fost lansat ghidul practic pentru blackout. Raed Arafat spune că trebuie să fii pregătit să reziști minimum trei zile! Ce conține rucsacul de urgență

Mihai Rotaru, acţionarul principal al Universităţii Craiova, a avut un accident grav la schi și este internat în spital! În urma incidentului, preşedintele Consiliului de Administraţie al clubului a suferit fracturi multiple la coaste și claviculă.

Mihai Rotaru, accident cumplit la schi, în Franţa!

Vestea proastă pentru fanii olteni continuă să curgă! În timp ce Ştefan Baiaram a fost suspendat două etape de Comisia de Disciplină a LPF, pierzând astfel meciurile cu FCSB, un alt șoc vine dinspre conducerea clubului.

Mihai Rotaru, aflat la schi într-o staţiune din Franţa împreună cu familia, a suferit un accident grav, fracturându-și mai multe coaste și clavicula. Patronul Universităţii Craiova s-a întors în România și urmează să fie operat, fiind însă în afara oricărui pericol.

Citește și: România, prinsă într-un carusel termic amețitor. De la ninsori și polei la 17 grade în doar câteva zile, apoi o nouă răcire bruscă lovește țara

Cine este Mihai Rotaru

Mihai Rotaru este un om de afaceri român și principalul finanțator al Universității Craiova, preluând conducerea clubului în 2013. Patronul echipei își propune să obțină primul titlu în Superliga României în acest sezon, iar formația sa conduce în clasament după 26 de etape și are șanse bune să avanseze și în fazele superioare ale Cupei României Betano.

Rotaru este un spectator constant al meciurilor echipei, fiind adesea prezent în tribune. Universitatea Craiova a avut un sezon bun, revenind după mulți ani în competițiile europene. Totuși, oltenii nu au reușit să treacă de fazele superioare în UEFA Conference League, fiind eliminați dramatic în Grecia de AEK.

Citește și: România devine hub european de producţie militară. Au început lucrările de construcţie a primei fabrici Hanwha, care va produce tancuri K9 în ţara noastră

Situația devine tot mai gravă în Curtea de Argeș și în alte trei localități din județ, după ce în rețeaua publică de apă a fost descoperită o bacterie periculoasă. Autoritățile au avertizat oamenii să nu mai folosească apa de la robinet nici măcar pentru igiena personală. În apă a fost identificată bacteria Clostridium perfringens, responsabilă pentru toxiinfecții alimentare.

Localnicii deja știau că nu mai au voie să bea apa ori să o folosească pentru spălatul fructelor și legumelor. Însă, acum situația s-a agravat, întrucât oamenii nu mai pot face inclusiv duș. Restricția îi vizează și pe locuitorii din Băiculești, Valea Danului și Valea Iașului. Acum, pot folosi apa doar pentru toaletă.

„Am fost la ei acolo și i-a durut drept în spate pe ăștia de la Social, deși le-am spus că eu nu pot să fac efort, că sunt operată”

„E greu, noi să zicem că încă mai putem și mai avem pe la țară, pe unde merge, să-mi spăl rufele, să mai fac mâncare sau așa. Dar gândiți-vă câtă lume este cu dizabilități, câte lume e bătrână și bolnavă”

„Primarul nostru a zis că ne pune la dispoziție recipiente cu apă potabilă. Am fost astăzi să vedem, să iau apă de acolo, dar era gol. Nu s-a reîncărcat, că nu prea ne interesează. Cred că sunt aproape cinci luni de zile de când suntem în situația aceasta”, au spus localnicii.

Citește și: Cine sunt românii care pot beneficia de indemnizaţie de creştere a copilului. Care sunt condiţiile şi câţi bani pot primi

Situația critică din Curtea de Argeș și din localitățile învecinate a apărut după ce filtrele stației de tratare a apei s-au înfundat din cauza creșterii turbidității apei. Autoritățile recomandă populației să consume apă doar din surse verificate puse la dispoziție de municipalitate, izvoare sigure sau apă îmbuteliată.

În condițiile în care locuitorii nu mai pot folosi apa de la robinet s-a dispus asigurarea transportului de apă potabilă în mai multe puncte de distribuţie stabilite la nivelul municipiului, a anunțat Prefectura Argeș.

O nouă creștere a turbidității apei furnizate în zona Curtea de Argeș a fost înregistrată în ultimele zile, cauzată de tranzitara controlată a unei viituri prin Barajul Vidraru. Potrivit unei informări comunicate de reprezentanții societății de furnizare a apei situația a dus la colmatarea completă a filtrelor din stația de la Cerbureni, în 5 februarie. Pentru remediere, s-au spălat trei filtre, două noaptea și unul în timpul zilei, pentru a păstra suficientă apă pentru spălare.

De asemenea, Hidroelectrica a efectuat deversări controlate, în ultimele luni, din acumularea Vidraru pentru lucrări de retehnologizare a amenajării hidroenergetice. În total, aproximativ 40.000 de persoane din Curtea de Argeș și localitățile învecinate sunt afectate de această situație.

Citește și: Doliu la Opera Națională! Voce emblematică a muzicii de operă românești, soprana Liliana Dumitrache a plecat la ceruri la vârsta de 72 de ani

Viața la bloc 2026. Când un locatar îl inundă pe vecinul de dedesubt și nu vrea să plătească paguba sau nu are asigurare de locuință, lucrurile se pot complica destul de mult. Iată de ce trebuie știut ce poate face, într-o astfel de situație, cel păgubit.

Teoretic, legislația din România oferă o cale relativ clară pentru recuperarea prejudiciului, iar asociația de proprietari joacă un rol important în rezolvarea rapidă a problemei.

Responsabilitatea pentru pagubele produse altor persoane este stabilită prin Codul Civil. Astfel, proprietarul apartamentului ce a provocat inundația este obligat să repare prejudiciul, indiferent dacă are sau nu o asigurare pentru locuință.

Potrivit articolului 1357 din Codul Civil,  locatarul ”care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită este obligat să îl repare”. Această regulă se aplică inclusiv în cazul daunelor produse de instalațiile sanitare defecte, de neglijență sau de lucrări realizate necorespunzător. În practică, asta înseamnă că lipsa unei polițe de asigurare nu îl exonerează pe vecinul responsabil de plata daunelor, notează evz.ro.

Viața la bloc 2026. Între soluție amiabilă și proces pentru daunele produse de inundație

Primul pas important după o inundație este documentarea situației. Asociația de proprietari poate întocmi un proces-verbal de constatare a incidentului, document ce devine probă utilă în eventualele negocieri sau în instanță, la un eventual proces.

Legea asociațiilor de proprietari (nr. 196/2018) prevede responsabilitățile administratorului și ale comitetului executiv în astfel de situații, inclusiv colaborarea între proprietari pentru rezolvarea problemelor care afectează proprietatea comună sau alte locuințe.

În multe cazuri, instalațiile de apă sunt proprietate comună, iar atunci răspunderea poate reveni asociației de proprietari. Din acest motiv, este esențială identificarea exactă a cauzei.

Pentru a evita conflictele cu vecinul de bloc care te-a inundat, se recomandă realizarea unei constatări tehnice. Aceasta poate fi făcută de administrator, de o firmă de instalații sau de un expert tehnic. Documentele utile sunt fotografii, devize de reparații și declarații ale martorilor, care pot accelera soluționarea amiabilă a situației.

Dacă există neînțelegeri privind cauza inundației, se poate apela la un expert tehnic autorizat, mai scrie sursa citată.

Cea mai rapidă metodă de recuperare a banilor cheltuiți cu repararea casei este rezolvarea amiabilă, cu sprijinul asociației de proprietari. Administratorul sau președintele asociației poate media discuțiile și poate consemna acordul într-un document scris.

Citește și Cine sunt românii care pot beneficia de indemnizaţie de creştere a copilului. Care sunt condiţiile şi câţi bani pot primi

În general, majoritatea conflictelor apărute la bloc după o inundație se rezolvă fără instanță, mai ales când pagubele sunt moderate și pot fi evaluate rapid.

Asociația poate facilita comunicarea între părți și poate confirma cauza incidentului, ceea ce reduce riscul unor dispute juridice.

Dacă persoana care a produs paguba refuză să plătească, următorul pas este trimiterea unei notificări scrise. Aceasta trebuie să includă descrierea incidentului, valoarea estimată a daunelor și un termen de plată.

Notificarea poate fi transmisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Această etapă este importantă deoarece demonstrează încercarea de rezolvare amiabilă înainte de acțiunea în instanță.

Când nu se ajunge la o înțelegere, proprietarul afectat poate introduce o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului. Pentru sume mai mici, legea permite folosirea procedurii cererilor cu valoare redusă, care este mai rapidă și mai simplă decât un proces obișnuit.

Procedura este reglementată de Codul de procedură civilă și se aplică în general pentru sume de până la 10.000 de lei.

Instanța poate obliga vecinul vinovat să plătească reparațiile, eventualele daune suplimentare și cheltuielile de judecată.

Există situații în care inundația nu este provocată de un proprietar, ci de o defecțiune a instalațiilor comune ale blocului. În acest caz, răspunderea poate reveni asociației de proprietari.

De exemplu, o țeavă spartă pe coloana comună sau o problemă la acoperiș poate transforma asociația în partea responsabilă pentru despăgubiri.

Legea 196/2018 prevede că asociația administrează și întreține proprietatea comună, inclusiv instalațiile verticale de apă.

Deși nu este obligatorie pentru toate tipurile de locuințe, asigurarea facultativă este cea mai simplă metodă de a evita conflictele între vecini.

Polița obligatorie PAD acoperă doar dezastre naturale, nu și inundațiile produse între apartamente. De aceea, specialiștii recomandă o asigurare facultativă.

Conflictele provocate de inundații între vecini sunt printre cele mai comune litigii civile legate de locuințe. În majoritatea cazurilor, soluția rapidă este colaborarea cu asociația de proprietari și documentarea corectă a incidentului.

Chiar și fără asigurare, persoana care a produs paguba rămâne responsabilă pentru reparații. Sistemul juridic românesc oferă mecanisme clare pentru recuperarea prejudiciului, iar implicarea asociației de proprietari poate reduce semnificativ durata conflictului.

Citește și Dispare dosarul cu șină! Va fi creată Platforma Națională de Interoperabilitate, care va permite comunicarea instantă între instituțiile statului

Portalul „Regatul Argeșului” dă startul unei inițiative fără precedent menite să spargă bula de sticlă în care s-au izolat liderii județului. Sub sloganul „HAI, MARTALOGULE, PE STRADA MEA!”, cetățenii sunt invitați să îi aducă pe decidenți față în față cu realitatea crudă de pe teren.

Începând cu data de 1 Martie, portalul de știri si sesizari„Regatul Argeșului” lansează campania de primăvară dedicată sensibilizării conducerii județene față de problemele tot mai acute ale comunității. Inițiativa vine ca un răspuns direct la discrepanța uriașă dintre realizările „de carton” prezentate pe rețelele de socializare și situația reală din localitățile județului.

„Regatul real” vs. „Paradisul de pe Facebook”

Obiectivul campaniei este simplu, dar de impact: orice argeșean care se simte neglijat de autorități îi poate „invita” pe cei care conduc județul direct la sursa problemei. Fie că este vorba despre o stradă plină de gropi, o uliță uitată de lume, o primărie nefuncțională sau un spital cu lipsuri, cetățenii au acum o platformă prin care să ceară socoteală.

„Ne dorim ca prin acest demers autoritățile județene să lase traiul virtual pe Facebook sau TikTok pe banii noștri reali, să abandoneze laudele de multe ori fără temei și să meargă în regatul real, în județul care pârâie de probleme și care nu pot fi rezolvate doar prin vizitele electorale o dată la patru ani”, transmit reprezentanții portalului Regatul Argeșului.

Cum poți participa?

Campania se va desfășura direct pe portalul Regatul Argeșului. Începând cu prima zi a primăverii, argeșenii vor avea posibilitatea de a-și „chema martalogul” pe propria stradă. Mecanismul este gândit să pună reflectorul pe zonele ignorate de administrație, forțându-i pe aleși să iasă din confortul birourilor și al postărilor plătite pentru a lua contact direct cu nevoile oamenilor.

HAI, MARTALOGULE, PE STRADA MEA! Repere campanie:

• Data de lansare: 1 Martie 2026.
• Locație: Portalul Regatul Argeșului, sectiunea HAI, MARTALOGULE, PE STRADA MEA!
• Cui se adresează: Tuturor locuitorilor din județul Argeș care s-au săturat de promisiuni și vor soluții concrete „la firul ierbii”.

Mesajul organizatorilor este clar: timpul vizitelor oficiale tăiate cu foarfeca doar în campania electorală a apus. Este timpul ca realitatea din „Regatul Argeșului” să fie văzută exact așa cum este ea: necosmetizată și plină de provocări care nu mai pot aștepta.

În urmă cu aproape 60 de ani, printr-un ordin emis de ministrul Forţelor Armate, se înfiinţau în România centrele militare judeţene şi municipale. Acestea se ocupă de evidența militară, recrutări și organizare mobilizărilor.

Clădirile în care funcționează centrele militare sunt în proprietatea autorităților locale, însă guvernul vrea ca acest lucru să se schimbe. Mai precis, toate centrele militare să treacă la Ministerul Apărării Naționale (MApN), după cum a anunțat chiar premierul Ilie Bolojan.

”Înţelegerea pe care am făcut-o cu Ministerul Apărării a fost ca acest transfer să fie prevăzut în legea care ar urma să apară, legată de administraţie, dar să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027″, a spus prim-ministrul, miercuri, la Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

Citește și Vrei să lucrezi într-o instituție a Uniunii Europene? Sunt disponibile locuri de muncă pentru absolvenți din orice domeniu! Află cum te poți angaja

În același context, Bolojan a precizat că bugetul total de cheltuieli al consiliilor judeţene pentru centrele militare este de circa 37 de milioane de lei pe an. În lunile următoare, a adăugat premierul, vor fi clarificate o serie de aspecte privind transferul centrelor militare, astfel încât acestea să nu mai fie finanţate de consiliile judeţene.

„Ei (Ministerul Apărării – n.r.) au avut două rezerve. Pe de o parte, aveam nevoie de un aviz CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării – n.r.), ceea ce ne-ar fi complicat destul de mult existenţa, pentru că e o procedură mai laborioasă. Pe de altă parte, ei spun că situaţia în judeţe este diferită. Aceste centre în unele judeţe sunt în clădirile care sunt proprietatea Consiliului Judeţean. În alte judeţe sunt nişte clădiri închiriate.

Trebuie clarificate aspectele de contracte de închirieri, în aşa fel încât odată ce aceste centre trec în administrarea totală a Ministerului Apărării, să aibă garanţia că nu sunt scoşi din acele spaţii într-un termen scurt. Asta îi interesează pe ei”, a mai spus șeful Executivului, citat de agerpres.

Citește și Dublă tragedie la Constanța. O femeie de 81 de ani a decedat după ce a aflat că unul dintre fiii săi a murit într-un accident de muncă