Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Biden a vorbit cu Erdogan la telefon. Șeful Casei Albe i-a spus să renunţe la blocarea aderării Suediei la NATO

Publicat

in

Preşedintele american Joe Biden a anunţat că a avut o convorbire telefonică cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în care liderul reales al Turciei a repetat dorinţa Ankarei de a cumpăra avioane de luptă F-16 de la Statele Unite, în timp ce Washingtonul i-a transmis că vrea ca Ankara să renunţe la obiecţia faţă de aderarea Suediei la NATO, relatează Reuters.

Recep Tayyip ErdoganFoto: MURAD SEZER / AFP / Profimedia

„Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat pe Erdogan. El încă vrea să rezolve ceva în legătură cu F-16. I-am spus că vrem să ne înţelegem în privinţa Suediei, aşa că hai să rezolvăm asta. Şi astfel vom ţine din nou legătura unul cu celălalt”, a declarat Joe Biden reporterilor înainte de a pleca de la Casa Albă spre Delaware.

„Vom vorbi mai mult despre asta săptămâna viitoare”, a adăugat preşedintele american.

Aderarea la NATO a Suediei trebuie să fie ratificată de toţi membrii NATO. Atât Turcia, cât şi Ungaria nu au aprobat încă această candidatură.

Turcia a încercat să cumpere de la Statele Unite avioane F-16 în valoare de 20 de miliarde de dolari şi aproape 80 de kituri de modernizare, dar vânzarea a fost blocată din cauza obiecţiilor Congresului american cu privire la dosarul problematic al Ankarei în materie de drepturile omului şi politica referitoare la Siria, chiar dacă administraţia Biden a declarat în mod repetat că susţine furnizarea avioanelor către Turcia.

Un pachet mult mai mic de 259 de milioane de dolari, care includea actualizări ale software-ului pentru actuala flotă de avioane de luptă F-16 a Turciei, a fost aprobat de Congresul american la începutul acestui an, la câteva zile după ce Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO.

Pe de altă parte, administraţia Biden a respins în mod repetat teza că ar acţiona „quid pro quo” pentru vânzarea de F-16 şi extinderea NATO, deşi ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat în ianuarie că partea americană a precizat clar că o aprobare a candidaturilor la NATO ar fi privită pozitiv de Congres.

Într-o scrisoare adresată în februarie lui Biden, un grup bipartizan de senatori a declarat că refuzul Turciei de a ratifica protocoalele de aderare pentru Suedia şi Finlanda, care încă mai aşteptau la acel moment, ar „pune sub semnul întrebării această vânzare suspendată”, referindu-se la avioanele F-16.

O sursă familiarizată cu discuţiile a declarat că Statele Unite au spus anterior Turciei că va fi greu să obţină aprobarea Congresului pentru F-16 dacă Ankara nu dă undă verde Suediei.

Suedia şi Finlanda au depus anul trecut cererea de aderare la NATO, renunţând la politica de nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina.

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO la sfârşitul lunii martie, dar a continuat să se opună candidaturii Suediei, afirmând că Stockholmul adăposteşte membri ai unor grupuri militante pe care le consideră teroriste. La fel ca Turcia, nici Ungaria nu a aprobat candidatura Suediei.

Aderarea Suediei la NATO până la jumătatea lunii iulie, când este programat summitul Alianţei în Lituania, se numără printre priorităţile principale ale Washingtonului.

Preşedinţia turcă, într-un scurt comunicat referitor la convorbirea dintre Biden şi Erdogan, a declarat că cei doi lideri au convenit să aprofundeze cooperarea în toate aspectele legăturilor lor bilaterale, a căror importanţă, au spus ei, a crescut şi mai mult în faţa provocărilor regionale şi globale.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a câştigat duminică un nou mandat de preşedinte, al treilea, continuându-şi astfel cel de-al treilea deceniu de când se află la putere la Ankara.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Descoperire: Inteligența Artificială poate transforma cotcodăcitul găinilor în limbaj uman

Publicat

in

Cercetătorii din Japonia afirmă că au reușit să utilizeze Inteligența Artificială pentru a traduce semnalele sonore emise de găini. Potrivit unui studiu aflat în așteptarea evaluării colegiale, o echipă de la Universitatea din Tokyo, condusă de profesorul Adrian David Cheok, a dezvoltat „un sistem capabil să interpreteze stările emoționale ale găinilor, cum ar fi foamea, frica, furia, bucuria și stresul”, folosind o tehnică de Inteligență Artificială numită „Deep Emotional Analysis Learning”, relatează Futurism.

Tehnica, spun cercetătorii, poate fi folosită pentru diferitele tipare vocale ale găinilor, ceea ce înseamnă că poate fi îmbunătățită în timp și poate descifra „vocalizările găinilor” cu mai mare precizie.

Cercetătorii au colectat și analizat eșantioane de la 80 de găini

Cel puțin asta e teoria. Pentru a-și testa sistemul, echipa a înregistrat și analizat mostre de la 80 de găini. Apoi, cercetătorii au introdus mostrele într-un algoritm pentru a le asocia cu diverse „stări emoționale” la păsări.

Ajutați de „opt psihologi de animale și chirurgi veterinari”, oamenii de știință susțin că au reușit să identifice starea mintală găinilor cu un nivel surprinzător de ridicat de acuratețe, relatează Futurism.

Inteligența Artificială poate detecta stările emoționale ale găinilor

„Rezultatele experimentelor noastre demonstrează potențialul Inteligenței Artificiale de a recunoaște stările emoționale la găini în funcție de sunete”, arată studiul.

Deși sună promițător, ar trebui să abordăm aceste rezultate cu o doză sănătoasă de scepticism. În studiu, cercetătorii recunosc că acuratețea se poate schimba în funcție de condițiile de mediu sau diferite specii. Mai mult, există și alte moduri în care găinile comunică, de la „semnale non-acustice, limbajul corpului și interacțiuni sociale”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Papa Francisc dezaprobă indiferența și teama de imigranți în discursul său de la Marsilia – VIDEO

Publicat

in

Papa Francisc a denunţat din nou, vineri, soarta migranţilor care traversează Mediterana, acuzând „indiferenţa” şi „frica”, în prima zi a vizitei la Marsilia, într-un context de ostilitate tot mai mare faţă de solicitanţii de exil, într-o Europă tentată să se închidă în sine, transmite AFP, citat de news.ro.

Întâmpinat pe aeroport de prim-ministrul Elisabeth Borne, şeful Bisericii Catolice a plecat rapid cu obişnuitul său Fiat 500 alb către bazilica Notre-Dame de la Garde, simbol al celui de-al doilea oraş al Franţei, care domină de pe înălţimi golful Marsiliei.

Papa Francisc a participat mai întâi la o rugăciune alături de cler în această bazilică neo-bizantină dintr-un oraş a cărui populaţie a fost modelată de secole de migraţie. S-a întâlnit apoi cu reprezentanţi ai altor religii, în special creştini, musulmani şi evrei, în faţa memorialului ridicat în cinstea marinarilor şi migranţilor dispăruţi pe mare, pe o esplanada a bazilicii, reluând mesajul său de ajutor şi ospitalitate.”Nu mai putem asista la tragediile naufragiilor cauzate de traficul atroce şi de fanatismul indiferenţei”, a spus Papa, care denunţă în mod regulat soarta migranţilor de la alegerea sa, în urmă cu zece ani.”Persoane care riscă să se înece atunci când sunt abandonate în valuri trebuie să fie salvate. Este o datorie a umanităţii, este o datorie a civilizaţiei”.”Credincioşi, trebuie (…) să fim exemplari în primirea reciprocă şi fraternă”, a pledat Papa Francisc, denunţând încă o dată „imensul cimitir” în care s-a transformat Marea Mediterană, unde „este îngropată demnitatea umană”.

„În faţa unei astfel de tragedii, cuvintele nu servesc la nimic, ci doar acţiunile”, a insistat Sfântul Părinte, acuzând „paralizia fricii” şi mulţumind ONG-urilor care ajută migranţii pe mare, denunţând în acelaşi timp pe cei care îi împiedică să muncească „pentru că ceva lipseşte la bord, asta sau aia… sunt gesturi de ură sub masca neutralităţii”.

„Speram într-un discurs puternic, dar depăşeşte ceea ce ne am fi putut spera”, a reacţionat pentru AFP François Thomas, preşedintele ONG-ului SOS Mediterranee care închiriază o navă de salvare pentru migranţi.

Aproximativ 60.000 de persoane sunt aşteptate sâmbătă la slujba pe care Suveranul Pontif urmează să o celebreze pe stadionul Velodrome, un alt simbol al oraşului, precedată de o plimbare cu papamobilul de-a lungul Prado, un mare bulevard decorat în culorile galben – alb ale Vaticanului, la care sunt aşteptaţi să asiste alte 10.000 de persoane.

Aproximativ 6.000 de membri ai poliţiei vor fi mobilizaţi pentru a asigura securitatea, potrivit unui înalt oficial de poliţie.

La aproape 500 de ani de la ultima vizită papală la Marsilia, această călătorie este prima a unui papă în Franţa, de la cea întreprinsă de Papa Benedict al XVI-lea în 2008. În 2014, Papa Francisc a fost pentru scurt timp la la Parlamentul European din Strasbourg.

Aceasta este cea de-a 44-a călătorie în străinătate a Papei, care acum foloseşte un scaun cu rotile şi a recunoscut la începutul lunii septembrie că nu îi mai vine la fel de uşor să călătorească ca la început.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend