Cercetătorii din Japonia afirmă că au reușit să utilizeze Inteligența Artificială pentru a traduce semnalele sonore emise de găini. Potrivit unui studiu aflat în așteptarea evaluării colegiale, o echipă de la Universitatea din Tokyo, condusă de profesorul Adrian David Cheok, a dezvoltat „un sistem capabil să interpreteze stările emoționale ale găinilor, cum ar fi foamea, frica, furia, bucuria și stresul”, folosind o tehnică de Inteligență Artificială numită „Deep Emotional Analysis Learning”, relatează Futurism.

Tehnica, spun cercetătorii, poate fi folosită pentru diferitele tipare vocale ale găinilor, ceea ce înseamnă că poate fi îmbunătățită în timp și poate descifra „vocalizările găinilor” cu mai mare precizie.

Cercetătorii au colectat și analizat eșantioane de la 80 de găini

Cel puțin asta e teoria. Pentru a-și testa sistemul, echipa a înregistrat și analizat mostre de la 80 de găini. Apoi, cercetătorii au introdus mostrele într-un algoritm pentru a le asocia cu diverse „stări emoționale” la păsări.

Ajutați de „opt psihologi de animale și chirurgi veterinari”, oamenii de știință susțin că au reușit să identifice starea mintală găinilor cu un nivel surprinzător de ridicat de acuratețe, relatează Futurism.

Inteligența Artificială poate detecta stările emoționale ale găinilor

„Rezultatele experimentelor noastre demonstrează potențialul Inteligenței Artificiale de a recunoaște stările emoționale la găini în funcție de sunete”, arată studiul.

Deși sună promițător, ar trebui să abordăm aceste rezultate cu o doză sănătoasă de scepticism. În studiu, cercetătorii recunosc că acuratețea se poate schimba în funcție de condițiile de mediu sau diferite specii. Mai mult, există și alte moduri în care găinile comunică, de la „semnale non-acustice, limbajul corpului și interacțiuni sociale”.

Papa Francisc a denunţat din nou, vineri, soarta migranţilor care traversează Mediterana, acuzând „indiferenţa” şi „frica”, în prima zi a vizitei la Marsilia, într-un context de ostilitate tot mai mare faţă de solicitanţii de exil, într-o Europă tentată să se închidă în sine, transmite AFP, citat de news.ro.

Întâmpinat pe aeroport de prim-ministrul Elisabeth Borne, şeful Bisericii Catolice a plecat rapid cu obişnuitul său Fiat 500 alb către bazilica Notre-Dame de la Garde, simbol al celui de-al doilea oraş al Franţei, care domină de pe înălţimi golful Marsiliei.

Papa Francisc a participat mai întâi la o rugăciune alături de cler în această bazilică neo-bizantină dintr-un oraş a cărui populaţie a fost modelată de secole de migraţie. S-a întâlnit apoi cu reprezentanţi ai altor religii, în special creştini, musulmani şi evrei, în faţa memorialului ridicat în cinstea marinarilor şi migranţilor dispăruţi pe mare, pe o esplanada a bazilicii, reluând mesajul său de ajutor şi ospitalitate.”Nu mai putem asista la tragediile naufragiilor cauzate de traficul atroce şi de fanatismul indiferenţei”, a spus Papa, care denunţă în mod regulat soarta migranţilor de la alegerea sa, în urmă cu zece ani.”Persoane care riscă să se înece atunci când sunt abandonate în valuri trebuie să fie salvate. Este o datorie a umanităţii, este o datorie a civilizaţiei”.”Credincioşi, trebuie (…) să fim exemplari în primirea reciprocă şi fraternă”, a pledat Papa Francisc, denunţând încă o dată „imensul cimitir” în care s-a transformat Marea Mediterană, unde „este îngropată demnitatea umană”.

„În faţa unei astfel de tragedii, cuvintele nu servesc la nimic, ci doar acţiunile”, a insistat Sfântul Părinte, acuzând „paralizia fricii” şi mulţumind ONG-urilor care ajută migranţii pe mare, denunţând în acelaşi timp pe cei care îi împiedică să muncească „pentru că ceva lipseşte la bord, asta sau aia… sunt gesturi de ură sub masca neutralităţii”.

„Speram într-un discurs puternic, dar depăşeşte ceea ce ne am fi putut spera”, a reacţionat pentru AFP François Thomas, preşedintele ONG-ului SOS Mediterranee care închiriază o navă de salvare pentru migranţi.

Aproximativ 60.000 de persoane sunt aşteptate sâmbătă la slujba pe care Suveranul Pontif urmează să o celebreze pe stadionul Velodrome, un alt simbol al oraşului, precedată de o plimbare cu papamobilul de-a lungul Prado, un mare bulevard decorat în culorile galben – alb ale Vaticanului, la care sunt aşteptaţi să asiste alte 10.000 de persoane.

Aproximativ 6.000 de membri ai poliţiei vor fi mobilizaţi pentru a asigura securitatea, potrivit unui înalt oficial de poliţie.

La aproape 500 de ani de la ultima vizită papală la Marsilia, această călătorie este prima a unui papă în Franţa, de la cea întreprinsă de Papa Benedict al XVI-lea în 2008. În 2014, Papa Francisc a fost pentru scurt timp la la Parlamentul European din Strasbourg.

Aceasta este cea de-a 44-a călătorie în străinătate a Papei, care acum foloseşte un scaun cu rotile şi a recunoscut la începutul lunii septembrie că nu îi mai vine la fel de uşor să călătorească ca la început.