Stai conectat...

ACTUAL

Bărbații din Ucraina nu se mai duc nici la nunți de teamă să nu fie mobilizați

Publicat

la

Nunțile din Ucraina se desfășoară cu jumătate din locurile invitaților neocupate, în timp ce echipele de mobilizare  scot oamenii din autobuze şi din gări şi îi duc direct la centrele de înrolare. Pentru cei care evită recrutarea, transportul public este acum ceva interzis. La fel şi restaurantele, supermarketurile şi excursiile de weekend în parc pentru a juca fotbal.

BBC relatează într-un amplu material modul în care își desfășoară bărbații din Ucraina viața, în timp ce guvernul încearcă să mobilizeze cât mai mulți oameni, iar asta afectează evenimentele care ar trebui să producă bucurie, de exemplu nunțile, dar și prieteniile dintre oameni, în timp ce unii încearcă să evite recrutarea.

Nori negri de furtună ameninţau să dea peste cap nunta de pe plajă a lui Serhii şi Tania. Dar, în timp ce cuplul cobora scara lungă şi albă pentru a-şi întâmpina invitaţii, scaunele goale semnalau că există o problemă şi mai mare: în total, jumătate dintre invitaţii lor lipseau, relatează BBC într-un reportaj realizat la Odesa, oraşul din sudul Ucrainei cu ieşire la Marea Neagră, potrivit News.ro.

Familia şi prietenii lor şi-au cerut scuze, dar au explicat că riscul de a participa la nuntă ar fi fost prea mare. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost prinşi de una dintre echipele de recrutare, care umblă acum pe străzile din Ucraina?

Cu mulţi dintre soldaţii săi morţi, răniţi sau epuizaţi, guvernul ucrainean şi-a intensificat eforturile de a mobiliza mai mulţi oameni. O nouă lege, introdusă în luna mai, prevede ca fiecare bărbat cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani să-şi înregistreze datele într-o bază de date electronică pentru a putea fi chemat la recrutare. Ofiţerii de recrutare sunt în căutarea celor care evită să se înregistreze, iar tot mai mulţi bărbaţi care nu doresc să servească în armată sunt nevoiţi să se ascundă.

Tania spune cu glas şoptit că înţelege de ce prietenii şi familia ei nu vor să lupte. Tatăl ei a fost ucis pe linia frontului în octombrie, în timpul bătăliei prelungite pentru Avdiivka, iar tânăra de 24 de ani este acum îngrozită de faptul că şi noul ei soţ ar putea fi recrutat. „Nu vreau ca acest lucru să i se întâmple familiei mele de două ori”, spune ea.

După mai bine de doi ani de război, aproape toată lumea cunoaşte pe cineva care a fost ucis. Veşti sumbre au curs de pe front, despre Ucraina, care este depăşită numeric şi ca armament.

La telefon, prietenul de 15 ani al cuplului, Maksîm, spune astfel de poveşti. Printre cei morţi se numără 12 prieteni şi cunoştinţe ale acestuia. „În Ucraina sunt mai mult de un milion de poliţişti, de ce să lupt eu, când ei nu sunt?”, spune el. Maksîm, care are o fetiţă şi o soţie însărcinată în şapte luni, a transmis că îi pare rău că a ratat nunta, dar că se teme să nu fie „înhăţat” de ofiţerii de recrutare pe care îi aseamănă cu „bandiţii”.

Bărbații pot fi luați din autobuz și duși direct la centrele de înrolare

Echipele de mobilizare au o reputaţie înfricoşătoare, în special în Odesa, pentru că scot oamenii din autobuze şi din gări şi îi duc direct la centrele de înrolare.

Pentru cei care evită recrutarea, transportul public este acum ceva interzis. La fel şi restaurantele, supermarketurile şi excursiile de weekend în parc pentru a juca fotbal.

„Mă simt ca şi cum aş fi într-o închisoare”, spune Maksîm.

Într-o dimineaţă de marţi, 12 ofiţeri de recrutare au descins în gara principală din Odesa, conduşi de un marinar veteran experimentat, Anatoli, şi de omologul său mai tânăr şi mai musculos, Oleksii. Aceştia au străbătut parcul, oprindu-i pe bărbaţii de vârstă militară, pentru a verifica dacă sunt înregistraţi în baza de date. Dar perechea bine antrenată a avut dificultăţi în a găsi bărbaţi eligibili. Cei mai mulţi erau fie prea tineri, fie primiseră un fel de scutire. După câteva ore, Anatoli a recunoscut că este foarte posibil ca bărbaţii să se ascundă de ei.

„Unii oameni fug de noi. Acest lucru se întâmplă destul de des”, recunoaşte el. „Alţii reacţionează destul de agresiv. Nu cred că aceşti oameni au fost educaţi bine”, adaugă fostul marinar.

La centrul de înrolare de după colţ, un bilet optimist lipit pe uşă îi anunţa pe potenţialii recruţi că cei care au venit voluntar pot sări peste cozile de aşteptare. Dar nu au existat cozi. Un bărbat stătea singur şi aştepta să fie văzut. Când reporterul l-a întrebat dacă se afla acolo din proprie iniţiativă, a răspuns că fusese „răpit” în acea dimineaţă şi adus împotriva voinţei sale. „Ofiţerii m-au înconjurat, aşa că nu am putut fugi”, a bâlbâit el, în stare de şoc. „Sunt terminat”, a mărturisit el.

Prietenii rupte din cauza evitării mobilizării

Unul dintre ofiţerii de la centru, Vlad, a recunoscut că abia dacă mai există voluntari care să se prezinte de bunăvoie în aceste zile. Sub indicativul de apel Hora, Vlad a luptat în unele dintre cele mai aprige bătălii de-a lungul liniei de est a frontului din Donbas, înainte de a fi lovit în cap, în piept şi în picioare de şrapnelul de artilerie.

Nu a reuşit să îşi mascheze dispreţul faţă de cei care se ascund. „Cum pot să spun asta fără să înjur?”, se întreabă el cu voce tare. „Nu îi consider bărbaţi. Ce aşteaptă ei? Dacă rămânem fără oameni, inamicul va veni în casele lor, le va viola femeile şi le va ucide copiii”, spune Vlad, care a văzut cu propriii ochi dovezi îngrozitoare.

Această ultimă campanie de recrutare a deschis falii incomode în societate, nu doar între cei care servesc şi cei care evită recrutarea, ci şi între prietene, pentru că unele au parteneri pe front, iar altele îşi ascund iubiţii acasă.

Subiectul mobilizării se strecoară în aproape toate conversaţiile, care apoi devin adesea aprinse. Luna trecută, cineva a aruncat un explozibil în grădina casei unui ofiţer de înrolare.

Există o neîncredere izbitoare în rândul bărbaţilor care aleg să nu se înroleze. Aceştia nu au încredere în ofiţeri, după ce s-a descoperit că unii au luat mită pentru a ajuta oamenii să fugă din ţară. Nu au încredere nici în faptul că vor fi instruiţi în mod adecvat.

La plimbare cu fiica drept scut

La periferia oraşului Odesa, Vova a apărut cu sfială la uşa blocului său de apartamente, folosindu-şi fiica de şapte ani drept scut. Inginerul IT nu va ieşi din casă fără ea, deoarece ştie că ofiţerii nu îl pot lua pe sus dacă sunt împreună.

Anul trecut, în timp ce se îndrepta spre serviciu, i s-a ordonat să coboare dintr-un autobuz de către militari sub ameninţarea armei, povesteşte el. A fost dus la un centru de înrolare. El i-a convins pe ofiţeri să îl lase să plece pentru a lua nişte documente, dar şi-a jurat că nu se va mai întoarce niciodată.

„Nu sunt un militar, nu am ţinut niciodată o armă în mână, nu cred că pot fi util pe linia întâi”, insistă el. Apoi a derulat aceeaşi listă de motive invocate de fiecare dintre cei care evită recrutarea – o familie de întreţinut, o afecţiune medicală minoră şi o declaraţie sfidătoare că trimite ajutor umanitar soldaţilor.

Dar sub aceste scuze se ascunde întotdeauna aceeaşi teamă – că, la câteva săptămâni de la înregistrare, aceşti bărbaţi vor ajunge carne de tun pe linia frontului care, în ochii lor, nu pare să se mişte. Asta, în ciuda încercărilor recente ale guvernului de a le oferi recruţilor un anumit cuvânt de spus asupra unităţilor şi rolurilor către care sunt repartizaţi.

Când vorbeşti cu aceşti bărbaţi, există o oarecare deconectare. Ei aşteaptă o victorie ucraineană, doar că una care să nu-i implice, notează reporterul BBC. „Sunt mândru că mulţi bărbaţi au luat decizia curajoasă de a merge pe linia frontului”, spune Vova. „Ei sunt cu adevărat cei mai buni din ţara noastră”, adaugă el.

Nu vor să fie recruți, dar nu mai vor să se ascundă

Într-o tabără de antrenament a recruţilor dintr-o pădure din afara Kievului, liderul acesteia, Hennadi Sinţov, oftează din greu, în timp ce supraveghează oamenii cu lopeţi care săpau tranşee. „Poate părea o muncă banală, dar acest lucru este la fel de important ca şi capacitatea de a trage cu artileria”, spune el, adăugând: „Ar putea să le salveze vieţile”.

Sinţov, un voluntar patriot cu spirit revoluţionar, supraveghează programul obligatoriu de pregătire de 34 de zile pe care toţi recruţii trebuie să îl parcurgă înainte de a fi trimişi în unităţile lor militare. El a subliniat în repetate rânduri că aceşti oameni nu vor fi trimişi imediat pe linia frontului şi că va urma o pregătire suplimentară.

Într-o pauză de la antrenament, cohorta de recruţi a lui Sintsov stă la taclale, fumând şi glumind. Este un grup eterogen, majoritatea în vârstă de 40-50 de ani – un crescător de porci, un director de depozit şi un constructor – care au recunoscut că ar fi preferat să nu fie acolo. Dar, pe de altă parte, aceşti oameni nu voiau să-şi petreacă restul războiului stând ascunşi.

Unul dintre ei, Oleksandr, a optat deja să devină pilot de drone. „Sunt destul de speriat, totul este nou pentru mine, dar trebuie să o fac”, spune el. Dar inginerul de tramvaie în vârstă de 33 de ani nu îi judecă pe cei care au ales să se ascundă. „Eu mi-am făcut alegerea mea, ei pot să şi-o facă pe a lor”, ridică el din umeri.

Sinţov a fost deranjat de cât de demotivaţi sunt noii săi veniţi. În ciuda amintirilor zilnice ale războiului – sirenele de raid aerian şi întreruperile de curent – el crede că ameninţarea războiului a devenit prea îndepărtată pentru cei care trăiesc în siguranţa relativă a unor oraşe precum Odesa şi Kiev şi se teme că va fi nevoie de o altă avansare majoră a Rusiei pentru a-i stimula pe cei care se sustrag de la încorporare în Ucraina, ca să intre în acţiune. „Atunci am vedea din nou oameni căutând arme şi făcând coadă la centrele de înrolare”, crede el.

Loading

Click si Comentează

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

CCIR și Camera Qatar pregătesc un forum de afaceri româno-qatarez la București, în aprilie 2027

Publicat

la

Autor

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, însoțit de o delegație de oameni de afaceri români, a participat, în data de 17 noiembrie a.c., în Qatar, la Doha, la o întâlnire de lucru cu cu Mohamed Bin Ahmed Bin Twar Al Kuwari, prim-vicepreședinte al Camerei Qatar (Qatar Chamber), în marja vizitei ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir.

Președintele CCIR a fost însoțit de o delegație de oameni de afaceri români, a participat, în data de 16 noiembrie a.c., în Qatar, la Doha, la o întâlnire de lucru cu mediul de afaceri qatarez, în marja vizitei ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir.

Președintele CCIR a evidențiat avantajele pe care România le oferă investitorilor din Qatar, cu accent pe rolul Portului Constanța ca poartă de acces către piața europeană. „Așteptăm ca investitorii din Qatar să vină în România și să ia în considerare țara noastră ca platformă strategică pentru dezvoltarea afacerilor.

Dincolo de avantajele poziției geografice, România dispune de Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, cu o suprafață de aproximativ 4.000 de hectare. Constanța nu este doar un port maritim, ci și unul fluvial, deoarece Canalul Dunăre–Marea Neagră se varsă chiar în interiorul perimetrului portuar, ceea ce permite operațiuni de transbordare în condiții de maximă siguranță, fără manevre logistice complicate. Prin Dunăre, mărfurile pot ajunge în țări europene fără ieșire la mare, precum Serbia, Ungaria, Slovacia și Austria, și mai departe, până în Germania”, a declarat Mihai Daraban.

Ca pas concret în consolidarea relațiilor economice bilaterale, a fost discutată organizarea unui forum de afaceri româno-qatarez la București, în aprilie 2027.

La rândul său, reprezentantul Camerei Qatar a adresat companiilor românești invitația de a descoperi potențialul economic al Qatarului și a reafirmat disponibilitatea instituției de a facilita parteneriate între firmele românești și cele qatareze.

„Considerăm că între România și Qatar există un potențial economic important, care trebuie valorificat. Camera Qatar este deschisă colaborării și pregătită să sprijine crearea de parteneriate între companiile din cele două țări. Este timpul să operaționalizăm bunele relații dintre statele noastre”, a declarat Mohamed Bin Ahmed Bin Twar Al Kuwari.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Doliu în Biserica Ortodoxă Română. Preotul Gheorghe Emilian a murit la doar 67 de ani: ”Îi îndemnăm pe credincioși să înalțe rugăciuni pentru odihna sufletului său”

Publicat

la

Autor

Doliu în Biserica Ortodoxă Română. Părintele Gheorghe Emilian și-a dedicat întreaga viață slujirii lui Dumnezeu. De-a lungul timpului a fost preot paroh la bisericile din Bolboasa, Ohaba și Miluta, din județul Gorj.

Doliu în Biserica Ortodoxă Română. A murit părintele Gheorghe Emilian

Preotul Gheorghe Emilian s-a născut la data de 30 martie 1959. Acesta a absolvit Seminarul Teologic „Sfântul Grigore Teologul” din Craiova în 1980 și Institutul Teologic Universitar din București în 1985.

Citește și Doliu în Biserica Ortodoxă Română! Îndrăgitul preot Ciprian Necula a murit la doar 48 de ani, în urma unui infarct

”Cu profundă tristețe, dar cu nădejde în Înviere și în viața veșnică, anunțăm trecerea la cele veșnice a părintelui Gheorghe Emilian, fost slujitor al Parohiei Miluta.

Păstrăm cu recunoștință amintirea slujirii sale la Sfântul Altar și în mijlocul comunității noastre. În aceste clipe de durere, suntem alături de familia îndoliată și de toți cei care l-au cunoscut.

Îi îndemnăm pe credincioși să înalțe rugăciuni pentru odihna sufletului său, cerând Milostivului Dumnezeu să îl așeze în lumina și pacea Împărăției Sale.

Dumnezeu să îl odihnească în ceata drepților!

Veșnica lui pomenire!”, au transmis reprezentanții parohiei Menții din Dos.

Părintele este condus pe ultimul drum marti, 17 noiembrie.

Citește și Doliu în Biserica Ortodoxă Română: Părintele Nicu Moldoveanu s-a dus la cele veşnice

Loading

Citește tot

ACTUAL

FOTO Kim Jong Un, surprins într-o stațiune de schi din Coreea de Nord, înaintea unei posibile întâlniri cu Donald Trump

Publicat

la

Autor

Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un a fost la schi, potrivit unor fotografii publicate marţi de agenţia oficială nord-coreeană de presă KCNA, în apropierea frontierei cu China, unde potrivit unor zvonuri ar urma să se întâlnească săptămâna aceasta cu preşedintele american Donald Trump, relatează AFP, citat de news.ro.

În aceste imagini, dictatorul apare aşezat, cu o ţigaretă în mână şi purtând ochelari de soare.

Soţia sa, Ri Sol Ju, apare în spatele său.

Presa oficială nord-coreeană scrie că a fost într-un sejur la Samjiyon, duminică şi luni, însoţit de familie şi de oficiali din partidul unic.

Imagini difuzate de televiziunea de stat nord-coreană KCTV îl surprind pe Kim Jong Un în vizită în staţiunea turistică Samjiyon, în provincia Ryanggang, inspectând pârtii de schi, clădiri şi infrastructuri ale complexului turistic duminică şi luni.

Fiica sa, Lim Ju Ae, apare într-o înregistrare video coborând pe o pistă, purtând un combinezon alb, fără cască.

Samjiyon se află în apropiere de frontiera cu China.

Potrivit unor zvonuri, Kim Jong Un ar putea efectua o vizită în această ţară pentru a se întâlni cu preşedintele american Donald Trump în marja unui summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen.

Donald Trump a declarat în faţa presei că s-ar „putea întâlni cu Kim Jong Un”, cu această ocazie, cu toate că o vizită a dictatorului nord-coreean „depinde de preşedintele XI” Jinping, omologul său chinez.

Cei doi s-au întâlnit în trei rânduri în primul mandat al miliardarului.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Centrul Național al Dansului București ar putea avea, în sfârșit, un sediu propriu, după 15 ani de așteptare. Anunțul Ministerului Culturii

Publicat

la

Autor

Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Culturii şi ai Unităţii de Management a Proiectului au vizitat un spaţiu care ar putea deveni noul sediu al Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB), a anunţat, marţi, Ministerul Culturii.

„După 15 ani de aşteptare, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB) ar putea avea, în sfârşit, un sediu propriu. Un nou pas a fost făcut la iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne, prin implicarea vicepremierului Marian Neacşu. Reprezentanţi ai MAI, ai Ministerului Culturii şi ai Unităţii de Management a Proiectului au vizitat un spaţiu care ar putea deveni noul sediu al CNDB. La vizită au participat şi reprezentanţi ai conducerii Centrului, alături de artişti independenţi din comunitatea dansului contemporan”, a precizat ministerul, conform AGERPRES.

Vizita reprezintă un pas concret spre soluţionarea unei probleme care durează de prea mult timp. Un sediu propriu ar oferi CNDB condiţiile necesare pentru dezvoltarea programelor, susţinerea artiştilor şi consolidarea rolului său în dezvoltarea dansului contemporan la nivel naţional.

Potrivit sursei citate, găsirea unei soluţii pentru această situaţie este una dintre priorităţile mandatului ministrului Culturii, Ioana Ciocan.

„Foştii miniştri ai Culturii – Lucian N. Romaşcanu, Raluca Turcan şi Demeter Andras Istvan – au susţinut, în mandatele lor, demersurile pentru identificarea unei soluţii. Continuarea acestor eforturi şi valorificarea paşilor deja făcuţi sunt esenţiale pentru a ajunge la un rezultat concret”, a amintit ministerul.

Din 2011, când şi-a pierdut sediul, instituţia a trecut prin numeroase încercări de a găsi un nou spaţiu. Propunerile şi demersurile de până acum nu s-au concretizat, iar între timp, CNDB şi-a continuat activitatea în spaţii împrumutate.

Loading

Citește tot

ACTUAL

Cât costă să-l aduci pe Moș Crăciun acasă pentru a le oferi cadouri copiilor. Tarifele pentru o vizită de sărbători

Publicat

la

Autor

Tot mai mulți părinți aleg să le ofere copiilor o experiență specială de sărbători și să-l invite pe Moș Crăciun chiar la ei acasă, pentru a le înmâna personal cadourile. Surpriza vine însă cu un cost, iar tarifele diferă în funcție de durata vizitei, serviciile incluse și perioada în care este solicitat Moșul.

Un actor care poartă barba albă de peste 20 de ani, un tată cu cinci copii care a început să facă pe Moșul de dragul fetiței lui cu sindrom Down și omul care, pe pietonala din Sibiu, e Buratino. Toți trei vin acasă la copii pentru 200–300 de lei, iar telefoanele pentru 24 decembrie sună deja, potrivit oradesibiu.ro.

Pentru Moșii din Sibiu sezonul a început deja și este o perioadă foarte aglomerată. Părinții sună din noiembrie, cer aceeași oră din seara de Ajun și speră să mai prindă un loc liber.

Alexandru poartă barba albă de peste 20 de ani. Primul costum l-a primit când era student la actorie în Sibiu, de la profesorul lui, Marian Râlea.

„I-am zis întruna lui Marian Râlea că sunt singur de Crăciun. Eram student, îmi era profesor la Sibiu.” Râlea i-a dat un costum de Moș Crăciun, „și pe urmă am început”. A fost apoi Moșul Coca-Cola și, câțiva ani, al Kinder, la Târgul de Crăciun. Barba lui e din păr natural, lipită atât de bine încât abia bea apă cu paiul. Așa că sarmalele oferite de gazde le ia la pachet.

Buratino, omul pe care tot centrul Sibiului îl știe în costumul personajului de poveste, a fost mai întâi Moș Crăciun. S-a îmbrăcat prima oară în Moș în clasa a VIII-a, pentru că era mai înalt decât ceilalți, și de atunci „am prins drag”. A fost Moșul primei Căsuțe a lui Moș Crăciun din Piața Mare și face asta profesionist de peste 17 ani.

Filofie Anton e Moș de vreo patru ani, iar costumul l-a cumpărat chiar de la Buratino. Are cinci copii, iar una dintre fetițe are sindromul Down. Educatoarea ei l-a rugat să fie Moșul grădiniței.

O vizită acasă costă 200–300 de lei la Alexandru și la Filofie Anton și 200 de lei la Buratino, care cere 250 de lei pentru o serbare la grădiniță. În afara orașului, Alexandru și Buratino adaugă benzina, iar Filofie, care merge cu taxiul, rămâne de regulă în Sibiu. De obicei, cadourile le pregătesc părinții, iar Moșul doar le împarte.

Loading

Citește tot

ACTUAL

România dă o lovitură de proporții: Gigantul din Qatar a pus ochii pe țara noastră și ar putea investi sume uriașe

Publicat

la

Autor

România ar putea atrage investiții din partea unuia dintre cele mai importante fonduri suverane din lume. Reprezentanții Qatar Investment Authority și-au manifestat interesul pentru mai multe sectoare ale economiei românești, în urma unor discuții purtate la Doha cu Daniel Zamfir.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, a avut o întâlnire cu reprezentanții Qatar Investment Authority (QIA), fondul suveran de investiții al statului Qatar, care gestionează active estimate la peste 500 de miliarde de dolari.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Economiei, discuțiile au vizat posibilitatea atragerii de capital qatarez în proiecte din România, în special în energie, turism și inteligență artificială.

Reprezentanții fondului și-au exprimat disponibilitatea de a analiza investiții prin achiziționarea unor participații minoritare în companii sau proiecte românești.

„În perioada următoare, vom identifica proiecte pe care să le prezentăm investitorilor, atât proiecte mature, cât și inițiative aflate în etape mai timpurii de dezvoltare”, a declarat ministrul Daniel Zamfir.

Un grup de afaceri din Qatar analizează investiții în hoteluri din România

În cadrul vizitei la Doha, ministrul Economiei s-a întâlnit și cu reprezentanții grupului Ali Bin Ali, cu care a discutat despre dezvoltarea unor parteneriate economice.

Printre domeniile abordate s-au numărat industria alimentară, securitatea și tehnologia informației.

Un interes distinct a fost manifestat pentru sectorul hotelier, grupul qatarez analizând posibilitatea unor investiții în unități de cazare din România.

O eventuală implicare a investitorilor din Qatar ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii turistice românești, însă discuțiile se află încă într-o etapă preliminară.

Companiile românești caută oportunități pe piața din Qatar

Agenda delegației economice a inclus și o reuniune cu reprezentanții RCH Qatar, companie privată specializată în consultanță și servicii administrative pentru firmele străine interesate să intre pe piața qatareză.

La întâlnire au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc, fiind analizate posibilitățile de cooperare și de extindere a activităților comerciale.

Vizita face parte din demersurile autorităților române de consolidare a relațiilor economice cu statele din regiunea Golfului, considerate potențiale surse de capital pentru proiecte de dezvoltare.

Ce urmează după discuțiile de la Doha

Ministerul Economiei a precizat că dialogul cu investitorii din Qatar va continua, urmând să fie evaluate propunerile și identificate proiectele care pot fi prezentate potențialilor parteneri.

Un element important va fi selectarea investițiilor suficient de bine pregătite pentru a atrage capital străin, dar și prezentarea inițiativelor aflate în faze incipiente.

Fondul suveran qatarez administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, această sumă reprezintă dimensiunea portofoliului său global.

În prezent, discuțiile nu echivalează cu angajamente ferme de finanțare, iar concretizarea investițiilor va depinde de proiectele propuse și de negocierile ulterioare.

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend