Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a reproșat din nou că în reportajul Recorder, care a dezvăluit că militarii români nu au fost implicați direct în lupte, nu a fost abordat niciun militar de la Batalionul 26 și că „acel material” i se pare  „absolut denigrator”.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, întrebat la Digi24 dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya, potrivit News.ro.

Potrivit acestuia, a la Nassirya a fost pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial în care Armata Română a fost implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak. 

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă. 

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Liberalii au o datorie faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care i-a ajutat să ajungă la guvernare, a afirmat miercuri liderul UDMR, Kelemen Hunor, referindu-se la propunerea legislativă prin care şeful statului poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare, informează Agerpres.

„Au majoritate, au stabilitate, vor rezolva problema pentru Iohannis, deci nu e problema noastră. Dacă ei spun că au majoritate şi există o stabilitate PSD – PNL, dacă asta este dorinţa preşedintelui Iohannis, au toată posibilitatea şi au şi majoritatea să găsească o soluţie pe urmele lui Iliescu, bineînţeles, fiindcă a fost un precedent pentru Iliescu”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la TVR Info.

Liderul UDMR a reafirmat că se poate din punct de vedere juridic, mai ales că mandatul preşedintelui expiră pe 21 decembrie, iar mandatul actualului Parlament tot pe 21 decembrie.

„Acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Iohannis”

„Din acest punct de vedere, se suprapun perfect cele două mandate, deci nu e nicio încurcătură. Sigur, aici PNL are o datorie faţă de Klaus Iohannis şi acest lucru trebuie spus. Klaus Iohannis i-a ajutat pe PNL-işti să ajungă la guvernare şi i-a ţinut la guvernare. A făcut campanie în 2020 pentru ei, împotriva PSD, şi din 2019 ţine PNL la guvernare. Totuşi a fost un efort din partea lui Iohannis pentru PNL în această perioadă de cinci ani de zile”, a continuat Kelemen Hunor.

„Fără să câştige alegerile PNL, el la guvernare, acum e rândul PNL să plătească factura, deci aşa e viaţa, aşa e în politică. Şi eu mă uit la toată povestea asta din această perspectivă. Că e o strategie bună sau nu pentru PNL nu vreau să comentez, e treaba lor, dar cum domnul Iohannis i-a dus pe spate, acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Klaus Iohannis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, „PSD nu trebuie să se gândească la o strategie, că au rezolvat PNL-iştii în locul lor”.

„Eu cred că pentru PSD e ok. (…) Deci toate problemele care sunt legate de mandatul şi nemulţumirea oamenilor faţă de mandatele lui Iohannis acum se descarcă pe PNL. Pentru PSD, nici nu trebuie să se gândească ei la o strategie că au rezolvat PNL-iştii în locul lor, dar eu nu sunt analist. Eu mă uit din această perspectivă – datoria PNL faţă de Iohannis. Iohannis a muncit mult pentru ei în 2020. (…) Acum cinci ani, noi, prin moţiune de cenzură, am dat jos pe doamna Dăncilă şi imediat a venit cu Guvernul lui Ludovic Orban. Deci de cinci ani, PNL guvernează datorită lui Iohannis sau din cauza lui Iohannis, depinde din ce perspectivă vă uitaţi la această guvernare”, a arătat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că schimbarea legii „se face pentru un singur om”, iar „electoratul va decide cum va considera”.

Miercuri, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Ulterior, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare – Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social – proiectul de act normativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare de anul acesta vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care „nu se iroseşte”, ci „trebuie valorificată într-un anume fel”.

Tot miercuri, președinta USR, Elena Lasconi, l-a atacat dur pe Klaus Iohannis și le-a cerut parlamentarilor PNL să nu voteze proiectul de lege prin care i s-ar permite președintelui să candideze pe listele partidului pentru Senat. Laconi a afirmat că Iohannis „ne-a păcălit pe toți” și că a avut un mandat „contrareformist”.

Liberalii au o datorie faţă de preşedintele Klaus Iohannis, care i-a ajutat să ajungă la guvernare, a afirmat miercuri liderul UDMR, Kelemen Hunor, referindu-se la propunerea legislativă prin care şeful statului poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare, informează Agerpres.

„Au majoritate, au stabilitate, vor rezolva problema pentru Iohannis, deci nu e problema noastră. Dacă ei spun că au majoritate şi există o stabilitate PSD – PNL, dacă asta este dorinţa preşedintelui Iohannis, au toată posibilitatea şi au şi majoritatea să găsească o soluţie pe urmele lui Iliescu, bineînţeles, fiindcă a fost un precedent pentru Iliescu”, a declarat Kelemen Hunor, într-o emisiune la TVR Info.

Liderul UDMR a reafirmat că se poate din punct de vedere juridic, mai ales că mandatul preşedintelui expiră pe 21 decembrie, iar mandatul actualului Parlament tot pe 21 decembrie.

„Acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Iohannis”

„Din acest punct de vedere, se suprapun perfect cele două mandate, deci nu e nicio încurcătură. Sigur, aici PNL are o datorie faţă de Klaus Iohannis şi acest lucru trebuie spus. Klaus Iohannis i-a ajutat pe PNL-işti să ajungă la guvernare şi i-a ţinut la guvernare. A făcut campanie în 2020 pentru ei, împotriva PSD, şi din 2019 ţine PNL la guvernare. Totuşi a fost un efort din partea lui Iohannis pentru PNL în această perioadă de cinci ani de zile”, a continuat Kelemen Hunor.

„Fără să câştige alegerile PNL, el la guvernare, acum e rândul PNL să plătească factura, deci aşa e viaţa, aşa e în politică. Şi eu mă uit la toată povestea asta din această perspectivă. Că e o strategie bună sau nu pentru PNL nu vreau să comentez, e treaba lor, dar cum domnul Iohannis i-a dus pe spate, acum e rândul domnului Ciucă să-l ducă pe spate pe Klaus Iohannis”, a explicat el.

Potrivit acestuia, „PSD nu trebuie să se gândească la o strategie, că au rezolvat PNL-iştii în locul lor”.

„Eu cred că pentru PSD e ok. (…) Deci toate problemele care sunt legate de mandatul şi nemulţumirea oamenilor faţă de mandatele lui Iohannis acum se descarcă pe PNL. Pentru PSD, nici nu trebuie să se gândească ei la o strategie că au rezolvat PNL-iştii în locul lor, dar eu nu sunt analist. Eu mă uit din această perspectivă – datoria PNL faţă de Iohannis. Iohannis a muncit mult pentru ei în 2020. (…) Acum cinci ani, noi, prin moţiune de cenzură, am dat jos pe doamna Dăncilă şi imediat a venit cu Guvernul lui Ludovic Orban. Deci de cinci ani, PNL guvernează datorită lui Iohannis sau din cauza lui Iohannis, depinde din ce perspectivă vă uitaţi la această guvernare”, a arătat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a menţionat că schimbarea legii „se face pentru un singur om”, iar „electoratul va decide cum va considera”.

Miercuri, parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele trei luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Ulterior, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare – Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social – proiectul de act normativ.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare de anul acesta vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care „nu se iroseşte”, ci „trebuie valorificată într-un anume fel”.

Tot miercuri, președinta USR, Elena Lasconi, l-a atacat dur pe Klaus Iohannis și le-a cerut parlamentarilor PNL să nu voteze proiectul de lege prin care i s-ar permite președintelui să candideze pe listele partidului pentru Senat. Laconi a afirmat că Iohannis „ne-a păcălit pe toți” și că a avut un mandat „contrareformist”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că „planul pentru victorie” al Ucrainei pe care urmează să-l prezinte omologului său american, Joe Biden, până la sfârşitul lunii este „pe deplin pregătit”, informează AFP.

În discursul său zilnic, Zelenski a afirmat că „toate punctele şi aspectele cheie” ale acestui plan, al cărui conţinut nu l-a detaliat încă, sunt pregătite, scrie Agerpres.

Săptămâna trecută, liderul de la Kiev a declarat că se va întâlni cu Joe Biden în septembrie pentru a-i prezenta „un plan pentru victorie” al Ucrainei împotriva Rusiei.

Zelenski a afirmat atunci că este „un set de soluţii interconectate care vor oferi Ucrainei suficientă putere, suficiente lucruri pentru a pune acest război pe calea păcii”.

Președintele ucrainean a mai precizat că planul este compus din patru puncte principale și un al cincilea legat de situația postbelică. Planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, pe asistența militară străină – alături de libertatea de a o utiliza fără restricții, și pe sprijinul economic, conform The Kyiv Independent.

Incursiunea transfrontalieră a armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, care a adus o parte din localitățile de aici sub controlul Kievului, face de asemenea parte din strategie, a mai declarat Zelenski săptămâna trecută.

„Cel mai important lucru acum este hotărârea de a pune (planul) în aplicare”, a precizat președintele ucrainean, în discursul său video de miercuri seară adresat națiunii.

„Nu există și nu poate exista nicio alternativă la pace, nicio înghețare a războiului sau orice alte manipulări care vor amâna pur și simplu agresiunea rusă pentru o etapă ulterioară”, a adăugat el.

Ucraina este deschisă la sugestii din partea SUA pentru a consolida planul, a mai spus el. Oficialii americani au declarat că au fost informați în legăturp cu elemente ale strategiei lui Zelenski și și-au exprimat convingerea „că (aceasta) poate funcționa”.

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a declarat marți că planul nu include în niciun fel cedări teritoriale în fața Rusiei.

„(Înghețarea conflictului) nu va duce la sfârșitul războiului, ci doar la obținerea de către Rusia a oportunității de a acumula resurse suplimentare și de a trece la a treia etapă (a războiului) cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Podoliak.

În timpul discursului video de miercuri seară, Zelenski a mulțumit, de asemenea, soldaților „care au asigurat capacitățile de rază lungă ale Ucrainei (…) pentru un rezultat important (obținut) aseară pe teritoriul Rusiei”. Președintele a lăudat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), agenția de informații militare a Ucrainei (GUR) și Forțele pentru Operațiuni Speciale pentru „precizia care inspiră”.

O sursă SBU a declarat pentru The Kyiv Independent că dronele ucrainene au atacat unul dintre cele mai mari depozite de arsenal din Rusia în noaptea de marți spre miercuri, atacul provocând explozii masive în orașul Toropeț din regiunea rusă Tver.

În dificultate pe teren, confruntată cu o ofensivă vastă în est, Ucraina cere Occidentului autorizare să atace în profunzime ţinte militare pe teritoriul rus şi ajutor pentru a lovi rachetele care vizează teritoriul său.

Americanii şi europenii se tem însă că acest lucru va împinge Moscova spre escaladare şi confruntare directă.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat miercuri că „planul pentru victorie” al Ucrainei pe care urmează să-l prezinte omologului său american, Joe Biden, până la sfârşitul lunii este „pe deplin pregătit”, informează AFP.

În discursul său zilnic, Zelenski a afirmat că „toate punctele şi aspectele cheie” ale acestui plan, al cărui conţinut nu l-a detaliat încă, sunt pregătite, scrie Agerpres.

Săptămâna trecută, liderul de la Kiev a declarat că se va întâlni cu Joe Biden în septembrie pentru a-i prezenta „un plan pentru victorie” al Ucrainei împotriva Rusiei.

Zelenski a afirmat atunci că este „un set de soluţii interconectate care vor oferi Ucrainei suficientă putere, suficiente lucruri pentru a pune acest război pe calea păcii”.

Președintele ucrainean a mai precizat că planul este compus din patru puncte principale și un al cincilea legat de situația postbelică. Planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, pe asistența militară străină – alături de libertatea de a o utiliza fără restricții, și pe sprijinul economic, conform The Kyiv Independent.

Incursiunea transfrontalieră a armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk, care a adus o parte din localitățile de aici sub controlul Kievului, face de asemenea parte din strategie, a mai declarat Zelenski săptămâna trecută.

„Cel mai important lucru acum este hotărârea de a pune (planul) în aplicare”, a precizat președintele ucrainean, în discursul său video de miercuri seară adresat națiunii.

„Nu există și nu poate exista nicio alternativă la pace, nicio înghețare a războiului sau orice alte manipulări care vor amâna pur și simplu agresiunea rusă pentru o etapă ulterioară”, a adăugat el.

Ucraina este deschisă la sugestii din partea SUA pentru a consolida planul, a mai spus el. Oficialii americani au declarat că au fost informați în legăturp cu elemente ale strategiei lui Zelenski și și-au exprimat convingerea „că (aceasta) poate funcționa”.

Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a declarat marți că planul nu include în niciun fel cedări teritoriale în fața Rusiei.

„(Înghețarea conflictului) nu va duce la sfârșitul războiului, ci doar la obținerea de către Rusia a oportunității de a acumula resurse suplimentare și de a trece la a treia etapă (a războiului) cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Podoliak.

În timpul discursului video de miercuri seară, Zelenski a mulțumit, de asemenea, soldaților „care au asigurat capacitățile de rază lungă ale Ucrainei (…) pentru un rezultat important (obținut) aseară pe teritoriul Rusiei”. Președintele a lăudat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), agenția de informații militare a Ucrainei (GUR) și Forțele pentru Operațiuni Speciale pentru „precizia care inspiră”.

O sursă SBU a declarat pentru The Kyiv Independent că dronele ucrainene au atacat unul dintre cele mai mari depozite de arsenal din Rusia în noaptea de marți spre miercuri, atacul provocând explozii masive în orașul Toropeț din regiunea rusă Tver.

În dificultate pe teren, confruntată cu o ofensivă vastă în est, Ucraina cere Occidentului autorizare să atace în profunzime ţinte militare pe teritoriul rus şi ajutor pentru a lovi rachetele care vizează teritoriul său.

Americanii şi europenii se tem însă că acest lucru va împinge Moscova spre escaladare şi confruntare directă.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro