Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, îi transmite marţi premierului interimar Ilie Bolojan să dialogheze cu protestatarii din Piaţa Victoriei: Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi!”, spune liderul PSD, el averizând că aici nu este vorba de politică, ci de forţe extremiste care profită pentru a produce haos şi premierul trebuie să ia măsuri ferme pentru a coborî tensiunea.

Rareş Bogdan îl trimite pe premier în stradă: Ilie, coboară din birou și stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze

”Fără violenţă! Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Numai prin discuţii poate fi detensionată situaţia. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi!”, este mesajul lui Sorin Grindeanu către premierul interimar.

Sorin Grindeanu mai spune că ”aici nu este vorba de politică, ci de forţe extremiste care profită pentru a produce haos”.  ”Cei care vor să deturneze acest protest, iniţial paşnic, trebuie să suporte consecinţele legale pentru capturarea unor nemulţumiri justificate. Până atunci, Ilie Bolojan are obligaţia să iasă de după perdelele de la Guvern şi să ia măsuri ferme pentru a coborî tensiunea şi a preveni o escaladare periculoasă a situaţiei”, subliniază liderul PSD.

Citește și: Protest de amploare al fermierilor în Capitală. Agricultorii cer soluții pentru criza din agricultură și acuză autoritățile de blocarea exporturilor. UPDATE: Protestatarii forțează intrarea în Guvern. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene

Câteva sute de fermieri veniţi din toată ţara s-au adunat, marţi, înainte de ora 10.00, în zona Pieţei Victoriei, din Capitală, unde au fost mobilizate impresionante forţe ale jandarmeriei, comasate atât în jurul sediului guvernului, cât şi pe străzile adiacente.

În jurul orei 11.30, mai mulţi participanţi au început să se îmbrâncească şi s-au luat la bătaie cu jandarmii. Manifestanţii strigă „Fără violenţă” şi au aruncat cu sticle de apă şi cu alte obiecte contondente înspre jandarmi.

Sorin Grindeanu, reacție în mijlocul protestelor fermierilor împotriva Guvernului Ilie Bolojan: „Ajungem să ne batem cu Botswana, Nigeria și Namibia. State precum Bulgaria sau Polonia sunt deja în fața noastră”

Printre protestatari sunt şi cetăţeni din alte categorii sociale, printre aceştia fiind inclusiv oameni cu tricouri cu poza lui Călin Georgescu.

Violenţele au reizbucnit în Piaţa Victoriei, în jurul orei 15.00, când un grup extrem de violent a rupt cordoanele de jandarmi şi aruncă înspre aceştia cu tot felul de obiecte.

Forţele de ordine au intervenit punctual pentru extragerea mai multor persoane care au tulburat grav ordinea şi liniştea publică, manifestând un comportament agresiv şi instigând ceilalţi participanţi la acte de violenţă, informează Jandarmeria.

Președintele Nicușor Dan a avut duminică, la Rovaniemi, o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, în marja summitului european privind Arctica, unul dintre subiectele discutate fiind extinderea Uniunii Europene și sprijinul acordat R. Moldova pentru aderarea la blocul comunitar.

„Am subliniat că parcursul european al Republicii Moldova rămâne o prioritate pentru România și că progresul său merită un sprijin ferm, inclusiv prin deschiderea la timp a tuturor clusterelor de negociere”, a transmis președintele Nicușor Dan, potrivit Radio Chișinău.

Președintele României a menționat că, în cadrul discuțiilor cu oficialul german, a fost subliniată necesitatea consolidării flancului estic al NATO în fața amenințărilor Rusiei, inclusiv a incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat.

Un alt subiect abordat a fost viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2028-2034, în privința căruia România susține un buget european ambițios, cu finanțare consistentă pentru politica de coeziune și agricultură.

Poziția României vine în contextul unor negocieri dificile privind viitorul buget european, în condițiile în care Germania, principal contributor net la bugetul UE, pledează pentru reducerea semnificativă a propunerii Comisiei Europene.

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Friedrich Merz a avut loc în marja summitului consacrat Arcticii, organizat la Rovaniemi în perioada 13-14 septembrie de premierul finlandez Petteri Orpo. Reuniunea este dedicată consolidării unei abordări strategice comune a UE față de o regiune cu o importanță geopolitică în creștere.

La summit participă, alături de Nicușor Dan și Friedrich Merz, premierii Danemarcei, Estoniei și Letoniei, precum și președintele Lituaniei. Franța este reprezentată de ministrul afacerilor externe și europene, Jean-Noël Barrot. La reuniune participă, de asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.

Dacă mai era vreun dubiu privind faptul că România este raiul bugetarilor, iată încă un exemplu. Vine din județul Argeș, unde comuna Albota este condusă de 30 de ani de către Ion Dumitru, primar PSD.

Conform propriei declarații de avere, edilul nu o duce rău deloc. Are, printre altele, 11 terenuri în zonă, printre care unul intravilan de 10.000 de metri pătrați, cumpărat în 2020, și un altul de 5.000 de metri pătrați, achizționat în 2024. Comuna și terenurile primarului sunt la 10 kilometri de Pitești, așa că metrul pătrat se vinde cu zeci de euro, potrivit newsweek.

Dumitru i-a revoltat pe localnici după ce a asfaltat un drum ce duce până la un teren al său. Edilul este acuzat că a făcut lucrarea din bani publici și a reușit astfel să crească valoarea terenului, fiind și reclamat la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în acest context.

Conform sursei citate, primarul din Albota ar avea și alte numeroase reclamații ce îl vizează, despre care a spus că, pur și simplu, nu îi pasă.

Citește și Poliția i-a confiscat unui bărbat 437 de pui, în timpul pandemiei COVID. Fermierul și-a cerut păsările înapoi, iar magistrații i-au dat câștig de cauză

Veniturile încasate de la stat de Ion Dumitru sunt salariul (8.000 de lei) și pensia (4.700 de lei net).

Oricum, în 2017, și-a permis fără probleme o vacanță cât se poate de exotică: în Africa, la vânătoare de antilope. Prețul pentru a vâna o antilopă mică este de 500 – 700 de euro, în timp ce un exemplar mare costă 12.000 euro, conform siteurilor de specialitate. Primarul ar fi avut succes la vânătoare, dovadă fiind și fotografiile de acolo pe care le-a postat.

Comuna pe care o administrează Dumitru nu pare să trăiască la nivelul acestuia. Conform proiectului de buget pe 2025, comuna Albota este pe deficit. Veniturile au fost de 18,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile prognozate au ajuns la 23,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un minus de peste 5,4 milioane de lei – un milion de euro.

La Primăria Albota, cheltuielile cu salariile sunt de 2,7 milioane de lei, adică 15 la sută din bugetul comunei.

Ajutoarele sociale sunt de 2,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă tot 15 la sută din buget.

Ca să poată funcționa, comuna primește subvenții de la bugetul de stat primite de comună sunt de 2,8 milioane de lei.

Ion Dumitru are 78 de ani și spune că la următoarele alegeri nu va mai candida, mai scrie sursa citată.

Citește și Peste 2,2 milioane de pensii ar fi fost recalculate greșit. Casele de Pensii au trimis indemnizația până și către persoane decedate. Raport devastator al Curții de Conturi

O autospecială a Jandarmeriei a fost distrusă și aproape răsturnată de manifestanții care participă marți la protestul din Piața Victoriei. În imaginile surprinse se vede cum autospeciala are parbrizul spart.

Situația a degenerat rapid, iar mai mulți stâlpi au fost rupți, dar și un pom.

Citește și: Nicuşor Dan, după violenţele de la protestul fermierilor: „Atacurile și agresiunile, actele de vandalism, sunt inacceptabile și trebuie sancționate drastic”

Jandarmeria Capitalei, a anunțat, că va interveni pentru extragerea mai multor persoane care au tulburat grav ordinea și liniștea publică și care au avut „un comportament agresiv” și „au instagat ceilalți participanți la acte de violență”.

Piața Victoriei s-a transformat în câmp de luptă. Protestatarii au rupt gardurile de protecție, au smuls pomișori și au aruncat cu pietre și alte obiecte în timpul confruntărilor cu forțele de ordine. Jandarmii au fost nevoiți să folosească gaze lacrimogene.

În urma incidentelor, cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar una dintre acestea a fost transportată la spital.

Citește și: Guvernul face apel la încetarea violențelor din Piața Victoriei. La protest ”nu a participat nicio asociație reprezentativă a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor”

Datoria externă a României se ridica, la 31 iulie 2026, la 234,879 miliarde de euro, față de 228,463 miliarde de euro la 31 decembrie 2025. În doar șapte luni, soldul a crescut cu 6,416 miliarde de euro, echivalentul unui avans de aproximativ 2,8%, conform datelor publicate de Banca Națională a României, scrie Capital. Din total, datoria externă, excluzând instrumentele de natura investiției directe, a ajuns la 181,207 miliarde de euro, în creștere de la 176,940 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut. În același timp, creditele intra-grup asociate investițiilor directe au urcat la 53,672 miliarde de euro, de la 51,523 miliarde de euro în decembrie 2025.

Datoria pe termen scurt a crescut cu peste 4,5 miliarde de euro

Una dintre cele mai importante evoluții raportate de BNR este cea a datoriei externe pe termen scurt. Aceasta a ajuns la 52,669 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie, comparativ cu 48,148 miliarde de euro la finalul anului trecut. Prin urmare, în primele șapte luni din 2026, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 4,521 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 9,4%.

Datoria externă pe termen lung a avut un ritm de creștere mai redus. Soldul acesteia a ajuns la 182,210 miliarde de euro la 31 iulie, față de 180,315 miliarde de euro la sfârșitul lui 2025. Avansul a fost de 1,895 miliarde de euro.

Citeşte şi: Salariile profesorilor sunt în siguranță până la finalul anului. Ce spune ministrul demis al Educației

Administrația publică are o datorie externă de peste 127 de miliarde de euro

Și datoria externă a administrației publice a crescut în primele șapte luni ale anului. Conform datelor BNR, aceasta a ajuns la 127,451 miliarde de euro, de la 125,622 miliarde de euro la finalul lui 2025. Creșterea este de 1,829 miliarde de euro. În structura acestei datorii, titlurile de natura datoriei reprezentau 86,096 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile se ridicau la 25,112 miliarde de euro.

În cazul altor sectoare, datoria externă a crescut de la 33,177 miliarde de euro la 35,005 miliarde de euro. Pentru societățile care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale, soldul a urcat de la 14,967 miliarde la 15,525 miliarde de euro.

Citeşte şi: Dumitru Dragomir aruncă bomba după bătaia dintre Tolea Ciumac și Danu Spartanu. „O bomboană de băiat, dar să nu-l calci pe bombeuri”

România a avut un serviciu al datoriei externe de aproape 56 de miliarde de euro

În perioada ianuarie-iulie 2026, serviciul datoriei externe a ajuns la 55,740 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, respectiv 42,953 miliarde de euro, a fost aferentă datoriei externe pe termen scurt. Pentru datoria pe termen lung au fost înregistrate 12,787 miliarde de euro.

BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,7% în primele șapte luni ale anului, în scădere față de nivelul de 18,4% consemnat pe parcursul lui 2025. În ceea ce privește rezervele valutare și capacitatea acestora de a acoperi datoria externă pe termen scurt, indicatorul calculat la valoarea reziduală a coborât la 91,4% la sfârșitul lunii iulie, de la 104,4% la 31 decembrie 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a ajuns la 5,7 luni la 31 iulie 2026, față de 6 luni la sfârșitul anului trecut.

Conform unei analize a experților de la NASA din cadrul Institutului Goddard pentru studii spațiale din New York, valurile de căldură vor apărea nu doar vara, ci și în alte luni din an.

Analiza dezvăluie că perioadele de căldură extremă se extind în afara sezonului cald tradițional, deși schimbarea nu are loc în același mod în toate regiunile planetei, conform Your Weather.

Studiul se concentrează pe un aspect mai puțin analizat: când apar aceste episoade de căldură extremă și cum se schimbă distribuția lor pe parcursul anului. Cercetarea a constatat că această căldură extremă nu s-a intensificat doar în timpul anotimpurilor tradițional mai calde. În multe regiuni, aceasta apare și mai frecvent în lunile imediat anterioare sau ulterioare sezonului cald obișnuit.

Citește și: Fenomenul Super El Niño lovește Europa. Avertismentul lansat de meteorologi

Momentul nu este un detaliu minor. Un val de căldură timpuriu poate fi deosebit de solicitant pentru organism, care nu s-a adaptat încă la temperaturile sezonului. Ceva similar se întâmplă la sfârșitul sezonului, când oamenii au fost deja expuși la condiții termice nefavorabile timp de luni de zile. În plus, sistemele de alertă și centrele de răcire sunt de obicei pregătite conform unui program sezonier care ar putea deveni din ce în ce mai învechit.

Studiul a fost realizat de climatologi de la NASA și Universitatea din New York și publicat în revista AGU Advances.

Autorii sau analizat evenimentele de căldură extremă înregistrate pe toate cele șase continente locuite. Pentru a stabili un punct de referință, au comparat perioada 1980-1989 cu cel mai recent deceniu disponibil, între 2015 și 2024. Au considerat extreme acele zile care s-au încadrat în limitele celor mai ridicate temperaturi zilnice de 5%.

Canicula se extinde dincolo de vară. Avertismentul experților NASA

Rezultatele au indicat faptul că sezoanele de căldură extremă au fost extinse semnificativ pe puțin peste jumătate din suprafețele continentale ale planetei atunci când s-a luat în considerare căldura uscată și pe mai puțin de jumătate atunci când s-a analizat căldura umedă. Există însă un detaliu deosebit de frapant: răspândirea nu a fost uniformă. În unele regiuni, episoadele extreme au început să se deplaseze spre primăvară, în timp ce în altele s-au extins din ce în ce mai mult în toamnă.

Sezoanele cu căldură extremă uscată s-au extins pe aproximativ 50% din suprafața terestră globală, iar sezoanele cu căldură extremă umedă s-au extins pe aproximativ 48%, utilizând aceeași comparație pe 45 de ani. În vestul Statelor Unite, estul Chinei, Africa de Nord și țările din Europa de Est (unde se află și România), creșterea a fost deosebit de pronunțată în cele două luni care au urmat valului de căldură record din vară. În schimb, în statele din Europa de Vest, Africa de Sud și nord-vestul Indiei s-a înregistrat o frecvență mai mare a evenimentelor meteorologice extreme în cele două luni care au precedat sezonul de vară.

Data mediană a evenimentelor de căldură extremă uscată s-a mutat cu zece zile într-o perioadă ulterioară a anului, în timp ce evenimentele de căldură umedă au avansat cu aproximativ 5,5 zile. Cazul anului 2024 a fost deosebit de semnificativ. Phoenix a îndurat 113 zile consecutive cu temperaturi care au depășit 38°C și, ulterior, între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie, a egalat sau a depășit recordurile zilnice de temperatură timp de 21 de zile consecutive.

Citește și: Prognoza meteo 16 septembrie. După ploi, vijelii și o răcire accentuată, vine iar căldura