Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Autostrada Moldovei: Au fost semnate cotractele cu constructorul român UMB pentru cei 96 de kilometri de la Focșani la Bacău / Când ar urma să fie gata

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că a semnat joi cu constructorul român UMB contractele de execuție pentru cele trei loturi ale autostrăzii A7 de la Focșani la Bacău, cea mai lungă secțiune a Autostrăzii Moldovei Ploiești – Pașcani. Cele trei toronsoane o lungime de aproape 96 de kilometri, durata de execuție este de 30 de luni, iar valoarea contractelor – finanțate parțial prin PNRR – se ridică la 6,5 miliarde de lei.

Traseul Autostrazii A7 Focșani – BacăuFoto: Hotnews

Astfel, au fost semnate contractele de execuție lucrări pentru construcția celor 95,9 km ai autostrăzii Focșani – Bacău, pentru toate cele trei loturi, cu Asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL.

Contractele prevăd construcția celor trei loturi ale autostrăzii Focșani – Bacău, astfel:

  • Lotul 1: (Focșani – Domnești Târg) în lungime de 35,60 km
  • Lotul 2: (Domnești Târg – Răcăciuni) în lungime de 38,78 km
  • Lotul 3: (Răcăciuni – Bacău) în lungime de 21,52 km

De asemenea, conform CNAIR, a fost semnat și contractul de finanțare, prin PNRR, în valoare de 9,1 miliarde lei, pentru construcția acestei autostrăzi.

Perioada de execuție a lucrărilor pentru fiecare lot este de 30 de luni.

Pe traseul autostrăzii vor fi construite 91 de poduri și pasaje, după cum urmează:

  • Lotul 1: 32 poduri/pasaje, în lungime totală de 4.909,50 m, dintre care pasajul superior peste Canal Siret – Baragan și peste CF500, Km 4+750 (1177,90m) având o complexitate tehnică ridicată.
  • Lotul 2: 35 poduri/pasaje, în lungime totală de 3.691,80 m, dintre care pasajul superior peste DN 2 și CF500, Km 36+449 (909,75 m)
  • Lotul 3: 24 poduri/pasaje, în lungime totală de 3.581,20 m, dintre care pasajul superior peste CF500, drum local și canale, Km 83+548 (1.215,70 m)

La licitația pentru sectorul Focșani – Bacău au fost depuse în luna septembrie 12 oferte.

Autostrada A7 în Moldova, o afacere UMB cap-coadă?

În prezent, UMB are contracte semnate pe Loturile 4 și 1 din A7 Buzău – Focșani, în total circa 16 km, dar a fost desemnată câștigătoare și pe loturile 2 și 3 din mijloc (circa 66 km). Pe cele două loturi din mijloc, însă, nu s-au semnat încă contractele de execuție.

În plus, UMB a mai depus oferte și pentru toate cele trei loturi (77km) de la Bacău la Pașcani.

Compania a fost în ultimii ani cea mai performantă din rândul constructorilor de autostrăzi, reușind mobilizări exemplare pe șantiere și chiar și inaugurări înaintea termenelor contractuale.

Aici mai putem aminti că tot UMB a construit și finalizat înainte de termen singura bucată din A7 deschisă traficului în prezent: 16 km drept centură a Bacăului.

Dacă ar reuși să câștige toate tronsoanele licitate acum pe A7, UMB – companie din Bacău la origini, ar ajunge practic să lucreze pe un front neîntrerupt de peste 250 de kilometri de autostradă, toți în Moldova.

Vezi și: VIDEO Avans impresionant al constructorului român UMB pe autostrada „Moldovei” A7 în doar două luni / Cum se vede din satelit „cocoașa de la Focșani”

A7 – Autostrada finanțată prin PNRR, dar cu termen limită pentru finalizare

Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 440 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina. De la Ploiești până la Pașcani (circa 320 de km) a fost prinsă pe finanțare PNRR, planul pe termen scurt gândit de UE pentru relansarea economiilor post-pandemie. Condiția esențială: proiectele să fie finalizate până în 2026.

În momentul de față toate tronsoanele au fost scoase la licitație (ultimele în luna august 2022), deși pentru A7 au tot fost promise încă din 2020.

Până în acest moment, au fost contractate doar două loturi (49 km) din cele trei de pe Ploiești (Dumbrava) – Buzău și cele două loturi de capăt (16km) ale tronsonului Buzău – Focșani (4 loturi – total 83 km).

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

DPA: Germania blochează noile sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în premieră exporturile de GNL

Publicat

in

Guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz blochează adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza îngrijorărilor că firme germane ar putea cădea sub incidența lor, scrie joi agenția DPA, citată de portalul de știri T-Online.

Olaf Scholz discută cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, la Bruxelles, Belgia, pe 27 octombrie 2023.Foto: Nicolas Landemard / Zuma Press / Profimedia

Surse diplomatice europene ale jurnaliștilor de la DPA, o agenție germană de presă, afirmă că îngrijorările Berlinului și solicitările sale sunt un motiv cheie pentru care planificarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei nu a fost finalizată înainte de summitul G7 ce a început joi în Italia, în localitatea Borgo Egnazia din Puglia.

Un oficial european a declarat pentru DPA că, recent, s-a simțit ca și cum Germania ar fi noua Ungarie, o aluzie la faptul că guvernul condus de Viktor Orban a întârziat în mod repetat adoptarea unor decizii privind sancțiunile împotriva Moscovei, dar și pentru ajutorarea Ucrainei.

La fel ca anteriorul pachet de sancțiuni, noile măsuri punitive planificate de UE sunt menite în cea mai mare parte să elimine căile de evitare a penalităților deja impuse împotriva Rusiei. De exemplu, una dintre problemele semnalate de numeroase investigații de presă ține de faptul că industria de armament a Rusiei poate încă să folosească tehnologia occidentală pentru a produce arme.

UE vrea să sancționeze exporturile rusești de GNL

În plus, este planificată în premieră impunerea unor sancțiuni dure împotriva afacerilor rusești cu gaze naturale lichefiate (GNL), în valoare de miliarde de dolari. Potrivit diplomaților, Comisia Europeană dorește să interzică folosirea unor porturi precum cel din Zeebrugge, Belgia, pentru a transporta GNL rusesc către țări terțe.

Măsura este menită, evident, să limiteze exporturile Rusiei de GNL din cauza lipsei capacității de transport și, prin urmare, să investească mai puțini bani în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei.

Potrivit diplomaților europeni, rezervele germane cu privire la planuri se referă în primul rând la măsurile menite să facă mai dificilă evitarea sancțiunilor UE.

De ce se teme guvernul Germaniei

Guvernul lui Scholz solicită, printre altele, adoptarea unei reguli clare privind înlăturarea răspunderii companiilor pentru activitățile sucursalelor lor sau limitarea răspunderii doar pentru anumite bunuri.

Teama guvernului de la Berlin este că anumite companii germane ar putea fi trase la răspundere pentru acțiunile sucursalelor lor din Rusia.

În plus, potrivit informațiilor transmise de DPA, guvernul lui Scholz consideră că anumite obligații de raportare privind sancțiunile sunt inutile și dorește să slăbească o măsură care are scopul de a restrânge și mai mult utilizarea sistemului rusesc SPFS pentru schimbul de mesaje electronice despre tranzacțiile financiare.

Inițial a fost planificat să existe un acord asupra noului pachet de sancțiuni până la începerea summitului G7. Însă, potrivit diplomaților, nu se poate ajunge la un acord politic până vineri, cel mai devreme.

După o întâlnire a reprezentanților permanenți ai statelor UE, ce a avut loc miercuri la Bruxelles, s-a transmis că unul dintre statele G7 consideră în continuare părți ale planurilor ca fiind problematice, fără a fi oferite explicații suplimentare.

Urmărește ultimele evoluții din a 841-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Citeste mai mult

NATIONAL

Aproape 70 de companii mari consumatoare de energie sunt în risc de relocare / De ce este important un preț mic la energie pentru industria românească

Publicat

in

​Industria românească suferă în competitivitate din cauza prețurilor mari la energie, iar evoluțiile pieței de energie din 2022-2023 a determinat mari producători, în special din industria chimică, să își suspende activitatea, arată datele din ultimul draft al strategiei energetice, obținut și analizat de către HotNews.ro.

FabricăFoto: AGERPRES

Potrivit acestuia, energia ieftină este esențială consumatorilor industriali pentru a fi competitivi în piața globală.

Strategia energetică este elaborată de Ministerul Energiei.

Povara costurilor energiei va crește

În ultimii ani, competitivitatea economiei românești a fost erodată și de creșterea prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se arată în document. Prețul carbonului în cadrul ETS, la nivel european, s-a ridicat la niveluri nepreconizate, atingând în 2023 niveluri record de aproximativ EUR 100/tonă CO2. În aceste condiții, deținătorii instalațiilor cuprinse în schema EU ETS s-au văzut în situații din ce în ce mai dificile în ceea ce privește plata certificatelor.

Având în vedere noul calendar de eliminare a certificatelor de emisii cu titlu gratuit pentru industrie până în 2034, ca parte a Directivei pentru Comercializarea Certificatelor de Emisii, și eliminarea lichidității pe piața primară de certificate din 2039, industria va trebui să achiziționeze certificate de emisii din ce în ce mai costisitoare. Astfel, povara costurilor energiei este de așteptat să crească, se precizează în document.

Potrivit strategiei, se estimează că un număr de aproximativ 70 de companii mari consumatoare de energie, care asigură aproximativ 300.000 locuri de muncă directe și indirecte, ar fi expuse unui risc de relocare în absența unei forme de sprijin în ceea ce privește costurile cu energia.

În condițiile în care ponderea industriei în economia națională este mai mare decât media europeană (20,5% vs. 17,9% în 2021), este necesară sprijinirea marilor consumatori industriali de energie, arată strategia. Există încă regiuni și județe din România care au în continuare un caracter monoindustrial (ex: Galați, Gorj, Hunedoara, etc.).

În acest context, anual în medie 70 de companii beneficiază de schema de ajutor de stat de ajutor de stat destinată sprijinirii întreprinderilor mari, inclusiv industria grea, care sunt afectate de costurile crescute ale energiei, având un buget anual de 75 milioane euro.

Reformarea structurii tarifare – un punct din strategia energetică

Proiectul de strategie energetică vorbește despre necesitatea reformării structurii tarifare pentru energia electrică și gaze naturale.

Astfel, un obiectiv este ca până în 2035, structura tarifară să fie ajustată pentru a oferi prețuri competitive pentru consumatorii industriali, inclusiv evaluarea și ajustarea periodică a taxelor și impozitelor aplicate consumului de energie.

Alte măsuri legate de tarifele pentru consumatorii industriali:

  • Menținerea unei politici de prețuri adaptative până în 2050, care să reflecte schimbările tehnologice și de piață, asigurând costuri optimizate pentru industrie.
  • Introducerea și extinderea măsurilor de compensare a costurilor energetice pentru consumatori industriali
  • Implementarea de scheme de plafonare a prețurilor și mecanisme de compensare pentru a proteja consumatorii industriali împotriva volatilității prețurilor pe piața de energie.
  • Optimizarea gestionării și alocării certificatelor de emisii
  • Până în 2035, optimizarea procesului de alocare și costuri ale certificatelor de emisii pentru sectoarele industriale, asigurând un acces echitabil și reducerea impactului financiar asupra consumatorilor industriali.
  • Asigurarea transparenței și predictibilității legislației în domeniul energetic
  • Clarificarea și simplificarea legislației energetice pentru a elimina incertitudinile și a îmbunătăți predictibilitatea pentru consumatorii industriali.

Din strategia energetică mai citește și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend