Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Au început marile jocuri de la Bruxelles. Giorgia Meloni are ‘votul de aur’

Publicat

in

Procesul de numire a Președintelui Comisiei Europene a fost uneori criticat pentru lipsa de transparenţă sau chiar pentru lipsa de legitimitate democratică. În realitate, termenii acestei desemnări au evoluat în ultimii ani și se supun unor reguli complexe și adesea necunoscute. Ursula von der Leyen este pe cale să obțină un al doilea mandat ca șefă a Comisiei Europene. Desemnarea sa nu a fost încă oficial confirmată de cei douăzeci și șapte, reuniți la Bruxelles luni, 17 iunie, într-o întâlnire informală. Dar ar putea fi anunțat la finalul summitului din 27 și 28 iunie, scrie Le Figaro, conform Rador Radio România.

Instituțiile UE în ansamblu, inclusiv Comisia, trezesc în mod regulat neînțelegere în rândul publicului larg, care le poate considera prea îndepărtate sau “tehnocrate”. În fruntea principalului organ al executivului european, Ursula von der Leyen a jucat totuși un rol principal în politicile desfășurate în ultimii cinci ani la Bruxelles. De la achiziționarea de vaccinuri anti-Covid până la planul european de redresare post-epidemie, inclusiv Green Deal sau Pactul privind migrația și azilul, nimic nu s-a făcut fără fostul ministru german al apărării. Problema posibilei sale re-numiri este așadar extrem de importantă.

Președinția Comisiei Europene este atribuită de cei douăzeci și șapte la fiecare cinci ani după alegerile europene, ținând cont de rezultatele votului. De la înființarea sistemului “Spitzenkandidaten” (“primii candidați”), partidele politice europene își desemnează candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei înainte de alegeri. Consiliul European nominalizează apoi candidatul partidului câștigător. Acest sistem a fost introdus în timpul alegerilor europene din 2014 pentru a răspunde criticilor prin întărirea legitimității democratice a acestei numiri, dar nici acesta nu este scutit de controverse.

PPE, marele câștigător al alegerile europene

Pe 9 iunie, Partidul Popular European (PPE – dreapta liberală și conservatoare) din care face parte Ursula von der Leyen a fost, fără îndoială, marele câștigător al alegerilor. Cu 189 de locuri, se află într-o poziție puternică în “Marea Coaliție” pe care o formează cu socialiștii (S&D) și centriștii pentru a vota majoritatea textelor europene. Aceştia din urmă au obținut de fapt doar 136 și, respectiv, 81 de locuri.

Dar nu e totul atât de simplu la Bruxelles. Pentru a fi renumită, Ursula von der Leyen trebuie să fie numită de către cei douăzeci și șapte cu majoritate calificată întărită. În jargonul tehnocratic al UE, aceasta înseamnă că propunerea trebuie să aibă sprijinul a 72% din statele membre, sau 20 din 27, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii Europene. Totuși, PPE are și o majoritate în Consiliul European, dar nu are o majoritate calificată consolidată, deoarece majoritatea țărilor mari nu sunt conduse de dreapta. De exemplu, nici Emmanuel Macron în Franța, nici Olaf Scholz în Germania, nici Pedro Sánchez în Spania nu aparțin PPE, deși vocea lor are o greutate deosebită în Consiliu, având în vedere dimensiunea țărilor lor.

Totuși, numirea Ursulei von der Leyen ar trebui să fie doar o chestiune de timp. Niciun alt nume nu pare de natură să atragă toate voturile necesare. În primul rând, pentru că Macron, Scholz precum şi Sánchez nu se află într-o poziție puternică în negocieri, partidele corespunzătoare sensibilităților lor politice fiind dezavuate la alegerile din 9 iunie. Președintele francez a abandonat astfel ideea de a-l propune pe fostul președinte italian al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pe care l-a susţinut cândva împotriva Ursulei von der Leyen. O alternativă care părea în orice caz compromisă, întrucât ar fi fost necesar ca Draghi să fie numit de premierul italian, Giorgia Meloni, în funcția de comisar pentru Italia.

Mai presus de toate, criza politică declanșată în Franța de dizolvarea surprinzătoare a lui Emmanuel Macron pledează în favoarea unei alegeri a stabilității. Dacă Rassemblement national ar intra la Matignon la sfârșitul anticipatelor alegeri legislative din 30 iunie și 8 iulie, nu există nicio îndoială că zbuciumul indus vieții politice franceze s-ar face simțit până la Bruxelles.

Meloni are cheia numirii

Cu toate acestea, când Ursula von der Leyen va fi efectiv renumită la sfârșitul lunii iunie, ea va fi depăşit doar prima etapă. Din 2009 și de la Tratatul de la Lisabona, alegerea celor Douăzeci și șapte trebuie acum validată de noul Parlament European, care audiază candidatul și organizează un vot cu majoritate absolută. Ursula von der Leyen va trebui, așadar, să adune majoritatea absolută a voturilor (361 din 720) noilor europarlamentari care vor vota pe 18 iulie prin vot secret.

Fără îndoială, în fața europarlamentarilor, mai mult decât la Consiliul European, se află adevărata incertitudine pentru creștin-democrata germană. În 2019, Ursula von der Leyen avea nevoie de sprijinul PiS polonez care era în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) pentru a fi aleasă… cu doar 9 voturi majoritare! Chiar dacă coaliția tripartită care trebuia să o susțină, între PPE, S&D și Renew, avea pe hârtie 417 europarlamentari, deci cu aproape 60 mai mulți decât majoritatea absolută. În noul Parlament, această “Mare coaliție” reunește doar 408 aleși…

Pentru a evita o pierdere fatală de voturi în propria sa tabără, Ursula von der Leyen ar trebui să apeleze la Giorgia Meloni și la deputații Fratelli d’Italia care fac parte din ECR și ale căror voturi s-ar putea dovedi decisive. Voturi pe care Meloni le-ar putea negocia, în schimbul unui comisar cu un portofoliu important la Comisia Europeană.

Ce s-ar întâmpla dacă Ursula von der Leyen nu ar fi numită de noua Adunare de la Strasbourg? În acest scenariu, tratatele europene acordă Consiliului un termen de o lună pentru a desemna un nou candidat, a cărui numire ar trebui din nou validată de Parlament. Dar vor dori deputații să suprapună o criză europeană peste probabila criză franceză care va urma alegerilor legislative anticipate? Răspuns pe 18 iulie.

Loading

NATIONAL

Eveniment rar în campania electorală din SUA. Cu ce lider străin plănuiește Donald Trump să-și facă apariția în disputatul stat Pennsylvania

Publicat

in

Candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, plănuieşte să se prezinte duminică alături de preşedintele polonez Andrzej Duda în disputatul stat electoral Pennsylvania, informează Reuters, care citează două surse familiare cu subiectul, scrie AGERPRES.

Detaliile unei apariţii comune nu sunt încă finalizată, a spus una dintre surse despre acest plan, care este încă privat, şi care a solicitat să îşi păstreze anonimatul. Însă dacă intenţia se va concretiza, ea ar marca un exemplu rar al unui lider străin care apare alături de un candidat la preşedinţia SUA în campania electorală.
Preşedintele polonez Andrzej Duda, al cărui mandat expiră în 2025, a fost unul din partenerii internaţionali preferaţi ai lui Donald Trump în timpul preşedinţiei sale (2017-2021), iar cei doi s-au descris drept prieteni. Ultima lor întâlnire a avut loc la New York, în luna aprilie.

Şefa cancelariei prezidenţiale, Malgorzata Paprocka, a declarat că biroul preşedintelui Duda nu a iniţiat o întâlnire cu Donald Trump şi nici nu a confirmat că aceasta va avea loc.
Ea a spus că atât Duda, cât şi Trump au fost invitaţi de organizatori la dezvelirea unui Monument al Solidarităţii.

“Nu am o confirmare certă în acest moment dacă preşedintele Trump va fi acolo. Noi, ca birou al preşedintelui, nu suntem organizatori ai acestei întâlniri”, a precizat sursa citată.

Lideri importanți sunt așteptați să sosească în SUA

Importanţi lideri din întreaga lume sunt aşteptaţi să sosească în SUA în zilele următoare pentru a participa la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Multe delegaţii străine au contactat deja aliaţi ai fostului preşedinte în încercarea de a intra în legătură cu Donald Trump sau consilierii săi de politică externă, potrivit mai multor persoane familiare cu aceste conversaţii.

Marţi seară, la o primărie din Michigan, Donald Trump a afirmat că se va întâlni cu prim-ministrul indian Narendra Modi săptămâna viitoare.

Una dintre surse a spus că Trump şi Duda urmează să îşi facă apariţia la o biserică catolică, polonezo-americană, aflată într-o suburbie din nordul oraşului Philadelphia.

Ştirea despre o astfel de vizită comună a fost transmisă pentru prima dată de site-ul local de informaţii LevittownNow.com din Pennsylvania.

Echipa de campanie a lui Donald Trump şi ambasada Poloniei la Washington nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Americanii de origine est-europeană au devenit un bloc de alegători al căror vot este râvnit atât de republicanul Donald Trump, cât şi de rivala sa democrată, vicepreşedinta Kamala Harris.

În timpul unei dezbateri din Philadelphia, la începutul lunii septembrie, Kamala Harris a făcut referire la populaţia polono-americană din Pennsylvania, sugerând în acelaşi timp că Donald Trump nu ar fi un puternic apărător al Poloniei dacă aceasta ar fi atacată de Rusia.

Echipa de campanie a candidatului republican a respins această afirmaţie, replicând că doar Donald Trump poate negocia în mod eficient cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Mircea Geoană, povești din tinerețe: ‘Eram frumuşel, am fost sportiv, dar cam timiduţ cu fetele’

Publicat

in

Candidatul independent pentru funcţia de preşedinte al României Mircea Geoană se descrie ca fiind un elev ”poznaş” la Liceul ”Sfântul Sava” din Capitală, acolo unde a învăţat. În privinţa fetelor, el spune că a fost ”timiduţ”. Geoană şi-a amintit că i-a făcut curte unei fete din Giuleşti, dar că aceasta nu i-a dat vreo şansă.

”Este locul care pe mine m-a făcut om. Am făcut un TedEx în sala de spectacole unde cântam în orchestra rock a liceului, la bas (…). Am fost eliminat de câteva ori, am fost poznaş. Am fost clasă de băieţi. Erau mulţi copii pe vremea aia, erau decreţeii în acţiune (…). Era destul de meritocratic liceul, era pe bune, pe toceală. Am intrat cu 9.40, am terminat mai slab. Am terminat binişor, dar a fost adolescenţa şi atunci noi ne revoltam. Liceul a fost destul de strict (…). Au fost ani fantastici. Aveam discuri de muzică occidentală, un coleg ştia să facă rost de discuri. Era închiderea perioadei de deschidere”, a declarat Mircea Geoană, la Antena 3, într-un interviu difuzat miercuri seară, potrivit news.ro.

Întrebat dacă a fost îndrăgostit în timpul liceului, Mircea Geoană şi-a amintit de o colegă care locuia în Giuleşti şi căreia i-a făcut curte, însă fără succes.

”Eram frumuşel, în sensul că eram în echipa de baschet, în echipa de fotbal, am fost sportiv, dar cam timiduţ cu fetele. Am făcut curte unei fete de la A, una înaltă, frumoasă. Era din Giuleşti. Îmi aduc aminte că mergeam pe jos în Giuleşti să îi fac curte fetei, dar fără succes pentru că… asta e”, a povestit Geoană.

Candidatul independent la Preşedinţia României a menţionat şi importanţa şcolii pe care a urmat-o.

”Aici e o statuie nouă a lui Nicolae Bălcescu. Bălcescu a fost elev la Sfântul Sava. I.G. Duca, Brătienii, Regele Mihai a făcut aici şcoala. E prima şcoală de limba română, făcută de Gheorghe Lazăr. Cuza a separat Academia Domnească în Liceul Sfântul Sava şi Universitatea din Bucureşti. Deci ăsta a fost primul aşezământ şi de aia a rămas cel mai bun din ţară”, a spus Geoană.

Întrebat despre discrepanţa între vârfurile din educaţie şi analfabeţii funcţional, în România, Geoană a afirmat că aceasta este cea mai mare problemă a României.

”Cred că e cea mai mare dramă a României, dacă te uiţi în sensul naţional, de ţară, de oameni. Cred că nu a avut România niciodată, în ultimii… nici între războaie că atunci era o politică sistematică să iei copiii de la ţară să le dai cămin la oraş (…). În perioada comunistă, cu toate păcatele sale, era investit în ceva mai egalitarist. Acum cred că avem cea mai nedreaptă societate pe care am avut-o în ultimii 70-80 de ani. Şi este ciudat să fii în Europa, economia să crească, să ai resurse şi să ai copii de la ţară care să nu facă liceul, să nu poată să îşi facă viaţa. Cred că este cea mai mare problemă a României şi cred că este o problemă atât de dureroasă că nici măcar nu are rost să o punem în ton politic. Problema e ce facem cu situaţia asta. Şi aşa cum spun şi în cartea mea, dacă şcoală nu e, nimic nu e”, a declarat Mircea Geoană.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Primul ministru PSD care sare în apărarea lui Iohannis: E dreptul lui fundamental să candideze la Senat

Publicat

in

Candidatura lui Klaus Iohannis la o funcție de senator e susținută fără echivo de PSD. Un ministru a ieșit tare la rampă. Dreptul de a candida este unul fundamental care nu poate fi luat nimănui, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan. Gruia spune că nu există niciun motiv pentru care Klaus Iohannis să nu poată candida la un mandat de senator, în timpul mandatului de președinte.

Bogdan Gruia Ivan a declarat, miercuri seară, la România TV, că PSD trebuie să vadă proiectul depus de PNL în Senat în forma lui finală pentru a decide dacă îl va vota sau nu.

„Important e următorul lucru: nu văd care este problema. Dacă președintele României, domnul Klaus Iohannis, vrea să candideze poate să o facă. (…) Dreptul fundamental al cuiva de a candida și de a fi ales – dacă nu e o situație de incompatibilitate din cauza unei sentințe definitive date de o instanță din România – este inalienabil. Eu sunt ministru, dar vreau să candidez în continuare pentru Camera Deputaților. Dacă, în timp ce sunt ministru, mă duc și candidez pentru Camera Deputaților, ceva absolut normal, asta fac mai mulți colegi, mi se pare absolut normal. Ca și în cazul lui, dacă e decizia să candideze, să o facă. Eu nu sunt un fan Klaus Iohannis, toată lumea știe asta. Dar ce e adevărat, e adevărat. Nu poți să oprești omul dacă are dreptul să candideze, să nu candideze. Ca oportunitate, e altă discuție”, spune Ivan.

Ministrul a mai spus că dreptul de a candida este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi luat nimănui.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a confirmat că PNL a depus un proiect de lege prin care i se va permite președintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida pentru o funcție aleasă în Parlamentul României.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Nicolae Ciucă, despre bătălia de la Nassirya: Un general britanic a venit a doua zi la noi să vadă dacă ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava

Publicat

in

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a precizat că nu este vorba de a brava şi că niciodată nu a spus că ei au făcut ceva ieşit din comun.

Nicolae Ciucă a fost întrebat, miercuri, la Digi 24, dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, potrivit news.ro.

El a oferit detalii despre acea luptă.

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak.

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă.

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Mircea Geoană propune o soluție la o temă arzătoare pentru România: ‘Riscăm să scăpăm de sub control chestiunea drogurilor’

Publicat

in

Candidatul independent la Preşedinţia României Mircea Geoană a declarat că se amplifică problema drogurilor din România şi, dacă nu sunt „stârpiţi” traficanţii şi reţelele de droguri, problema va deveni la fel de gravă ca în ţările occidentale, unde autorităţile nu mai fac faţă. Geoană crede că statul român ar trebui să pună accentul pe prevenţie, în cazul drogurilor.

„Chestiunea drogurilor cred că se amplifică şi riscăm să o scăpăm de sub control. Ce se întâmplă? Statele slabe, cu politică slabă, cu administraţie slabă, cu politicieni care nu sunt suficient de competenţi, inevitabil se bazează pe zona dură a statului. Şi la noi, cu drogurile, pe bună dreptate, tot ce înseamnă dealer, tot ce înseamnă reţele de traficanţi de droguri trebuiesc stârpiţi”, a declarat Mircea Geoană, într-un interviu difuzat, miercuri seară, la Antena 3, potrivit news.ro.

Mircea Geoană a atras atenţia că sunt doar câteva ONG-uri şi poate o clinică privată care reabilitează tinerii consumatori de droguri.

„Dar nu este suficient. Statul român încearcă să stea cu pedala pe pedeapsă, pe pedeapsă, pe pedeapsă, puşcărie, puşcărie, puşcărie. Ok, pentru cei care merită, dar nimeni nu se uită la partea de prevenţie. Nimeni nu discută cu părinţii. Nu există în România, în afară de cred că un ONG sau două şi poate există o clinică privată, pentru reabilitarea acestor copii, acestor tineri”, a argumentat Geoană.

De asemenea, Mircea Geoană a afirmat că tinerii care consumă droguri trebuie priviţi ca victime, nu ca infractori.

„Este o problemă pe care, dacă nu o abordăm de la cap la cap riscăm să devină, în România, o problemă la fel de gravă ca în ţările occidentale care în clipa de faţă nu mai pot să facă faţă. Deci da, fermitate, legislaţie, dar copiii trebuie priviţi nu ca infractori, ci ca victime. Generaţia asta, pe vremea noastră noi nu aveam anxietăţile şi întrebările. Era mai predictibil. Tinerii de astăzi au probleme şi de natură emoţională, de natură psihică, sunt mult mai vulnerabili la astfel de chestiuni”, a spus Geoană.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Ciucă spune că nu-l va numi pe Ciolacu premier: „Avem cel puţin cinci nume din PNL, nu pot să vi le dau acum”

Publicat

in

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat miercuri că, în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale, nu l-ar pune premier pe Marcel Ciolacu, arătând că acesta susţine impozitarea progresivă, iar România nu este pregătită pentru așa ceva, scrie Agerpres.

El a mai spus că PNL are cinci nume de posibili prim-miniștri din interiorul partidului, menţionând că nu îl poate desemna premier pe primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, având în vedere că acesta nu a intrat în partid.

Întrebat, într-o emisiune la Digi 24, pe cine va desemna prim-ministru dacă devine preşedinte al României, Nicolae Ciucă a răspuns: „Avem cel puţin cinci nume din Partidul Naţional Liberal”.

„În momentul de faţă, la nivelul Partidului Naţional Liberal avem cel puţin cinci nume care se califică pentru această funcţie. Nu pot să vi le dau acum pentru că există acest principiu de loialitate în interiorul partidului legat de ceea ce înseamnă desemnarea unei persoane anume”, a spus liderul liberalilor.

„În schimb, vă pot spune că va fi un premier profesionist, care nu va renunţa la cota de impozitare de 16%, va fi un premier care va sprijini mediul de afaceri, va fi un partener al mediului de afaceri, care va pune accent pe tot ceea ce înseamnă digitalizare, reducerea birocraţiei, a poverii fiscale. Românii trebuie să meargă pe încredere”, a continuat Ciucă.

„Cum să îi acordăm lui Ciolacu un mandat când vorbește de cotă progresivă?”

În context, întrebat dacă l-ar pune premier pe Marcel Ciolacu, liderul PNL a afirmat: „Păi, Marcel Ciolacu vorbeşte despre cota progresivă, cum să îi acordăm un mandat când vorbeşte de cotă progresivă?”.

Chestionat dacă nu l-ar pune pe Marcel Ciolacu premier în nicio situaţie, Nicolae Ciucă a răspuns că nu.

„Când spun toate aceste chestiuni nu le spun că vreau să transmit un mesaj la televizor, ci vi le spun pentru că am discutat cu oameni care studiază economia, care analizează economia şi care ne spun: domnule, noi nu trebuie să renunţăm. Este adevărat, ţările dezvoltate au impozitul progresiv. România nu a ajuns la acel nivel. România mai are nevoie de cinci, şapte, 10 ani de zile de aici înainte să poată să-şi consolideze clasa de mijloc”, a susținut el.

Ciucă vrea ca Nicușor Dan să intre în PNL

Legat de varianta în care l-ar pune premier pe Nicuşor Dan, liderul PNL a declarat: „Păi, dacă am zis că nu sunt nume (din afara PNL, n.r.) şi nu s-a înscris în Partidul Naţional Liberal”.

„Eu vorbesc cu dumnealui. Îl apreciez atât de mult pentru consecvenţa lui, pentru tenacitatea lui încât îi respect orice decizie. Sper ca următoarea decizie pe care o ia este să intre în Partidul Naţional Liberal”, a spus Ciucă, menţionând că încearcă să îl convingă să facă acest pas.

„Nicolae Ciucă n-a făcut nimic la Guvern decât să muncească şi să aducă în ţară bani”

Referitor la criticile pe care Ciolacu le-a adresat guvernării PNL, Ciucă a spus că, atunci când a fost premier, nu a făcut decât să muncească şi să aducă în ţară bani.

„În ceea ce priveşte ce a găsit Marcel Ciolacu la Guvern, eu vreau să vă spun următoarea chestiune: când a ajuns Marcel Ciolacu la Guvern a găsit o absorbţie de 11,3 miliarde de euro, ceea ce n-a făcut nici el şi nici nu cred că se va mai întâmpla în următoarea perioadă. A fost cel mai mare vârf de absorbţie de fonduri europene realizat vreodată de Guvernul României, cel mai mare vârf de investiţii străine directe – 10,4, când el a închis anul erau 6,4, o scădere de 40%. (…) Nicolae Ciucă n-a făcut nimic la Guvern decât să muncească şi să aducă în ţară bani”, a afirmat liderul PNL.

„Am adus bani, de aia suntem astăzi şi am putut să trecem prin toate aceste crize, pentru că n-am făcut altceva decât să trudim de dimineaţă până seara. Ştiţi cum? Cu creionul chimic. În fiecare zi, de dimineaţă până seara, am calculat tot ce înseamnă şi am avut şi creştere economică”, a precizat Ciucă.

„M-am meditat la vremea mea”

Întrebat dacă el se meditează la economie, la fel ca Marcel Ciolacu, preşedintele PNL a spus că nu.

„Nu, pentru că m-am meditat la vremea mea. Am trecut prin toate cele, astfel încât să pot să-mi exercit profesia în conformitate cu standardele şi cerinţele de la vremea respectivă”, a explicat liderul PNL.

În acest context, întrebat cum i se pare că premierul în funcţie ia meditații la economie, Ciucă a spus că, pentru el, calificarea la locul de muncă nu este cel mai bun procedeu de a se îndeplini atribuţiunile.

„Nu cred că este nevoie să ne medităm pentru ceva pentru care nu ne-am pregătit la timpul potrivit. (…) Este suficient să avem consilieri foarte buni, să avem oameni care să ne pregătească înainte de orice decizie şi să avem capacitatea să analizăm şi să luăm deciziile pe baza datelor şi informaţiilor pe care ni le furnizează consilierii”, a explicat Nicolae Ciucă.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend