Consuela Colțan este învățătoare de 25 de ani și predă la Școala Gimnazială Nr. 280 din Sectorul 5 al Capitalei. A înțeles că elevii vremurilor noastre nu mai învață stând cuminți în bănci, cu stiloul în mână și ochii la tablă, ci că au nevoie de suport vizual, stimuli colorați, mișcare. Iar lecțiile ei sunt adevărate aventuri pentru copii, în care sunt provocați să descopere, să experimenteze, să întrebe.

Marea provocare pentru Consuela Colțan este să organizeze lecțiile interactive într-o clasă cu 35 de elevi, într-o școală în care se lucrează în trei schimburi. Pentru a pregăti clasele, ea merge la școală seara, după 8, sau dimineața, la 6.30, să mute băncile, să pregătească materialele. Mai în glumă, mai în serios, e întrebată de cei din jur: ”Iar ai inspecție?” Iar adevărul este că are, zilnic, iar evaluatorii ei au 6-7 ani și nu-și permite să nu fie pregătită în fața lor.

Totul Despre Mame: Sunteți învățătoare în sistemul de stat și reușiți să ieșiți din linie și să predați altfel decât folosindu-vă exclusiv de cretă și tablă. Când ați început să predați altfel și care au fost efectele asupra copiilor?

Încă de pe băncile Şcolii Normale “Elena Cuza”, m-am străduit să concept lecţii cât mai atractive pentru elevi, care să le stârnească interesul şi să le menţină atenţia trează. Mereu m-am pus în ”pielea” elevului, gândindu-mă ce mi-ar plăcea să aflu nou, cum s-ar întâmpla acest lucru şi prin ce mijloace. Cu toţii am fost elevi şi ne amintim cum tremuram atunci când intra în clasă un anumit profesor, cum înţepeneam în bancă ore întregi, nemişcaţi, eventual şi cu mâinile le spate, cum scriam, după dictare, expunerea conţinutului lecţiei, cum eram unii lăudaţi, alţii umiliţi, chiar loviţi. Mi-ar plăcea să cred că acest mod de a face educaţie nu mai există, că elevul este în centrul procesului educațional, că preocuparea pentru dezvoltarea lui armonioasă este prioritară.

Stilul meu de predare se bazează pe învăţarea afectivă, care constă în inducerea unor dispoziţii afective pozitive, propice învăţăturii. Avem datoria, ca educatori, să valorizăm curiozitatea şi bucuria cu care micul şcolar de 6 ani păşeşte pentru prima dată pragul clasei şi să dezvoltăm componentele motivaţionale de ordin afectiv: încrederea în forţele proprii, siguranţa în rezolvarea problemelor; bucuria descoperirii şi satisfacţia succesului.

Din punctul meu de vedere, afectivitatea transpusă în motivaţie şi învăţare reprezintă unul dintre factorii importanţi în formarea personalităţii elevilor. În activitatea şcolară, educaţia prin iubire este cea mai eficientă cale de dezvoltare şi de formare, mai ales în ciclul primar.

Citiți continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

De caz se ocupă DNA Iași, au confirmat surse judiciare pentru HotNews.

Nelu Tătaru este acuzat de peste 100 de fapte de luare de mită, în general sume mici de bani, primite de la pacienți, potrivit G4Media, care a  furnizat știrea joi dimineața. Surse locale, care asistă la derularea evenimentelor, au precizat, pentru HotNews.ro, că perchezițiile se află în plină desfășurare la Spitalul Dimitrie Castroianu Huși, acolo unde Nelu Tătaru își desfășoară activitatea ca medic chirurg.

Ancheta este desfășurată de procurorii DNA, Serviciul Teritorial Iași, acolo unde Nelu Tătaru urmează a fi condus la audieri. Surse din spital au declarat că polițiștii au ridicate mai multe plicuri cu documente din spital. 

Nelu Tătaru a fost ridicat de polițiști din spital. Fost ministru al Sănătății în perioada pandemiei de COVID-19 (martie-decembrie 2023), Nelu Tătaru conduce organizația județeană a PNL Vaslui din 2017.

A fost ales senator în anul 2012, în prezent fiind deputat și preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. Nelu Tătaru își anunțase candidatura pentru un nou mandat.

Biroul de presă al PNL a refuzat să ofere informații despre sumele plătite de partid în campania de la europarlamentare. Deși a promis în repetate rânduri că va da toate informațiile solicitate, nici europarlamentarul Rareș Bogdan nu a obținut sumele exacte plătite de PNL către televiziuni, scrie Snoop.ro, într-un articol publicat recent.

Rareș Bogdan nu a putut preciza dacă participarea sa la două emisiuni tv – la Digi24 și Antena3, în calitate de invitat în timpul campaniei de la europarlamentare, a fost plătită de partid sau nu.

Cu toate acestea, sub semnătura secretarului general al PNL, Lucian Bode, un document trimis către Autoritatea Electorală Permanentă precizează că partidul a plătit trei emisiuni de promovare electorală la Antena3 CNN.

Interviurile cu reprezentanții PNL, spoturile de campanie și preluarea conferințelor de presă au fost raportate însă de televiziuni către CNA.

DBV Media House apare în documentele consultate de Snoop ca având contract cu PNL pentru „producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la televiziune, radio și presa scrisă”.

În timpul campaniei de la europarlamentare, au existat două facturi de la PNL către agenția DBV Media House: una de 5,17 milioane de lei, iar a doua de 2,33 milioane de lei.

Un total de 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro) pentru campania PNL de la europarlamentare care a fost direcționat spre firmele controlate de familia Păcuraru.

La aceeași adresă cu sediul DBV Media House își are sediul și fundația lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, dar și alte firme apropiate de familia Păcuraru. La DBV Media House acționar este firma PHG Media Invest, care aparține soției patronului Realitatea PLUS, Daniela-Madi Păcuraru.

„Prin DBV Media House sunt efectuate plățile către Realitatea TV, site-ul lor, radioul din grupul lor, tot ce are legătură cu Realitatea”, a dezvăluit un membru din conducerea PNL pentru Snoop.ro.

Cât a costat minutul de promovare la Realitatea Plus

Minutul de promovare la Realitatea PLUS a fost 2.900 de euro în campania pentru europarlamentare. Prețul pentru spoturi sau preluarea conferințelor a fost diferit.

Realitatea PLUS a trimis către CNA mai multe exemple în care a promovat activitatea PNL, conform raportului ActiveWatch.

Liberalii au trimis și către televiziunea fondată de Sebastian Ghiță, România TV, sume importante în campanie.

Pentru promovarea acțiunilor partidului, factura de la RTV a fost de 1.793.820 de lei (aproape 360.000 de mii de euro).

Într-un document semnat de Lucian Bode la finalul campaniei electorale scrie că PNL a plătit către RTV HD „difuzarea activități de propagandă electorală – miting”. Potrivit documentului consultat au fost 16 mitinguri în care discursurile liderilor PNL au fost preluate de postul tv.

Postul de televiziune Digi24 (firma Campus Media TV) a avut un contract cu PNL pentru campania de la europarlamentare pentru care a încasat aproape 1,4 milioane de lei (276.000 de euro). Suma a fost plătită în trei tranșe în perioada campaniei electorale.

Rareș Bogdan nu știe dacă a fost la o emisiune plătită sau nu

Printre invitații postului tv Digi24 s-a numărat și actualul europarlamentar Rareș Bogdan. În emisiunea „Jurnalul de Seară”, din 5 iunie 2024, emisiune moderată de Cosmin Prelipceanu, liberalul a avut la dispoziție jumătate de oră sub titulatura de „promovare electorală”.

Prețul anunțat înaintea campaniei electorale de Digi24 pentru prezența de 15 minute într-o emisiune a fost de 35.000 de euro. Rareș Bogdan a fost prezent 30 de minute în emisiune, ceea ce înseamnă că prețul posibil a fost de 70.000 de euro. Peste 80.000 euro cu TVA.

Rareș Bogdan a declarat că nu știe dacă s-a plătit pentru această emisiune, deoarece nu are o defalcare a sumelor plătite către televiziuni. Postul tv a refuzat să răspundă întrebărilor venite din partea ActiveWatch pe acest subiect.

Grupul Clever, în cadrul căruia se află Prima și Prima News, a primit de la PNL, în baza contractului de promovare, aproape 900.000 de lei.

Suma totală plătită de Partidul Național Liberal în campania de la europarlamentare pentru televiziune, radio și presă scrisă a fost de 15.277.073 de lei.

Citește mai multe, pe Snoop.ro.

Directoarea generală a Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Maramureș, Carmen Prodan, și o altă șefă din instituție au fost puse sub acuzare de DNA, la începutul acestui an, pentru luare de mită. Datele din dosar, consultate de HotNews, arată că mita oferită de furnizorii de servicii medicale din Maramureș șefelor CJAS devenise în ultimii ani atât de frecventă, încât acestea ajunseseră să-i blameze pe cei care „uitau” să treacă pe la ele.

• 20 de cutii cu bijuterii, 38 de parfumuri, sigilate și așezate în pungi de cadou, au găsit polițiștii la perchezițiile efectuate numai la directoarea Stretea. Însă pe lângă acestea au fost găsiți și bani dar și multe alte buni: genți, ceasuri, produse cosmetice, produse alimentare sau băuturi alcoolice.
• Cele două șefe ale CJAS Maramureș primeau orice li se oferea. Totuși, ultimele înregistrări le surprind pe cele două în timp ce își exprimă nemulțumirea că s-au săturat să li se ofere cârnați, așteptând cadouri „la nivelul valorii”.

La începutul acestui an, DNA a anunțat punerea sub acuzare de luare de mită a directoarea generală a CJAS Maramureș, Carmen Prodan, și a altei șefe importante din instituție – Camelia Stretea, directoarea executivă a Direcției Relații Contractuale. 

Cele două au fost plasate sub control judiciar, li s-a interzis să-Și mai exercite funcțiile. 

Când a aflat că procurorii anticorupție le-au monitorizat pas cu pas ultima lună a anului trecut, iar probele adunate nu lasă loc de interpretări, directoarea executivă Camelia Stretea a anunțat procurorul că dorește încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Aceeași solicitare a făcut-o și managerul economic al unui centru medical privat, pus sub acuzare pentru dare de mită.

„O agendă cu 5.000 de pagini”, nume de cod pentru 5.000 de lei

La fel ca în cazul doctoriței de la Suceava, nici la Maramureș cele două directoare nu au condiționat în vreun fel pe cei care le-au mituit, dar nici nu au refuzat. 

Ba mai mult, directoarea Carmen Prodan și-a transformat soțul în intermediar. Datele din dosar arată cum unii dintre furnizorii de servicii medicale erau trimiși de directoarea Carmen Prodan să se întâlnească cu soțul acesteia, pentru a i se lăsa cutiile cu cadouri și plicurile cu bani. 

De regulă, mita era dată la dublu, atât pentru ea, cât și pentru directoarea responsabilă cu încheierea contractelor cu furnizorii.

„Am desfăcut un pachet. Este o agendă cu 5.000 de pagini”, o anunța soțul pe directoarea CJAS Maramureș pe 28 decembrie 2023, la scurt timp după ce directorul economic al unui centru medical se întâlnise cu el și oferise două cutii: una pentru doamna Prodan, cealaltă pentru doamna Stretea.

„Se constată faptul că, în mod evident, cei doi folosesc un limbaj codat, neexistând în comerţ agende care să aibă 5.000 de pagini, numitul Prodan transmiţându-i soţiei faptul că a primit suma de 5.000 de lei”, consemnează procurorul de caz.

Când șefa a anunțat-o despre generozitatea furnizorului care pe lângă produse de Crăciun le-a pus și câte 5.000 de lei în agendă, directoarea Stretea „și-a făcut semnul crucii”, se mai arată în dosar. 

„Si băiatul ăla de la ambulanță era amabil!”

Ancheta DNA surprinde doar activitatea din perioada sărbătorilor de iarnă 2023, însă procurorii susțin că modul în care acționau cele două directoare era unul de lungă durată și invocă discuțiile interceptate purtate de șefele CJAS Maramureș. 

Fără să știe că birourile lor sunt monitorizate, cele două directoare de la CJAS Maramureș au fost înregistrate în timp ce treceau în revistă furnizorii de servicii medicale aflați în relații contractuale, care nu le mai aduceau cadouri sau care le dădeau atenții „modeste”. 

La adresa lor, directorul general Carmen Prodan folosea un limbaj trivial, după cum se remarcă pe înregistrări. 

La dosar, procurorii au pus o discuție interceptată pe 20 decembrie 2023, între directoarea Prodan și o subalternă.

Prodan.: N-a venit, ăăă, nici…Acum Caritasu venea, da el nu mai are contract!
Funcționară: …(neinteligibil)…

Prodan:: Ă și …(neinteligibil)… Un Ortoprofil, un Optinova, Nu mai! S-a terminat!
Funcționară.: (Dă din cap în sens negativ) nu…

Prodan: Și băiatul ăla de la ambulanță era amabil! Ăla, unu de la ambulanță, de la…
Funcționară: Nu știu, nu mai țin…

Prodan: Da n-o mai fo de vreo 2 ani ăla!
Funcționară: Nuuu! A fost de ziua ta, cred că ți-o trimis și de ziua mea!

….

Prodan: () e atât de atentă! Iar laboratoarele? Unu? Unu? Evreul cela a tău, pe tine cel puțin, ăla te vede mai mult decât pă mine! Da, așa-i, no?
Funcționara: No păi!…(neinteligibil)… (Face semne din mâini, le ridică în semn de nemulțumire)”.

„Te-o impresionat punga?”

În aceeași zi, directoarea Prodan a fost surprinsă în timp ce i se plângea directoarei economice a instituției de furnizorii care nu îi mai oferă cadouri ca altă dată.

Prodan: Te-o impresionat punga de la…?
Director economic C.M.: Daa…(neinteligibil)…

Prodan: Eu am să le spun, eu sunt un om curajos, eu nu am nevoie de la nimeni de nimic, o dată…
Director economic C.M..: O șampanie și un panettone…

Prodan: Nu că ar fi trimis altceva, dar anu trecut bunăoară o trimis ceva sucuri naturale, de cătină, de nu știu ce, mă, cel puțin…
Director economic C.M.: O fost ceva mai deosebit, da, sigur, da !

Prodan.: O fost ceva, o fost într-o sticlă de… că nu se pune altceva, că amu îi vinu și astea.
Director economic C.M: Exact, exact!

Carmen Prodan? Dar când le vezi că vin în instituție… uită-te acolo am primit un aranjament… Uită cât îi de mare! (N.O. îi indică o pungă de cadou de culoare albă, mai voluminoasă, care se află lângă masa de birou, în care se află aranjamentul floral primit din partea farmaciilor Nordpharm)
Director economic: Da, da!

Mita adusă cu crăciunițele

În aceeași zi, pe 20 decembrie 2023, un furnizor de servicii medicale a venit la sediul CJAS Maramureș, însoțit de 40 de crăciunițe, pentru a oferi cadouri șefelor instituției. Deși impresionată de opulența cadourilor, directoarea Prodan se temea că gestul furnizorului putea atrage atenția.

Director general: Tu, deci înnebunești, îți vine un delegat cu 40 de crăciunițe, o trimis la mai multă lume!
Director economic: C.M.: Da, da!

Director general: Așa vrea el, crăciunițe!
Director economic: D-apoi no, nici nu-i poți… adică după ce vin aci, ce, nu-i mai poți întoarce!

Director general: Da tu-ți dai seama, ăștia de la ghișeu când văd că ți-o venit în instituție cineva cu 40 de crăciunițe! Da-ți trebe povești aci?
Director economic.: Da cineva de afară să nu ne vadă!

Director general: Amu florile-s flori, nu contează!

Directoarea: „Să-i spui să și le baje în c*r”

În dosarul instrumentat de DNA, sunt mai multe interceptările în care șefele CJAS se plâng de unele cadouri primite, considerându-le prea modeste:

Prodan: O sticlă de vin, un pannetone, o pungă de Lavazza și-o șampanie
Camelia Stretea: No, să-i spui să și le baje în c*r… (Își trage o palmă peste frunte, oftând) 

Carmen Prodan.: No, deci când vine: „Nu vă supărați! Atâta agitație pentru o șampanie și-un panetone? Pe bune, atâta nesimțire? P*lă ăsta așa o înțeles el să…? No! N-ai ce! Nu ai ce..! Atâta valorăm în ochii lor
Camelia Stretea: Nu că… Adevăru îi că omu, omu o zis ceva de genu …(neinteligibil)… Da nu poate să coboare? Da zice, da pentru atâta? Da de ce n-o zis, că pentru atâta? Ce să …(neinteligibil)… păntru atâta!”

Procurorii acuză că mita primită de directoarele CJAS Maramureș a fost remisă în mod evident în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu: „pentru acordarea unor condiţii mai relaxate în derularea relaţiilor contractuale- acordarea unei mai mari atenţii situaţiei acestora, oferirea de sfaturi în întocmirea documentaţiei, oferirea informaţiilor privind posibilitatea depăşirii valorii de contract, majorarea sumelor contractate prin încheierea de acte adiţionale-şi obţinerea unui sprijin în rezolvarea problemelor constatate reiese cu certitudine din cuprinsul discuţiilor expuse anterior, furnizorii care au dat astfel de foloase întrebând în mod voalat despre aspectele de interes pentru ei, inclusiv detalii privind actele adiţionale”.

De altfel, șefele CJAS Maramureș au fost interceptate și când îndrumau anumiți furnizori în legătură cu sumele cu care pot depăși plafonul acordat, asigurându-i că toate cheltuieli suplimentare vor fi decontate.

Închisoare cu suspendare pentru una dintre directoare

Pusă în fața probelor evidente, Camelia Stretea a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției. Procurorul i-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare cu suspendare, plus 2 ani interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție public. Pedeapsa a fost validată de Tribunalul Maramureș.

În fața instanței, Camelia Stretea a încercat să se justifice. Avocatul ei a invocat „profesionalismul inculpatei la locul de muncă”, găsind drept scuză pentru primirea cadourilor volumul de muncă foarte mare.

„Pe parcursul anchetei şi pe parcursul supravegherii s-a putut observa faptul că inculpata a dat dovadă de loialitate la locul de muncă nu doar prin faptul că a încercat să-şi îndeplinească atribuțiile de serviciu conform legii dar şi prin faptul că a prestat muncă suplimentară neplătită, de unde cel mai probabil că a apărut şi această vulnerabilitate, această situaţie de a accepta anumite cadouri din partea unor terţe persoane”, a declarat avocatul Cameliei Stretea în fața instanței.

În ultimul cuvânt, Camelia Stretea a invocat că ”a muncit toată viaţa în sistemul sanitar” și a recunoscust că ”a primit uneori mici cadouri de ziua ei sau de sărbători”, însă a precizat că niciodată nu le-a perceput ca fiind mită, considerându-le „ nişte cadouri de la prieteni”, însă după ancheta DNA a înțeles că ”a greşit”.

Cele peste 70 de pungi cu cadouri ridicate în urma perchezițiilor au fost confiscate. La fel și suma de 10.450 de euro, pentru care directoarea nu a avut justificare.

Condamnare pentru unul dintre mituitori

Pus sub acuzare pentru dare de mită, Remus Florin Ster, managerul economic al unui centru medical privat din Maramureș, a fost condamnat, tot în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției, la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare. Acesta a oferit celor două directoare ale CJAS Maramureș câte o cutie de produse alimentare și câte un plic de 5.000 de lei.

Cercetările continuă în cazul celorlalți inculpați în dosar.

O acumulare de apă este cauza preliminară pentru incidentul de miercuri de pe Șoseaua Orhideelor din Sectorul 6 al Capitalei când strada s-a surpat, iar un copil a căzut în groapa formată, a declarat primarul general Nicușor Dan, citat de Agerpres.

„Legat de incidentul de azi, bineînţeles că îmi pare rău. Nu trebuie să se întâmple niciodată o chestiune ca aceasta, mai ales că e vorba de o mamă şi un copil. Investighează poliţia, investigăm şi noi ce a dus la asta. Este o bucată de stradă sub care erau nişte reţele – şi de termoficare, şi de apă. Termoficarea e la Termoenergetica, apa este la Apa Nova. O să vedem”, a declarat Nicușor Dan.

Până la finalizarea anchetei, specialiștii spun că o posibilă cauză este acumularea de apă.

„Toţi specialiştii spun că probabil chestiunea aceasta s-a produs din cauza unor acumulări de apă. Deci, s-a scurs apă fie dintr-o reţea, fie din alta. În momentul în care noi să fim la sută la sută cu reţeaua de termoficare, această reţea de termoficare nouă, pe care noi o punem, are un fir detector, care instant spune unde este avaria şi unde se scurge apa. Dar pentru asta trebuie să mai cheltuim nişte bani şi să mai treacă nişte timp”, a afirmat primarul Capitalei.

O mașină a căzut, miercuri, într-o groapă formată după ce asfaltul străzii s-a surpat, în Sectorul 6 al Capitalei. Pavajul a cedat din senin după ce o mașină de salubrizare a trecut în zonă. Femeia care se afla la volan tocmai ieșise din mașină, dar a coborât apoi în craterul format pentru a-și scoate copilul care căzuse acolo după ce s-a dat jos din mașină.

Imaginile surprinse de o cameră de supraveghere și difuzate de observatornews.ro arată că femeia de 43 de ani tocmai coborâse din mașină în momentul în care asfaltul s-a surpat. Ea a reușit să-și mențină echilibrul pe marginea craterului format, dar apoi a coborât în groapă să-și scoată copilul ieșise din mașină și a fost „înghițit” de asfalt.

Incidentul a avut loc pe Șoseaua Orhideelor din Capitală, în jurul orei 08.00. Locul în care a avut loc incidentul reprezintă calea de acces spre clădirea unde își desfășoară activitatea o unitate de învăţământ, a precizat Poliția Capitalei.

„De asemenea, precizăm faptul că întreaga zonă reprezintă o proprietate a unei societăți private, care aparține unei foste fabrici de tutun”, menționează Poliția Capitalei.

În 1940, naziştii au confiscat un tablou de Claude Monet şi alte şapte opere de artă de la soţii Adalbert „Bela” Parlagi şi Hilda Parlagi, un cuplu de colecţionari evrei care au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţa din Viena după ce Austria a fost anexată la Germania condusă de Adolf Hitler, informează Reuters, preluată de Agerpres.

După Al Doilea Război Mondial, Bela Parlagi şi-a căutat operele de artă, fără succes, până la moartea sa din 1981. Fiul lui a continuat căutările, tot fără succes, şi a murit în 2012. Însă miercuri, la 84 de ani după jaful iniţial, nepoatele soţilor Parlagi, Helen Lowe şi Francoise Parlagi, au reintrat în posesia tabloului de Monet, după ce FBI şi un ONG cu sediul în Regatul Unit l-au localizat în Statele Unite.

„Restituirea sa reprezintă un act de dreptate”, a spus Anne Webber, copreşedintă a Comisiei pentru Artă Jefuită în Europa, ONG-ul care a început să îi ajute în 2014 pe moştenitorii soţilor Parlagis să caute lucrările dispărute. „Are o valoare sentimentală uriaşă pentru această familie”, a adăugat ea.

Tabloul, un pastel cu dimensiunile de 18 x 28 centimetri şi intitulat „Bord de Mer”, datează din anul 1865 şi prezintă un peisaj de pe ţărmul provinciei franceze Normandia. Familia Parlagi a depus tabloul şi alte bunuri personale în depozitul unei companii de transport maritim în 1938. Naziştii le-au confiscat proprietăţile în 1940, iar tabloul pictat de Monet a fost vândut la o licitaţie ce a avut loc în 1941.

FBI s-a implicat în 2021, după ce acel ONG britanic a descoperit că un comerciant de artă din New Orleans achiziţionase pictura în 2017 şi o vânduse unui colecţionar privat în 2019. FBI a recuperat tabloul în 2023, după ce acesta a fost scos la vânzare de o galerie de artă din Houston.

Potrivit anchetatorilor federali americani, noii proprietari ai operei de artă – Bridget Vita şi regretatul ei soţ Kevin Schlamp – nu au ştiut că naziştii furaseră tabloul şi, după ce au aflat acest amănunt, l-au predat din proprie iniţiativă.

„Deşi acest tablou de Monet este fără îndoială valoros, adevărata sa valoare stă în ceea ce reprezintă el pentru familia Parlagi”, a declarat James Dennehy, director asistent al diviziei FBI din New York.

În martie 2024, familia Parlagi a recuperat o altă operă de artă după ce Guvernul Austriei a retrocedat un portret în cretă al compozitorului german Richard Wagner, realizat de Franz von Lenbach, după ce acelaşi ONG l-a localizat la Muzeul Albertina din Viena.

Anne Webber, care sfătuieşte pe oricine cumpără opere de artă să verifice cu atenţie provenienţa acestora, estimează că aproximativ 90% dintre operele de artă şi alte bunuri furate de nazişti sunt în continuare dispărute.

Familia Parlagi continuă să caute şase opere de artă, inclusiv o acuarelă semnată de Paul Signac şi intitulată „Seine in Paris”, iar ancheta deschisă de FBI este în curs de desfăşurare.