Sectorul ospitalității din județul Argeș traversează una dintre cele mai negre perioade din ultimul deceniu. Combinația fatală între o fiscalitate agresivă, prețuri care au pierdut contactul cu realitatea și o iarnă necruțătoare a transformat sălile de mese, odinioară pline, în veritabile „muzee” ale tăcerii.

Radiografia dezastrului: Cazul concret din Curtea de Argeș

Echipa Ziarul PROFIT a realizat un experiment pe teren pentru a verifica pulsul economiei locale în zona HORECA. Cifrele sunt alarmante, choar dezastruoase. Într-o zi de miercuri, 14 ianuarie, la ora 20:00 — o oră la care, în mod normal, clienții ar fi trebuit să cineze în oraș — tabloul din Curtea de Argeș era unul dezolant:

• Restaurante monitorizate: 7 locații de top.
• Grad de ocupare zero: 4 restaurante erau complet goale, cu personalul așteptând în zadar la intrare.
• Activitate minimă: În celelalte 3 unități, din aproximativ 40 de mese disponibile, doar 9 erau ocupate.

Această statistică arată o stiuație, un caz izolat, ci o oglindă a întregului județ, de la Pitești până la Câmpulung.

Argeșenii, „cocoșați” de biruri și incertitudine fac economii

Principalul motor al acestui absenteism este buzunarul cetățeanului. Începutul anului 2026 a venit cu o avalanșă de taxe și impozite majorate, care au tăiat drastic din veniturile discreționare ale populației. „Oamenii sunt pur și simplu speriați de ce urmează. Când vezi că utilitățile și taxele îți mănâncă 70% din salariu, prima care dispare este ieșirea la restaurant. Nu mai este o plăcere, a devenit un lux pe care mulți nu și-l mai permit”, ne explica patronul unui conoscut restaurant din Pitești.

Paradoxul prețurilor: Lux de carton la preț de „Fine Dining”

O altă barieră majoră semnalată de foștii clienți este creșterea nejustificată a prețurilor. Mulți patroni au încercat să acopere pierderile prin scumpiri brutale, însă calitatea a rămas pe loc sau chiar a scăzut. Astfel, din cauza crizei de personal, timpul de așteptare a crescut, iar amabilitatea a scăzut, asta însemnând dervicii de calitate slabă. Cam la fel este si situația calitatii preparatelor: Clienții reclamă porții mai mici și ingrediente de o calitate îndoielnică, în ciuda notelor de plată care rivalizează cu capitalele europene. Asistîm, cel mai probabil la un efect de bumerang: Scumpirile și calitatea indoielnică au alungat și puținii clienți fideli care mai erau dispuși să iasă în oraș.

Gerul și confortul casei – Inamicii din termometre

Vremea extremă din ultimele săptămâni a fost „cuțitul” fatal. Argeșenii au ales să evite gerul năprasnic, preferând căldura propriilor locuințe. În aceste condiții, cei dispusi totusi sa mai chletuie, a ales Livrarea la domiciliu (Delivery). Este clar că singura supapă a industriei HoReCA rămâne livrarea, însă marjele de profit sunt mici din cauza comisioanelor mari percepute de platformele de profil. Majoritatea argesenilor au ales socializarea la domiciliu dovedită printr-o tendință clară: oamenii cumpără produse din supermarket și gătesc acasă, transformând sufrageriile în locuri de socializare, mult mai sigure pentru bugetul familiei și mofturile stomacale.

Pe lângă problemele menționate, echipa ziarului nostru a identificat încă doi factori critici care contribuie la acest „vortex polar” ce bate prin restaurante:

1. Lipsa de viziune în marketing: Majoritatea restaurantelor din Argeș folosesc strategii de promovare învechite, neadaptate la puterea de cumpărare actuală.
2. Migrația forței de muncă calificate: Mulți bucătari și ospătari buni au părăsit județul sau țara, lăsând în urmă un vid de profesionalism care se simte imediat în farfuria și experiența clientului.

Anul 2026 se anunță a fi unul de „selecție naturală” pentru HoReCa în Argeș. Doar locațiile care vor înțelege că nu pot supraviețui doar prin mărirea prețurilor și care vor pune accent pe un raport corect calitate-preț vor mai fi deschise până la primăvară. Până atunci, însă, scaunele rămân ridicate pe mese, iar luminile se sting devreme.

Consiliul Județean Argeș, condus de liderul social-democrat Ion Mînzînă, căruia argesenii îi spun Martalogul, apare ca principalul beneficiar norocos al noii reforme administrative. O prevedere introdusă recent în legislație, la insistențele PSD, limitează drastic numărul concedierilor în administrația publică locală, oferind o „plasă de siguranță” pentru sute de angajați care ar fi trebuit, teoretic, să părăsească sistemul.

Reforma cu „frână de mână”: Regula de 20%

Noua formă a legii privind reforma administrației publice a introdus un mecanism de protecție care a temperat semnificativ planurile inițiale de restructurare. Deși proiectul prevedea o reducere de 30% din numărul total de posturi, PSD a obținut impunerea unei limite maxime: numărul concedierilor nu poate depăși 20% din numărul posturilor ocupate.

Această nuanță legislativă face diferența între o restructurare masivă și una controlată, protejând instituțiile cu scheme de personal supradimensionate.

Cifrele salvării la CJ Argeș

Conform unei analize realizate pe baza datelor furnizate de Guvern la începutul lunii septembrie, CJ Argeș, instituție condusă de liderul PSD Ion Mînzînă, este campioana absolută a posturilor salvate:

• Scenariul fără plafon: Dacă s-ar fi aplicat reducerea maximă de posturi fără nicio barieră, 257 de angajați ar fi trebuit să fie concediați.
• Scenariul cu plafonul de 20%: Noua prevedere limitează numărul plecărilor, rezultând salvarea a 172 de oameni.
• Efectul: Peste 65% din personalul vizat inițial de restructurare rămâne în funcție datorită amendamentului susținut de PSD.

Un beneficiu care trece granițele politice

Deși Ion Mînzînă și CJ Argeș sunt principalii beneficiari în termeni nominali, prevederea a fost primită cu ușurare și de primăriile sau consiliile județene conduse de PNL. Administrațiile liberale, aflate sub presiunea de a eficientiza cheltuielile, folosesc același plafon pentru a evita blocajele instituționale ce ar fi putut apărea în urma unor concedieri masive.

Guvernul a impus un calendar strâns. Instituțiile publice au la dispoziție maximum 20 de zile de la adoptarea actului normativ pentru a trimite datele actualizate privind numărul exact de angajați și planurile de reorganizare.

Impactul asupra bugetului local

Economiile estimate inițial la nivel național sunt acum recalibrate în funcție de aceste limite. La nivelul județului Argeș, păstrarea celor 172 de angajați înseamnă menținerea unor cheltuieli de personal semnificative, dar și stabilitatea unor direcții cheie din subordinea Consiliului Județean.

A.N.R.S.P.S.- U.T. 360 ( Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Unitatea Teritorială nr. 360) anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul ”Siloz depozitare produce cerealiere cu celule metalice – proiect pilot”, situat în intravilanul municipiul Curtea de Argeș, strada Luncilor, nr 14-16, județul Argeș, nr cad/Top 82106, CF nr 82105, Curtea de Argeș.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul DJM Argeș, din municipiul Pitești, str. Egalității, nr 50A, județul Argeș, în zilele de luni-vineri, orele 8.00-13.00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul DJM Argeș, municipiul Pitești, str. Egalității, nr 50A, județul Argeș.

Alegerile din 7 decembrie pentru Primăria Capitalei se anunță a fi mai mult decât un simplu exercițiu democratic sau, cum orăcăie guru Georgescu, vor fi o farsă. Nu, ele riscă să devină un diagnostic sumbru al legitimității politice. Dacă ar fi să dăm crezare sondajelor din ultima săptămână, ne îndreptăm vertiginos către o premieră istorică, dar una de care nu avem niciun motiv să fim mândri: un primar general al capitalei țării ales cu o legitimitate dubioasă, un accident statistic validat de o minoritate infimă.

Trăim, așadar, un paradox periculos. Într-un oraș sufocat de probleme reale, viitorul edil ar putea fi mandatat de doar 20% dintre alegători. Matematic, asta înseamnă că 80% dintre bucureșteni fie au votat împotrivă, fie – mai grav – nu le-a păsat cine ocupă fotoliul de la Primărie.

Pentru a înțelege gravitatea momentului din 7 decembrie, trebuie să privim în spate. Istoria recentă a votului în București ne arată o degradare constantă a reprezentativității, dar niciodată s-a ajuns atât de jos, periculos de jos

Să ne uităm la mandatele anterioare, câștigate cu procente care, prin comparație cu estimările de acum, par utopice:

• 2012 – Sorin Oprescu: Ultimul mandat câștigat cu o majoritate solidă de 56,67%.
• 2016 – Gabriela Firea: O victorie clară, deși sub pragul psihologic de 50%, cu 42,97%.
• 2020 – Nicușor Dan: Un mandat obținut cu 42,81%.
• 2024 – Nicușor Dan: O reconfirmare solidă, în creștere, cu 47,94%.

Cifrele nu mint. Până acum, indiferent de simpatiile politice, primarul Capitalei a avut în spate, dacă nu majoritatea absolută, măcar o masă critică de peste 40% din electorat. Scenariul unui primar de 20% este o anomalie. Este un procent care transformă funcția de Primar General într-o glumă administrativă.

Ceea ce mă enervează cumplit în acest peisaj dezolant nu este doar apatia electoratului, ci cinismul celor care au orchestrat acest dezastru. Marii analiști ai țării, care despică firul în patru la televiziuni de știri, și mai ales marii lideri ai partidelor, sunt principalii vinovați pentru această situație absurdă.

Ei sunt cei care au permis fragmentarea votului până la atomizare. Ei sunt cei care, prin jocuri de culise și orgolii mărunte, au refuzat alianțe logice sau au propus candidați de umplutură, transformând cursa electorală într-un zgomot de fond care a alungat bucureștenii de la urne. Incapacitatea partidelor mari de a genera un lider care să coalizeze măcar o treime din oraș este un eșec politic major.

Căci de-ai zic: Capitala va avea un primar de paie și oricine va câștiga pe 7 decembrie cu 20% va fi, în esență, un „neica nimeni”.

Cum poți impune reforme dure, cum poți cere disciplină în construcții sau cum poți negocia cu Guvernul când tu reprezinți doar un bucureștean din cinci? Acest procent infim va lăsa loc multor speculatii și va șubrezi orice decizie luată în următorii patru ani. Un astfel de primar va fi șantajabil în Consiliul General, ignorat de sectoare și contestat de stradă la prima groapă neasfaltată.

Bucureștiul are nevoie de un lider, nu de un supraviețuitor al unui scrutin haotic. Din păcate, pe 7 decembrie, se pare că vom alege un administrator de criză cu o susținere ridicolă, consfințind intrarea Capitalei într-o eră a provizoratului politic.

Directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Argeș, doctorul Sorin Sorescu, a făcut aseară, în cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” realizată de Iulian Uță la PRO ARGEȘ TV, o serie de dezvăluiri despre presiunile politice și economice la care a fost supus de-a lungul mandatului.

„Da, s-a încercat eliminarea mea, și nu de puține ori”

Sorescu a acceptat să comenteze scandalul recent de corupție de la nivel național, în care un om de afaceri din Vaslui a încercat să îl mituiască pe premierul Ilie Bolojan pentru a obține demiterea șefului DSVSA Vaslui.

În acest context, șeful DSVSA Argeș a confirmat că și el a fost o țintă constantă a presiunilor. „Da, s-a încercat eliminarea mea din fruntea DSV, și nu de puține ori,” a mărturisit Sorin Sorescu. Acesta a explicat că a fost vizat în repetate rânduri de diverse grupuri politico-economice care ar fi încercat să îl elimine din funcție pentru că „nu a acceptat anumite compromisuri”.

Sărbătorirea Zilei Armatei Române, pe 25 octombrie, a scos la iveală, din nou, o diferență majoră de abordare între cele două foste capitale ale Țării Românești, Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. De la organizare și comunicare, până la starea monumentelor dedicate eroilor, Câmpulungul a dat, din nou, o lecție de respect și profesionalism urbei basarabilor.

Câmpulung Muscel: Onoare, tricolor și activități pentru public

La Câmpulung, Ziua Armatei a fost cu adevărat o sărbătoare a comunității. Spre deosebire de Curtea de Argeș, organizatorii au înțeles importanța comunicării cu presa și, implicit, cu populația, anunțând programul din timp.

Evenimentele au debutat la ora 10:30, la Monumentul Eroilor din Piața Jurământului, unde a avut loc o ceremonie militară și religioasă solemnă, urmată de depunerea de coroane și jerbe de flori. Manifestările au continuat cu aceeași solemnitate la Mausoleul Mateiaș din Valea Mare-Pravăț, de la ora 12:30, în cinstea eroilor din Primul Război Mondial.

Mai mult, armata s-a apropiat de tineri: în Grădina Publică „Merci”, militarii au organizat, între orele 10:30 și 14:30, activități spectaculoase pentru copii, inclusiv o tiroliană și prezentări de echipamente de alpinism.

Curtea de Argeș: Nepăsare și monumente în paragină

În contrast total, la Curtea de Argeș a domnit indiferența. Ca în fiecare an, nici Primăria Curtea de Argeș, nici conducerea unității militare locale nu s-au sinchisit să promoveze sau să anunțe public programul dedicat Zilei Armatei, cele două instituții fiind cunoscute pentru lipsa cronică a unui canal de comunicare cu presa.

Rezultatul a fost o ceremonie scurtă, la care chiar și unii politicieni locali, cu pretenții de istorici, au reușit să întârzie.

Imaginea cea mai dureroasă a fost însă starea deplorabilă a monumentului dedicat eroilor. În timp ce la Câmpulung totul a fost impecabil, la Curtea de Argeș ceremonia s-a desfășurat într-un cadru dezolant: plăci funerare alterate serios de trecerea timpului, ziduri crăpate și alei pline de gropi.

Este o imagine a neglijenței crase a celor care pozează în mari patrioți sau chiar purtători de stele pe umerii uniformei, dar care, în realitate, permit ca simbolurile onoarei militare să fie degradate de nepăsare.