Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ANALIZĂ la sânge! Cum au fost umiliți Viktor Orban, Emmanuel Macron sau Olaf Scholz de Giorgia Meloni sau Marine Le Pen

Publicat

in

Un lucru este sigur după alegerile de duminică pentru Parlamentul European: nu toată lumea sărbătoreşte. Extrema dreaptă a avut o noapte bună, dar alţii nu prea. În timp ce dreapta a câştigat în forţă, verzii şi liberalii au avut o noapte grea. Iar preşedintele francez Emmanuel Macron a luat o asemenea bătaie, încât a dizolvat imediat parlamentul naţional şi a convocat noi alegeri, scrie POLITICO prezentând un ghid al celor care au sărit bucuroşi din pat, respectiv al celor care s-au trezit într-o realitate de coşmar.

CÂŞTIGĂTORI

Ursula von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene a ieşit după votul de duminică cu o posibilă coaliţie formată din socialişti, liberali şi propriul ei partid de centru-dreapta, Partidul Popular European (PPE). Împreună, aceste trei grupuri – care au sprijinit-o în timpul actualului său mandat – sunt aşteptate să aibă aproximativ 407 voturi în Cameră (400, potrivit celor mai recente proiecţii – n.r.).

Deşi are nevoie doar de 361 de voturi în Parlament pentru a-şi asigura un al doilea mandat, posibilitatea unor dezertări înseamnă că victoria ei nu este încă un lucru sigur. De asemenea, ea va avea nevoie de sprijinul liderilor naţionali din Uniunea Europeană în cadrul Consiliului European.

Cu toate acestea, PPE este bine poziţionat pentru a face să treacă de Parlament candidatura Ursulei von der Leyen la şefia Comisiei Europene. Manfred Weber, liderul PPE, i-a cerut cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron să o susţină pe von der Leyen pentru încă cinci ani la conducerea executivului european.

PPE a câştigat în Germania, Spania, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Lituania, Luxemburg, Cipru, Letonia, Estonia, Finlanda, Croaţia şi Grecia. De asemenea, au obţinut şase locuri în Olanda, depăşind aşteptările. (Şi din România, cele mai multe mandate de europarlamentar vor reveni, aparent, PPE – n.r.)

Giorgia Meloni

Liderul dreptei italiene a câştigat alegerile din Italia, ieşind cu mult în faţa rivalilor săi. Astfel, alături de polonezul Donald Tusk, ea este unul dintre puţinii lideri ai unei ţări mari din UE care a obţinut o victorie. În plus, ea pare să-şi fi îmbunătăţit cota de voturi faţă de alegerile din 2022.

Extrema dreaptă

Victoria partidului de extremă dreapta a lui Marine Le Pen (Rassemblement National, RN) a fost marea veste a serii, iar performanţa sa l-a făcut pe preşedintele francez Emmanuel Macron să dizolve parlamentul naţional şi să convoace noi alegeri.

De asemenea, partidele de extremă dreapta au ieşit pe primul loc în Austria, au fost la egalitate pe primul loc în Olanda şi au ieşit pe locul doi în Germania şi România. Reconquête al francezului Éric Zemmour a răzbit, de asemenea, în Parlament. (La fel şi partidul Dianei Şoşoacă din România – n.r.).

Socialiştii

Deşi nu prea au produs rezultate uimitoare, partidele de centru-stânga din Europa au ţinut linia, clasându-se pe locul al doilea în ţări mari precum Spania şi Italia şi pe un strâns al treilea loc în Franţa, unde Raphaël Glucksmann pare să fi resuscitat electoratul de centru-stânga. Să nu menţionăm însă Germania, unde socialiştii lui Scholz au ocupat un trist loc trei, în spatele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, scrie POLITICO.

Péter Magyar

Un aliat devenit rival al premierului ungar Viktor Orbán, Peter Magyar a devenit imaginea de necontestat a opoziţiei din Ungaria, obţinând aproximativ 30% din voturi după ce a intrat în ring la începutul acestui an.

Roberta Metsola

Preşedinta Parlamentului European a obţinut un loc în plus pentru partidul său în Malta. Presa malteză a relatat că ea a devenit cel mai votat candidat la europarlamentare de când ţara a aderat la UE.

CINE A PIERDUT

Emmanuel Macron

Preşedintele francez a primit o lovitură, după ce partidul său s-a clasat pe locul al doilea, cu foarte puţin înaintea socialiştilor pe care se credea că i-a trimis la cimitirul politic. Principala sa candidată, Valérie Hayer, se va întoarce şchiopătând la Bruxelles după ce a fost călcată pe picior în mod repetat de aliaţii săi bărbaţi, nu în ultimul rând de premierul Gabriel Attal. Potrivit unui oficial de rang înalt din partidul ei Renew, Attal i-a interzis chiar să urce în trenul de la Paris la Bruxelles duminică seara.

Olaf Scholz

Social-democraţii cancelarului german au fost zdrobiţi de creştin-democraţii de centru-dreapta şi de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania. Cu doar 14 la sută din voturi, SPD a obţinut cel mai slab rezultat la un scrutin naţional din ultimul secol. Scholz se confruntă cereri din partea centrului-dreapta de a face ca Macron şi de a convoca alegeri anticipate. (O opţiune pe care însă a respins-o – n.r.).

Verzii

După o performanţă puternică în 2019, Verzii au suferit o înfrângere cruntă în Germania, alunecând de la 21 de locuri la, poate, chiar 12. Abia au prins trenul spre Bruxelles în Franţa şi au obţinut zero mandate în Portugalia. În total, au pierdut aproximativ 20 de locuri, într-o noapte sumbră pentru militanţii pentru climă. Făcându-şi curaj, unul dintre candidaţii principali ai partidului, europarlamentarul olandez Bas Eickhout, a declarat că Verzii vor încerca să joace un rol “constructiv” în discuţiile de coaliţie – asta dacă von der Leyen va fi interesată să discute cu ei.

Viktor Orbán

Liderul naţionalist maghiar s-a descurcat mai rău decât se aştepta, după ce s-a confruntat cu o mustrare serioasă din partea maghiarilor. Deşi partidul său, Fidesz, a obţinut 43,8% din voturi, acesta a fost cel mai slab rezultat obţinut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, după ce a ieşit din PPE, Bruxelles-ul va urmări dacă el îşi va îndrepta eurodeputaţii în grupul naţionalist Conservatorii şi Reformiştii Europeni, dându-i un nou impuls lui Meloni.

Matteo Salvini

Partidul Liga al vicepremierului italian, care a obţinut 34% din voturi în 2019 şi care prezidează în prezent grupul de extremă-dreapta Identitate şi Democraţie din PE, a obţinut de data aceasta mai puţin de 9% din voturi, ceea ce îl plasează la egalitate cu Forza Italia (care a candidat cu numele defunctului Silvio Berlusconi pe buletinul de vot). La revedere! – comentează, scurt, POLITICO.

Parlamentul European

Au avut o singură misiune şi au dat-o în bară. O greşeală pe scenă a unui purtător de cuvânt al Parlamentului a făcut de râs instituţia în cea mai importantă seară a sa, când a citit rezultate diferite de cele afişate pe ecranul din spatele său. Acest lucru a stârnit râsete din partea jurnaliştilor prezenţi, unul dintre ei strigând în stil de pantomimă: “Este în spatele tău!”

Loading

NATIONAL

CCR a validat candidaturile lui Geoană, Ciolacu și Orban la alegerile prezidențiale

Publicat

in

Curtea Constituțională a respins în ședința de sâmbătă seara contestația împotriva candidaturii lui Mircea Geoană la alegerile prezidențiale, precizează surse oficiale pentru stiripesurse.ro.

Potrivit surselor, au fost respinse și contestațiile împotriva candidaturilor depuse de Marcel Ciolacu și Ludovic Orban.

Anterior, CCR a admis contestația împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă. Președinta SOS România nu are nicio cale de atac și iese astfel din cursa prezidențială.

UPDATE – Comunicat CCR:

În ședința de la ora 21,00 din data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere trei contestații împotriva înregistrării unor candidaturi la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională:

Cu unanimitate de voturi,

– A respins contestația formulată de domnul Talpoș Ioan împotriva înregistrării candidaturii domnului Mircea – Dan Geoană la alegerile pentru Președintele României din anul 2024;

– A respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Stan Valerian împotriva candidaturii domnului Ludovic Orban la alegerile pentru Președintele României din anul 2024;

– A respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de Asociația Europeană pentru Opoziție Economică împotriva candidaturii domnului Ion-Marcel Ciolacu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

• Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Ce a luat în calcul CCR în decizia de invalidare a candidaturii Dianei Şoşoacă? Explicațiile lui Tudorel Toader

Publicat

in

Fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader a estimat sâmbătă seară, în legătură cu decizia CCR de invalidare a candidaturii la prezidențiale a Dianei Şoşoacă, că CCR a „declarat contrară Constituţiei activitatea pe care o desfăşoară, adică ceva similar lipsei de ataşament faţă de statul de drept”, el enumerând mai multe articole din legislaţie şi Constituţie care ar fi putut fi luate în calcul în luarea deciziei. El a precizat totodată că nu ştie care este motivarea CCR.

„O primă observaţie, cinci judecători pentru, doi împotrivă, dar unde au fost doi? Un lucru este sigur, ceea ce a hotărât Curtea Constituţională are caracter definitiv, obligatoriu, de la data publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că Diana Şoşoacă nu mai are nicio cale de a candida, nu poate să conteste, nu poate să reformeze soluţia Curţii”, a spus Tudorel Toader într-o intervenţie la Antena 3, potrivit News.ro.

El a precizat că nu există încă hotărârea Curţii (cu motivarea, n.r.). „Eu, personal, cred că judecătorii constituţionali au avut în vedere patru repere legislative: articolul 37 din Constituţie, care vorbeşte despre dreptul de a fi ales, precum și articolul 27 din legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui României, care stabileşte condiţiile unei candidaturi valide. Acolo, la aliniatul 2 sunt descrise toate condiţiile, în amănunt, pentru o candidatură validă. În al treilea rând şi foarte important, articolul 16, aliniatul 3, din Constituţie spune aşa: că demnităţile pot fi ocupate în condiţiile legii. Deci, trebuie văzut dacă nu cumva condiţiile acelea ale legii 370, ceva dintre ele, nu au fost respectate”, a arătat el.

Tudorel Toader a mai spus că foarte important este și articolul 40, alineatul 2, din Constituţie, care spune că partidele sau organizaţiile care prin scopul şi activitatea lor militează împotriva principiilor statului de drept, ori a suveranităţii, a integrităţii sau independenţei României sunt neconstituţionale.

„Dacă judecătorii s-au raportat la acest articol, nu înseamnă că a declarat neconstituţional partidul Dianei Şoşoacă, dar a declarat contrară Constituţiei activitatea pe care o desfăşoară, adică ceva similar lipsei de ataşament faţă de statul de drept”, a explicat fostul judecător.

Șoșoacă, scoasă din cursa pentru prezidențiale

Judecătorii CCR au invalidat sâmbătă decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a admis, astfel, două contestaţii privind candidatura Dianei Şoşoacă.

Ea acuză că scoaterea sa din cursă s-a făcut „în folosul liderului AUR, George Simion, care are astfel șanse mai mari să intre în turul al doilea, iar Marcel Ciolacu ar avea un adversar mai accesibil în finala prezidențială”.

Diana Șoșoacă nu mai are nicio cale de atac.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

PSD reacționează oficial la hotărârea anti-Șoșoacă: CCR trebuie să prezinte rapid motivele care au stat la baza deciziei de invalidare a candidaturii

Publicat

in

Partidul Social Democrat transmite, într-un comunicat de presă, că susține „la nivel de principiu care stă la baza democrației” că orice persoană are dreptul de a alege și de a fi aleasă și că o competiție electorală trebuie decisă prin vot popular la urne. „Votul cetățenilor este suveran într-o democrație, iar Partidul Social Democrat a respectat întotdeauna ceea ce au decis oamenii în mod democratic”, arată PSD, ca reacție la hotărârea CCR de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă la Președinția României.

„Prin urmare, Curtea Constituțională trebuie să explice rapid care au fost motivele pentru care au respins candidatura doamnei Diana Șoșoacă. Sperăm că CCR a avut motive temeinice să ia o astfel de decizie, iar argumentele prezentate vor fi puternice”, transmite PSD.

PSD respinge speculațiile altor partide

„Pe de altă parte, diverse partide sau candidați la președinție care acuză intruziuni politice în deciziile CCR manifestă un profund dispreț față de ordinea constituțională și statul de drept din România.

Este rușinos să arunci în spațiul public acuzații politice care demonstrează doar slaba capacitate de înțelegere a mecanismelor democratice într-un stat de drept și un comportament periculos în eventualitatea ocupării unor funcții de înaltă demnitate publică.

Statul de drept din România și independența justiției nu pot fi tranzacționate în funcție de interesele politice electorale de moment.

În plus, PSD atrage atenția colegilor de Coaliție că au ministrul Justiției care trebuie să vegheze la apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești”, mai transmite PSD.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Dominic Fritz: Nu poţi elimina o candidată pro-rusă din competiţie cu instrumente putiniste

Publicat

in


Primarul USR al Timişoarei, Dominic Fritz, critică și el decizia Curţii Constituţionale de a respinge candidatura Dianei Şoşoacă la preşedinţie şi spune că „ne îndreptăm spre autocraţie”, iar „intervenţia politică asupra CCR îl descalifică definitiv pe Marcel Ciolacu pentru funcţia de preşedinte”.

Fritz spune că se dezice total de pozițiile antisemite și pro-ruse ale Dianei Șoșoacă, dar scoaterea ei din cursa prezidențială „e un grav șoc pentru toți cei dintre noi care cred în democrație”.

„Decizia vine din partea unei curți constituționale care deja era politizată – acum și-a pierdut orice urmă de credibilitate. CCR este sluga sistemului PSD-PNL, în loc să apere drepturile românilor. Nu poți elimina o candidată pro-rusă din competiție cu instrumente putiniste. Și asta doar ca să intre un alt candidat pro-rus în turul doi – George Simion – care să poată fi lejer bătut de PSD/Ciolacu.

Dacă punem acest episod lânga fraudarea pe scară largă a alegerilor din 9 iunie, ne îndreptăm spre autocrație, culmea, nu adus„ de Simion și Șoșoacă, ci de PSD și Marcel Ciolacu. Această intervenție politică asupra CCR îl descalifică definitiv pe Marcel Ciolacu pentru funcția de președinte.

Dacă nu vreți să vedeți un tur doi între Ciolacu și Simion, visul la care se lucrează în laboratoarele sistemului de mult timp, atunci acum e momentul să strângem rândurile în jurul Elenei Lasconi, singurul candidat de dreapta cu șanse să intre în turul 2. Dacă curtea constituțională nu apără Constituția, singura cale ce ne-a mai rămas este s-o facem noi, prin vot”, a scris Fritz pe Facebook.

Judecătorii CCR au invalidat sâmbătă seară decizia Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Curtea a admis, astfel, două contestaţii privind candidatura Dianei Şoşoacă.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Lovitură de teatru la CCR – A fost contestată și candidatura lui Marcel Ciolacu

Publicat

in

Plenul Curții Constituționale s-a reunit din nou, sâmbără seara, de la ora 21.00, pentru a analiza contestațiile împotriva candidaturilor lui Mircea Geoană și Ludovic Orban. În ultimul moment, pe ordinea de zi a intrat o nouă contestație, împotriva candidaturii lui Marcel Ciolacu.

Contestația împotriva înregistrării candidaturii lui Marcel Ciolacu a fost formulată de Asociația Europeană pentru Opoziție Economică.

Ce spune legea

Potrivit art. 31 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, în cel mult 24 de ore de la înregistrarea candidaturii și a semnului electoral, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Evoluțiile pe front: Rușii continuă să înainteze în Doneţk către oraşele Pokrovsk şi Kurakove / Câte localități au ocupat în ultima săptămână

Publicat

in

Armata rusă a revendicat sâmbătă ocuparea unei noi localităţi în provincia ucraineană Doneţk, în înaintarea sa către oraşul Kurakove, următorul obiectiv al trupelor ruse pe acel sector de front după ce au ocupat oraşul Vuhledar, un punct strategic situat pe o poziţie înaltă şi la joncţiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei, relatează agenţiile AFP, EFE şi Agerpres.

Potrivit raportului public zilnic al Ministerului rus al Apărării, noua localitate ocupată este Jelanie Drugue şi se află la câţiva kilometri de Kurakove, un important nod de comunicaţii.

Jelanie Drugue este un mic sat care avea numai aproximativ 240 de locuitori înaintea invaziei ruse în Ucraina, dar ocuparea acestuia sugerează încă o dată că trupele ucrainene nu pot opri ofensiva mecanizată rusă în Doneţk.

Armata rusă anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk, operaţiune prin care Ucraina a sperat ca Rusia să-şi mute suficient de multe trupe de pe frontul ucrainean pentru a-i opri înaintarea.

Pe lângă Vuhledar, a cărui cucerire este cel mai mare succes al trupelor ruse în ultimele şase luni, acestea au mai ocupat săptămâna care se încheie alte patru localităţi în Doneţk.

Obiectivul principal al ofensivei ruse în estul Ucrainei rămâne însă Pokrovsk, un oraş-cheie pentru logistica armatei ucrainene situat la circa 50 de kilometri nord-vest de Kurakove şi la circa 30 de kilometri în aceeaşi direcţie de oraşul Ukrainsk, capturat de armata rusă la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit presei americane, trupele ruse avansează pe frontul din estul Ucrainei cu o viteză nemaivăzută de la începutul campaniei militare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus pierderea oraşului Vuhledar pe seama refuzului aliaţilor săi occidentali de a autoriza lovirea unor ţinte pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune. Dar unii militari ucraineni consideră că incapacitatea de a opri înaintarea rusă este legată în principal de efectivele insuficiente ale armatei ucrainene.

Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.


Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend