Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va afla astăzi la Chișinău. Va anunța lansarea unui nou mecanism de asistență financiară pentru Republica Moldova, conform stiripesurse.md.

Este vorba de Mecanismul de Reformă și Creștere folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, care a fost lansat în luna mai a anului curent.

„Vizita subliniază relația tot mai apropiată între Chișinău și Bruxelles. Republica Moldova a obținut statutul de stat candidat la UE în iunie 2022, și a început oficial negocierile de aderare în iunie, curent”, se menționează în comunicatul Președinției.

De menționat că aceasta va fi prima ei vizită în Republica Moldova, după ce a fost realeasă la șefia Comisiei Europene.

Volodimir Zelenski consideră că situația de pe front oferă “o oportunitate” de a pune capăt războiului ruso-ucrainean nu mai târziu de 2025.

“În octombrie, noiembrie și decembrie, avem șansa de a ne îndrepta spre pace și stabilitate durabilă.

Situația de pe câmpul de luptă formează o oportunitate de a face această alegere – o alegere pentru o acțiune decisivă pentru a pune capăt războiului cel târziu în 2025″, a declarat președintele Ucrainei la summitul Ucraina-Europa de Sud-Est, care a avut loc pe 9 octombrie la Dubrovnik. El nu a specificat ce anume a vrut să spună.

În cadrul summitului, Ucraina și Croația au semnat un acord de cooperare și sprijin pe termen lung. Documentul este în vigoare de zece ani și implică proiecte comune în domeniul complexelor militar-industriale ale celor două țări. Croația și-a luat angajamentul, de asemenea, să aloce 10 milioane de euro pentru deminarea Ucrainei, precum și să sprijine aderarea Kievului la UE și NATO.

În noiembrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, autoritățile ucrainene intenționau să organizeze un al doilea summit de pace.

În același timp, Volodimir Zelenski a spus de mai multe ori că Rusia ar trebui să fie reprezentată la acest eveniment, pentru că altfel este imposibil să se obțină rezultate. Cu o zi înainte, consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Daria Zarivna, a declarat că summitul nu va putea avea loc așa cum era planificat în noiembrie. Cu toate acestea, Kievul se așteaptă ca acesta să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2024. Moscova a declarat în repetate rânduri că nu va participa la summiturile de pace organizate de autoritățile ucrainene.

Conform unui raport de la The Times of Israel, forțele de apărare israeliene au anunțat că avioanele de luptă au ucis doi comandanți Hezbollah, implicați în atacuri împotriva comunităților din nordul Israelului, informează Mediafax.

Potrivit armatei israeliene, unul dintre aceștia, Ahmad Mustaga Alhaj Ali, era responsabil pentru lansarea a sute de rachete și a unor rachete antitanc asupra orașului Kiryat Shmona.

Celălalt comandant, Muhammad Ali Hamdan, conducea corpul antitanc din Meiss Ej Jabal, situat de-a lungul frontierei cu Kiryat Shmona, fiind de asemenea responsabil pentru numeroase atacuri asupra comunităților din nordul Israelului.

Mai mult decât atât, IDF a precizat că în zilele anterioare a lovit depozite de arme în sudul Libanului și în Beirut. Înainte de aceste atacuri, armata a spus că a luat măsuri pentru a limita daunele colaterale asupra civililor, avertizând pentru evacuare.

Forțele de apărare israeliene spun că avioanele de luptă au ucis doi comandanți Hezbollah, responsabili pentru atacuri asupra comunităților din nordul Israelului, scrie The Times of Israel.

Potrivit armatei israeliene, unul dintre aceștia, Ahmad Mustaga Alhaj Ali, era responsabil pentru lansarea a sute de rachete și a unor rachete antitanc asupra orașului Kiryat Shmona.

Celălalt comandant, Muhammad Ali Hamdan, conducea corpul antitanc din Meiss Ej Jabal, situat de-a lungul frontierei cu Kiryat Shmona, fiind de asemenea responsabil pentru numeroase atacuri asupra comunităților din nordul Israelului.

Mai mult decât atât, IDF a precizat că în zilele anterioare a lovit depozite de arme în sudul Libanului și în Beirut. Înainte de aceste atacuri, armata a spus că a luat măsuri pentru a limita daunele colaterale asupra civililor, avertizând pentru evacuare.

Parlamentul Europeană simte că acum este momentul! A votat o rezoluție prin care cere creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în procesul de aderare la UE și în combaterea riscurilor de securitate, conform stiripesurse.md.

Rezoluția a fost aprobată cu largă majoritate, 508 voturi fiind „pentru”, 53 „împotrivă” și 104 abțineri.

Rezoluția, negociată de Siegfried Mureșan, în numele Grupului PPE, și semnată de toți europarlamentarii Partidului Național Liberal, este intitulată: Consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și a referendumului UE.

În textul rezoluției este confirmat sprijinul total al Parlamentului European pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru creșterea prosperității și siguranței în Moldova. Sunt evidențiate progresele extraordinare realizate de Republica Moldova în domeniul reformelor, progrese care au dus la începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

În același timp, europarlamentarii condamnă tentativele Federației Ruse de a influența alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova care vor avea loc pe 20 octombrie.

De asemenea, susțin creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în combaterea acestor ingerințe, inclusiv prin creșterea resurselor pentru Misiunea de Parteneriat Civil a Uniunii Europene în Republica Moldova și creșterea alocărilor pentru Republica Moldova prin intermediul Instrumentului European pentru Pace; creșterea sprijinului financiar pentru Republica Moldova pentru a accelera procesul de reformare, modernizare și dezvoltare economică a țării înainte de aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană.

Rezoluția cere adoptarea unul Plan European de Creștere pentru Republica Moldova și mai multe fonduri europene alocate țării noastre din viitorul Buget multianual al UE. În același timp, solicită liberalizarea permanentă a comerțului dintre UE și Republica Moldova și integrarea graduală a Republicii Moldova în Piața Unică.

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, este cercetat de către procurorii DNA pentru luare de mită. Acesta a fost dus, în această dimineață, la audieri la DNA Iași.

Din primele informații, procurorii DNA au organizat percheziții vizând peste 100 de acte materiale de luare de mită, iar Nelu Tătaru a fost ridicat de procurori și dus la audieri la sediul DNA Iași.

Conform surselor din anchetă, Nelu Tătaru este acuzat că lua șpagă de la pacienți și sunt în cercetare peste 100 de acte materiale.

Nelu Tătaru (52 de ani) a fost numit ministru al Sănătății în 26 martie 2020 funcție pe care a ocupat-o până în data de 23 decembrie 2020.

Nelu Tătaru deschide lista PNL

Nelu Tătaru este liderul PNL Vaslui și este cap de listă la alegerile parlamentare din decembrie. El candidează pentru un loc în Camera Deputaților.

„La alegerile parlamentare ne dorim să menţinem cel puţin scorul obţinut la locale. Ştim că niciun scrutin nu seamănă cu altul. De exemplu, în anul 2020 la locale am obţinut 35,5%, iar în decurs de câteva luni am ajuns la un rezultat de 21,7% la alegerile generale. Ne vom mobiliza astfel încât să obţinem un rezultat bun”, spunea Tătaru la începutul lunii septembrie, citat de Agerpres.