Dezvoltarea medicamentului Lenacapavir, care previne infectarea cu HIV, este cea mai importantă descoperire ştiinţifică din 2024, a anunţat joi un juriu din cadrul revistei Science care desemnează ”Descoperirea anului”, potrivit DPA.

Potrivit programului UNAIDS (Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV şi SIDA), circa 40 de milioane de persoane la nivel global sunt infectate cu virusul HIV, majoritatea în Africa Subsahariană.

Potrivit studiilor clinice, o injecţie cu Lenacapavir administrată la şase luni protejează eficient împotriva infecţiei cu acest virus. În schimb, medicamentele existente care se folosesc pentru profilaxia pre-expunere HIV (PrEP), cum ar fi Truvada, sunt sub formă de pastile şi trebuie administrate zilnic.

Dezvoltarea acestui medicament reprezintă un progres în domeniul prevenţiei HIV similar dezvoltării primelor medicamente antiretrovirale, a declarat redactorul-şef al revistei Science, Holden Thorp.

”Durata de şase luni a Lenacapavir aduce o mare îmbunătăţire, oferind o modalitate nouă şi mai bună de a oferi profilaxie unui număr mai mare de persoane din lume”, a subliniat Thorp.

Experţii subliniază că este mult mai convenabilă administrarea unei injecţii de două ori pe an decât să trebuiască să-ţi aminteşti să iei o tabletă în fiecare zi. Există şi riscul – în special în unele ţări sever afectate – de a fi etichetat ca presupus seropozitiv dacă iei zilnic o tabletă.

Producătorul tratamentului, compania Gilead, doreşte să solicite aprobarea acestui medicament ca protecţie împotriva HIV în ţări din lumea întreagă şi depune eforturi pentru a aproviziona ţările sărace. Medicamentul va fi oferit persoanelor care se confruntă cu un risc ridicat de infectare cu HIV.

În Uniunea Europeană, Lenacapavir este aprobat ca tratament antiviral pentru anumiţi pacienţi care sunt deja infectaţi. Nu este clar dacă va fi disponibil în Uniunea Europeană ca măsură preventivă

Tribunalul Ploiești a respins contestațiile formulate de procurori și a decis ridicarea controlului judiciar în cazul lui Horațiu Potra.

Fostul mercenar Horaţiu Potra a negat că ar fi avut discutat cu Călin Georgescu, el spunând că a discutat „cu securitatea candidatului intrat de pe primul loc în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care au fost anulate în urma dezvăluirilor din CSAT. Prezent, vineri, la Ploieşti, unde s-a discutat cererea procurorilor de emitere a unui mandat de arestare preventivă pe numele său şi al şoferului său, Horaţiu Potra neagă că ar fi avut discuţii cu Călin Georgescu,

„Nu am discutat cu domnul Georgescu, am discutat cu securitatea domnului Călin Georgescu”, a declarat Horaţiu Potra, la ieșirea de la tribunal.

Întrebat dacă îi asigură paza lui Călin Georgescu, Potra a răspuns negativ: „Nu asigură! Nu sunt oamenii mei, ci sunt nişte băieţi de treabă care au lucrat înainte în Congo, la ora actuală nu lucrează” şi pe care îi cunosc”., a spus el.

În legătură cu discuţiile pe care le-ar fi avut cu Călin Georgescu la Ciolpani, Potra a spus că familia acestuia „a fost ameninţată şi voia să crească gradul de protecţie”. „Şi noi am rugat ca să rămână această discuţie secretă”, a completat Potra.

Întrebat despre armele descoperite de poliţişi în maşina sa, Potra a răspuns: „Care armă, doamnă? E o armă cu aer comprimat, tragi după păsări cu ea. Ce armă vorbiţi?”

Consiliul Reprezentantilor UDMR a votat pentru intrarea formațiunii politice la guvernare, vineri, la Târgu Mureș. Consiliul Reprezentanţilor este cel mai înalt for de decizii politice al Uniunii.

PSD, PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale au anunțat formarea unei majorități pro-europene în Parlament.

Această majoritate nu ține neapărat cont de doctrine sau ideologii, ci de formarea unui front comun împotriva extremiștilor și suveraniștilor.

Kelemen Hunor insistă pe ideea unui singur candidat al coaliției la prezidențiale: Altfel ‘s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi’

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş, că organizaţia sa a arătat că din partea coaliţiei de guvernare trebuie să fie un singur candidat pentru alegerile prezidenţiale, pentru că altfel s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi.

„Noi am spus că din partea coaliţiei trebuie să avem un singur candidat. Desigur, dacă înţelegem ce se întâmplă acum în societate, nu trebuie să comitem greşeala ca coaliţia majoritară de guvernare să propună mai mulţi candidaţi, să pornească cu mai mulţi candidaţi.

Eu îmi imaginez să avem doi candidaţi, să nu polarizăm această rundă, să nu polarizăm voturile şi să nu rămânem fără rezerve pentru runda a doua. Cei care considerăm că putem veni cu un candidat pentru preşedinţie s-ar putea ca în următoarele zile să trebuiască să ne gândim foarte profund, decidenţii politici să se gândească foarte profund la direcţia în care urmează să mergem.

Dar nu este posibil ca toţi cei din coaliţie să vină cu un candidat, pentru că s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi. În ultimele zile am formulat nişte propuneri referitor la persoanele care consider că pot porni la alegerile prezidenţiale”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Kelemen a subliniat că pe 21 decembrie expiră mandatul preşedintelui Klaus Iohannis şi că după ce se alege preşedintele Senatului,”atunci corect este ca preşedintele Iohannis să predea preşedintelui nou ales al Senatului exercitarea atribuţiilor de preşedinte, care va avea rolul şi puteri prezidenţiale interimare”.

Guvernul metropolitan din Tokyo va permite angajaţilor săi să adopte un program de lucru de patru zile pe săptămână, demarând un experiment ambiţios menit să contracareze rata scăzută a natalităţii din Japonia, raportează Financial Times, citat de Ziarul Financiar, informează Mediafax.

Această iniţiativă, care aliniază Tokyo cu o tendinţă globală în creştere de a promova echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală prin modelul „patru zile de muncă, trei zile libere”, vine într-un moment critic: populaţia Japoniei se confruntă cu al 16-lea an consecutiv de declin.

Proiectul, programat să înceapă în aprilie 2025, oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi ajusta programul pentru a avea o zi liberă completă în fiecare săptămână, la alegerea lor. De această măsură vor beneficia mii de angajaţi din administraţia municipală a capitalei.

Mai mult timp liber şi o flexibilitate sporită ar trebui, în teorie, să reducă dificultăţile asociate creşterii copiilor. Datele arată că numărul naşterilor din Tokyo a scăzut cu peste 15% între 2012 şi 2022.

„Ne vom adapta stilul de lucru astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-şi sacrifice cariera din cauza unor evenimente precum naşterea sau îngrijirea copiilor”, a declarat guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, la o recentă şedinţă a adunării oraşului, în care a prezentat detalii despre proiect. Koike a subliniat, de asemenea, că emanciparea femeilor este o provocare veche pentru Japonia, o ţară care „a rămas mult în urma altor naţiuni în acest domeniu”.

Această iniţiativă se adaugă altor experimente similare desfăşurate în prefecturi şi oraşe din întreaga Japonie, semnalând o schimbare de paradigmă în politicile de muncă din ţară.

Entuziasmul lui Koike pentru această măsură este inspirat parţial de colaborarea cu organizaţia internaţională 4 Day Week Global, care promovează beneficiile unei săptămâni de lucru mai scurte. Organizaţia a realizat studii pilot în diverse ţări pentru a evalua impactul unui astfel de program, în pofida rezistenţei tradiţionaliştilor.

Fondatorii organizaţiei consideră decizia Tokyo-ului „extraordinară”, având în vedere reputaţia Japoniei pentru rigiditate în politicile de muncă şi existenţa termenului „karoshi” – moarte prin suprasolicitare. Charlotte Lockhart, fondatoarea organizaţiei, a explicat că rezultatele proiectelor pilot derulate în 20 de ţări, inclusiv în Africa de Sud, Brazilia şi Germania, sunt „plictisitor de consecvente”. Printre beneficii se numără creşterea productivităţii, atragerea şi retenţia angajaţilor, precum şi reducerea la jumătate a zilelor de concediu medical.

„Aceste beneficii sunt semnificative şi se manifestă indiferent de contextul cultural sau economic”, a spus Lockhart, menţionând că lipsa timpului liber este o problemă universală. În cazul Japoniei, ea a subliniat că acest factor contribuie la scăderea natalităţii.

Tokyo mizează pe efectele pozitive ale unei săptămâni de patru zile într-un moment în care, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor în 1899, numărul naşterilor din Japonia ar putea scădea sub 700.000 în 2024.

Inspectorii sanitar veterinari au aplicat, în ultimele trei zile, amenzi de peste 4 milioane de lei în urma verificărilor făcute în toată țară în supermarketuri și hipermarketuri, care au vizat verificarea condițiilor de igienă pentru produsele alimentare, în special pentru carnea de porc.

Printre neregulile constatate de inspectori se numără: depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea cerințelor de trasabilitate, depozitarea necorespunzătoare și întreruperea lanțului frigorific, nerealizarea programului de autocontrol, funcționarea în spații neaprobate sanitar veterinar și deficiențe structurale în spațiile de depozitare.

Au fost făcute 1.117 de verificări în supermarketuri și hipermarketuri, iar pentru deficiențele constatate au fost aplicate 395 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 4.240.401 lei.

De asemenea, au fost acordate 92 de avertismente, iar, ca măsură suplimentară, s-a dispus reținerea oficială a 959 kg de produse alimentare de origine animală și nonanimală.

Controalele sunt parte a eforturilor „pentru asigurarea unui nivel înalt de siguranță alimentară și protejarea sănătății publice, în special în perioada Sărbătorilor de iarnă”, transmite ANSVSA.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş, că organizaţia sa a arătat că din partea coaliţiei de guvernare trebuie să fie un singur candidat pentru alegerile prezidenţiale, pentru că altfel s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi.

„Noi am spus că din partea coaliţiei trebuie să avem un singur candidat. Desigur, dacă înţelegem ce se întâmplă acum în societate, nu trebuie să comitem greşeala ca coaliţia majoritară de guvernare să propună mai mulţi candidaţi, să pornească cu mai mulţi candidaţi. Eu îmi imaginez să avem doi candidaţi, să nu polarizăm această rundă, să nu polarizăm voturile şi să nu rămânem fără rezerve pentru runda a doua. Cei care considerăm că putem veni cu un candidat pentru preşedinţie s-ar putea ca în următoarele zile să trebuiască să ne gândim foarte profund, decidenţii politici să se gândească foarte profund la direcţia în care urmează să mergem. Dar nu este posibil ca toţi cei din coaliţie să vină cu un candidat, pentru că s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi. În ultimele zile am formulat nişte propuneri referitor la persoanele care consider că pot porni la alegerile prezidenţiale”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Liderul UDMR a precizat că preşedinţii partidelor politice din coaliţia de guvernare nu trebuie să-şi compare forţele la următoarele alegeri, „pentru că ei duc guvernarea şi pe asta trebuie să se concentreze”.

„Trebuie să găsim un candidat care poate uni societatea, care se poate adresa societăţii, care este în măsură să formuleze programe şi mesaje cu care se pot identifica majoritatea cetăţenilor. Este posibil să găsim astfel de persoane inclusiv din mediul academic şi am propus unul-două nume. Este posibil să căutăm între foştii politicieni care sunt aproape de sfera politică. Nu voi repeta numele pentru că s-au menţionat de mai multe ori aceste nume. Deci important este să nu amânăm o perioadă lungă şi să decidem cât mai repede”, a declarat Kelemen Hunor.

Hunor: „Alegerile prezidențiale trebuie organizate cât mai curând”

Preşedintele Uniunii a spus că anul electoral era planificat să se încheie pe 8 decembrie, dar că decizia CCR face ca şi în anul 2025 să fie alegeri.

„Am luat la cunoştinţă decizia Curţii Constituţionale, nu vreau să comentez. Am luat la cunoştinţă decizia dar afirm cu hotărâre că alegerile prezidenţiale trebuie organizate cât mai curând. Asta înseamnă că dacă anul acesta se naşte decizia cu privire la organizarea alegerilor prezidenţiale, atunci cel mai devreme pe 30 martie vom avea alegerile, primul tur. Această decizie a Curţii Constituţionale a închis o supapă, dar nu trebuie să creăm impresia că nu vrem alegeri în curând, ci doar aşa, cândva, şi nu trebuie să amânăm decizia. Trebuie să declarăm că cel târziu până în martie sau începutul lui aprilie, oricum înainte de Paşte, trebuie să se organizeze alegerile prezidenţiale şi va fi sarcina noului guvern”, a subliniat politicianul.

Kelemen a subliniat că pe 21 decembrie expiră mandatul preşedintelui Klaus Iohannis şi că după ce se alege preşedintele Senatului,”atunci corect este ca preşedintele Iohannis să predea preşedintelui nou ales al Senatului exercitarea atribuţiilor de preşedinte, care va avea rolul şi puteri prezidenţiale interimare”.

„Trebuie să transmitem mesajul că dacă mandatul actualului preşedinte poate fi prelungit cu o jumătate de an sau cu oricât, este o situaţie periculoasă care va continua să creeze tensiuni (…). E necesar să depunem toate eforturile ca propunerile pentru candidatul la preşedinţie să se întâmple până la finalul anului, pentru că pentru alegerile prezidenţiale din martie trebuie să facem acest lucru”, a mai spus Kelemen Hunor.