Niciun gânditor rus nu a depus mai mult efort decât Aleksandr Dughin pentru a raționaliza invadarea Ucrainei. Cu mult înainte ca aceasta să înceapă, Dughin a construit un întreg sistem filosofic, cunoscut sub numele de „neo-eurasianism”, pentru a explica de ce Rusia, țara cu cea mai mare întindere teritorială din lume, ar avea nevoie să fure teritorii de la vecinii săi și să ucidă zeci de mii de oameni în acest proces, notează Simon Shuster de la The Atlantic într-un articol recent.

Cărțile și conferințele sale pe această temă i-au adus supranumele de „creierul lui Putin”. Această etichetă exagerează apropierea sa de președintele rus. Dar ideile lui reflectă starea de spirit a susținătorilor războiului din Moscova, cât de ferm susțin conflictul și cum încearcă să îl justifice pentru ei înșiși (și pentru toți ceilalți).

Judecând după cele mai recente declarații ale lui Dughin, aceștia au rămas fără povești coerente de spus. Când Dughin a încercat să explice săptămâna trecută rațiunea războiului către Xenia Sobceak, o influenceriță rusă de pe rețelele sociale cu milioane de urmăritori, nu a reușit să transmită niciun sens.

Chiar și o întrebare ușoară — „Pentru ce merită să lupți astăzi?” — l-a împins pe filosof într-un șir de absurdități atât de bizare încât Sobceak, despre care se zvonește de mult timp că ar fi fina de botez a lui Vladimir Putin, nu a putut asculta fără să își păstreze seriozitatea.

Citește și : Financial Times: Rusia a oprit temporar sistemul special de supraveghere folosit pentru protecția lui Putin de teama hackerilor ucraineni

Descrierea făcută de Dughin Rusiei de după război suna apocaliptic. „În primul rând, este imaginea unei vieți la țară”, a spus el. „Este un exod uriaș din orașe, un exod aproape religios, ca al evreilor din Egipt.” Orașele Rusiei, a continuat el, s-ar transforma în „ruine neo-anticizate”, iar oamenii ar reveni la viața rurală, comunicând între ei printr-un „internet al satelor rusești, închis și protejat de incursiunile toxice ale inamicului”.

Statul rus și-a forțat adesea cetățenii să adopte contorsiuni mentale neobișnuite. Prin lege, rușilor le este interzis să numească public războiul „război”, fiind obligați să îl numească „operațiune militară specială”, iar Putin i-a încurajat să creadă că Ucraina a declanșat conflictul. Totuși, capacitatea națională de autoamăgire are limitele ei, iar evoluțiile recente sugerează că Putin le-a găsit.

Dronele ucrainene lovesc acum aproape noapte de noapte ținte industriale din Rusia, oprind rafinării de petrol, blocând logistica și forțând închiderea aeroporturilor pentru zile întregi. Peste un milion de ruși au fost uciși sau grav răniți în război, un bilanț prea mare pentru a fi ascuns — aproape fiecare familie a fost afectată.

Decalajul dintre ceea ce rușii știu că este adevărat despre război și ceea ce spune Kremlinul despre el a devenit atât de mare încât chiar și susținători ai războiului precum Dughin se chinuie să îl acopere. În schimb, ideologii imperialismului rus au recurs la reflecții aleatorii și discursuri de ură belicoase, care par menite mai degrabă să ofere confuzie decât să convingă.

În mai multe momente ale interviului cu Sobceak, Dughin a numit surfingul un sport „malefic” și a spus că practicanții lui ar trebui „epurați”. Nu a oferit nicio explicație coerentă. A exprimat o ură similară față de personajul de desene animate preferat al Rusiei, Ceburașka, cel cu urechi mari, care a servit de mai multe ori ca mascotă a echipei olimpice ruse.

Nicio bază politică reală nu există pentru astfel de opinii în Rusia sau în altă parte. Ele servesc doar la a distrage atenția de la faptul că Dughin nu mai are nimic de spus și nicio modalitate de a „ambala” războiul pe care l-a susținut de-a lungul marii părți a carierei sale.

„Arată că toată lumea este complet epuizată”, a spus Mihail Zygar, autorul mai multor cărți despre elita rusă, cea mai recentă fiind The Dark Side of the Earth. „Nu mai există nimeni care să vrea ca războiul să continue, cu posibila excepție a lui Putin și Dughin.”

Cu un an sau doi în urmă, rușii bogați și influenți susțineau de regulă războiul, chiar și în conversațiile private, pentru că erau conștienți de riscurile înfrângerii.

„Spuneau lucruri de genul: da, poate că e rău că am început totul, dar acum nu avem altă opțiune decât să câștigăm”, a spus Zygar. „Nimeni nu mai spune asta. Acum spun doar că războiul a ajuns într-un punct mort și trebuie oprit.”

Fisurile din consensul Kremlinului au devenit evidente în această primăvară, pe măsură ce înaintarea rusă în estul Ucrainei s-a blocat. Comandanții au sacrificat zeci de mii de soldați pe lună, morți și răniți, fără a câștiga teritorii semnificative. Pe frontul sudic, dronele ucrainene au început să distrugă convoaie militare pe drumul principal dintre Rusia și Crimeea.

Controlul acelui drum fusese una dintre principalele realizări ale Rusiei în război, iar acum acesta era plin de resturile camioanelor cu arme și provizii pentru trupele ruse. Autoritățile din Crimeea au început să raționalizeze combustibilul, pe măsură ce livrările din Rusia s-au împuținat.

Umilirea următoare a lui Putin a venit la începutul lunii trecute, când a găzduit parada anuală de Ziua Victoriei. Amenințarea atacurilor cu drone ucrainene i-a forțat pe organizatori să reducă dimensiunea paradei și să elimine o mare parte din echipamentele militare din program.

Cu sprijinul președintelui Trump, Kremlinul a cerut un armistițiu scurt pentru a permite desfășurarea festivităților. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis apoi un decret prin care „permitea” Rusiei să organizeze parada în Piața Roșie.

Armistițiul a durat doar câteva zile. În a doua jumătate a lunii mai, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, lansând zeci de rachete balistice și sute de drone în câteva ore, în unele nopți. Ucraina a ripostat cu lovituri asupra infrastructurii energetice a Rusiei, o strategie pe care Zelenski a ajuns să o numească „sancțiuni cu rază lungă”.

În tot acest timp, televiziunea de stat rusă a continuat să difuzeze mesajele Kremlinului despre vitejia trupelor sale, răul reprezentat de Ucraina și aliații săi occidentali și victoria iminentă a Rusiei.

Însă platformele de social media au arătat o imagine mult mai sumbră, iar influența lor o depășește acum pe cea a televiziunii. Unii influenceri au început să numească războiul un punct mort. Alții au cerut un armistițiu pentru a permite armatei ruse să își pregătească o nouă strategie.

O înregistrare video în care Putin era criticat pentru corupție și cenzură a atras zeci de milioane de vizualizări, transformând-o pentru scurt timp pe creatoarea ei, bloggerița de lifestyle Viktoria Bonya, care trăiește în Monaco, într-o față improbabilă a opoziției față de Kremlin.

Încercările statului de a restricționa accesul la internet nu au făcut decât să adâncească furia publică, ducând ratingurile de popularitate ale lui Putin la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei Ucrainei, în 2022.

„Nu mai au niciun mesaj coerent”, a declarat Nina Hrușciova, care studiază propaganda la The New School din New York. Bunicul ei, Nikita Hrușciov, a condus Uniunea Sovietică mai bine de un deceniu după moartea lui Stalin, în 1953.

În acei ani, Kremlinul folosea ideologia pentru a-și justifica crimele. „Toată lumea știa că Gulagul era oribil”, a spus Hrușciova. „Dar regimul putea să îl explice prin logica dușmanilor interni, a trădătorilor și așa mai departe. Acum nu există nicio explicație. Nicio logică. Nicio justificare. Războiul pur și simplu nu rezistă niciunei analize.”

Chiar și Dughin, care timp de decenii a fetișizat ideea unui „război civilizațional” între Rusia și Occident, pare să aibă îndoieli. La sfârșitul lunii trecute, a încheiat o postare solemnă pe rețelele sociale cu un avertisment că Rusia ar putea pierde războiul. „Cu actualele elite”, a scris el, „șansele noastre nu doar de a obține victoria, ci chiar de a menține țara unită sunt extrem de reduse.”

Aceste elite au ajuns câteva zile mai târziu la Sankt Petersburg pentru un forum economic anual, o reuniune a înalților oficiali și a directorilor de companii pe care Putin o găzduiește în orașul său natal de două decenii.

În ziua deschiderii, o flotă de drone ucrainene a atacat orașul, avariind o navă de război în portul apropiat Kronstadt și provocând un incendiu la un terminal petrolier. Coloane groase de fum au rămas în aer miercuri dimineață, în timp ce delegații soseau pentru a-și ridica ecusoanele.

Citește și : Vladimir Putin spune că poate trimite gaz Germaniei „de mâine”: „Trebuie doar apăsat un buton”

În seara următoare, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, anunțând că dronele au parcurs peste 600 de mile pentru a face „o vizită” la forum. El a promis noi atacuri asupra orașelor rusești, dacă Putin nu acceptă un armistițiu și nu începe negocieri pentru încheierea războiului. „

Cu toții putem vedea că rușii devin în sfârșit mai puțin confortabili cu această realitate”, a scris Zelenski. „Nu le place faptul că nu se întrevede niciun sfârșit al războiului tău.” Scrisoarea s-a încheiat cu un avertisment subtil: „Este un fapt al istoriei ruse pe care îl cunoști bine: când Rusia obosește, vine schimbarea.”

Putin și Dughin au făcut tot posibilul să mascheze această oboseală. Panelul de deschidere al forumului i-a inclus pe Dughin și pe alți câțiva adepți ai liniei dure, unul dintre ei prezicând entuziast că Rusia va rămâne în război încă două generații.

„Scenariul pozitiv” pentru viitorul Rusiei, potrivit unui alt participant la panel, ar necesita folosirea armelor nucleare pentru a sparge blocajul din Ucraina. Dughin, luând microfonul, a spus: „Avem nevoie de o ideologie, altfel Rusia este terminată!”

El și-a amintit că a prezentat recent ideile sale despre cum poate fi câștigat războiul unui grup de generali ruși, care i-au răspuns: „Nu! Avem nevoie de o imagine! O imagine a victoriei, o imagine a războiului, o imagine a lumii pe care vrem să o construim.”

La mai bine de patru ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia, cei care construiesc imaginea Kremlinului au eșuat în sarcina de bază de a explica publicului rus scopul războiului. Putin nu s-a apropiat mai mult de acest obiectiv nici în discursul său de la forumul de ieri.

Când un moderator l-a întrebat despre scrisoarea lui Zelenski, Putin a spus că aceasta conține „elemente de lipsă de respect”. El a refuzat oferta de a negocia un acord pentru încheierea războiului, făcând apel la soldații ruși să continue lupta pentru că, după cum a spus, „întreaga țară vă privește”.

Însă consecințele războiului, cel puțin în ceea ce privește izolarea Rusiei, sunt imposibil de ascuns pentru Putin. Înainte de invazia din 2022, forumul de la Sankt Petersburg atrăgea adesea liderii celor mai bogate și mai influente țări din lume, inclusiv China, Franța, Germania, India și Japonia.

În acest an, Putin a împărțit scena cu președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, singurii șefi de stat care au acceptat să participe. Nu era imaginea de putere și influență pe care Rusia și-o dorea să o proiecteze. Dar, în al cincilea an al „războiului său fără sfârșit”, pare să fie tot ce mai poate obține Putin.