În orașul regal, planificarea administrativă pare desprinsă din scheciurile de comedie. După aproape un an în care au bătut apa în piuă anunțând un nou regulament privind parcările și după două eșecuri absolut lamentabile de a-l pune în aplicare, aleșii locali s-au reunit luni în ședință și au aprobat… altul! Că doar așa-i prin zonă: dacă nu ne iese din prima (sau din a doua), mai scriem o maculatură și sperăm că de data asta s-o potrivi cheia.

Noul act normativ adoptat luni vizează, teoretic, organizarea și administrarea locurilor de parcare de pe raza municipiului Curtea de Argeș. Practic, însă, vestea a fost primită de cetățeni mai degrabă cu strângere de inimă decât cu aplauze. Noi sperîm, totuși, ca a treia oară să fie cu noroc!

Noul regulament stabilește că locurile de parcare rezidențiale vor fi atribuite prin platforma online a primăriei, pe zone și cartiere, în etape succesive. În prima etapă se poate atribui un singur loc pentru fiecare locuință.Locurile rămase disponibile vor fi atribuite ulterior pe principiul „primul venit, primul servit”.Cetățenii trebuie să depună documente privind domiciliul, autoturismul și dreptul de utilizare al mașinii. Regulamentul stabilește termene de plată, condiții de utilizare și sancțiuni pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare. Poliția Locală primește atribuții de verificare și control.

Cronica unui an de incompetență pe spatele șoferilor

Bâlbele din jurul acestui proiect durează de luni bune, august 2025, timp în care administrația locală a demonstrat o neputință crasă în a gestiona o problemă banală pentru orice oraș modern.

• Două eșecuri de proporții: Primele două tentative de implementare a regulamentului s-au prăbușit spectaculos în fața realității din teren, dovedind că proiectele au fost făcute pe genunchi.
• Mii de oameni umiliți: Ultima încercare a primăriei a reușit performanța de a enerva mii de argeșeni. Oamenii au fost puși pe drumuri, plimbați de la un ghișeu la altul, blocați în cozi și birocrație inutilă, totul pentru un drept elementar de parcare pentru ca in final toata procedura sa fie anulată.

Oare ce urmează? Istoria se repetă?

Întrebarea legitimă care stă acum pe buzele tuturor proprietarilor de masini din Curtea de Argeșcare vor un loc de parcare este: ce se va întâmpla de data asta? Va fi acest al treilea regulament cel cu noroc sau vor fi oamenii transformați din nou în cobai ai unor experimente administrative eșuate?

Există temeri serioase că noul document va aduce la pachet același haos. Când o administrație se învârte în cerc timp de un an pentru a reglementa niște dungi albe trasate pe asfalt, e greu să ai încredere că a treia oară va fi fără nervi și fără drumuri inutile.

Rămâne de văzut în zilele următoare cum va fi aplicat acest „nou” regulament. Până atunci, argeșenilor nu le rămâne decât să își pregătească calmul, mașinile ochelarii speciali pentru display-urile tabletelor sau monitoarelor și, cel mai probabil, pantofii de mers pe la uși, în caz că mărețul oraș regal îi va trimite iarăși la plimbare prin birocrație.

Distanța dintre realitatea dură din teren și excursiile de lux pe bani publici n-a fost niciodată mai vizibilă. Pagina oficială de Facebook a Consiliului Județean Argeș s-a transformat în ultimele ore într-o adevărată arenă a ironiilor și a revoltei, după ce instituția a ținut să se laude cu „măreața” activitate externă a vicepreședintelui Adrian Dumitru Bughiu.

Aflat la Bruxelles, în decorul select al Parlamentului European, martalogul nr. 2 de la CJ Argeș a susținut o alocuțiune în care a subliniat necesitatea ca viitorul exercițiu financiar european să includă fonduri dedicate dezvoltării turistice.

O inițiativă superbă pe hârtie, dar care a declanșat un val de furie și zeci de comentarii acide din partea argeșenilor, care îl consideră pe Bughiu exact unul dintre groparii turismului local.

PRĂBUȘIRE ÎN TEREN, DISCURSURI LA BRUXELLES

Contrastul i-a scos din minți pe cetățeni. În timp ce vicepreședintele CJ cere fonduri europene de la tribuna de la Bruxelles, turismul din județul Argeș a atins în 2026 un minim istoric și o scădere fără precedent. Oamenii au taxat dur ipocrizia din spatele postării și au pus degetul pe rană:

• Investiții de mântuială sau inexistente: Argeșenii au reamintit în comentarii că proiectele turistice majore din județ sunt fie blocate, fie executate atât de prost încât alungă vizitatorii în loc să-i atragă.
• Obiective lăsate în paragină: De la infrastructura rutieră dezastruoasă din zonele montane și până la lipsa totală de viziune pentru promovarea Transfăgărășanului sau a zonei Curtea de Argeș, managementul județean a primit nota zero.
• Zero credibilitate: „Festivalul” de reacții arată clar că argeșenii nu mai cred o boabă din promisiunile și discursurile sforăitoare ale celor care conduc destinele județului de pe scaunele confortabile de la partid.

REACȚIA CETĂȚENILOR: „Turismul din Argeș e ca sediul Vămilor – o ruină!”

Zecile de comentarii de la postarea CJ Argeș demonstrează că cetățenii au taxat dur plimbările oficiale care nu se concretizează niciodată în proiecte reale pentru județ.

„Să vorbești despre turism la Bruxelles când tu ai pus pe butuci tot ce înseamnă atracție turistică în Argeș, de la drumuri până la promovare, cere un tupeu fantastic. Poate le arătați celor din Parlamentul European cum arată turismul argeșean la pas, nu din avion”, a scris un internaut revoltat.

Când n-ai argumente acasă, cauți validare în Belgia

Este de o ironie strigătoare la cer să mergi în capitala Europei să dai lecții despre cum ar trebui finanțat turismul, în condițiile în care, sub mandatul tău, Argeșul a pierdut bătălia la acest capitol cu aproape toate județele vecine.

Bughiu a vrut să bifeze o imagine de „om de stat” preocupat de viitorul european, dar a reușit doar să le amintească argeșenilor de ce s-au săturat de actuala administrație. Când turismul local e la pământ din cauza incompetenței, pozele zâmbitoare de la Bruxelles nu mai aduc voturi, ci doar un binemeritat festival de penalizări publice.

Domnule Bughiu, fondurile europene nu vin acolo unde proiectele sunt făcute pe genunchi, iar argeșenii v-au demonstrat ieri că, spre deosebire de colegii de partid, ei chiar prețuiesc informația și văd realitatea dincolo postari pompoase dar extrem de mincinoase!

După eșecul răsunător de la Cetatea Poienari, istoria se repetă cu o precizie matematică, dar pe bani mult mai mulți. Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, restaurată cu aproape 20 de milioane de lei, a intrat deja „la apă”. La propriu și la figurat.

Inaugurată cu fast și tăieri de panglici în iulie 2025, clădirea simbol a Argeșului pare să fi fost victima aceluiași „blestem” al lucrului făcut de mântuială pe bani europeni. Numitorul comun? Aceeași firmă de construcții care a bifat performanța de a lăsa în urmă probleme și la Cetatea Poienari.

Radiografia unui dezastru „proaspăt”

Deși vopseaua de pe pereți ar trebui să miroasă încă a nou, fațada secundară a imobilului spune o altă poveste. În zona superioară, lângă acoperiș, tencuiala a decis să părăsească zidurile, lăsând în urmă exfolieri și fisuri inestetice.

Deficiențele constatate până în prezent:

• Fisuri structurale și de suprafață la nivelul parapetelor scărilor exterioare.
• Desprinderi locale ale tencuielii și zugrăvelii pe fațadele secundare.
• Exfolieri masive care pun sub semnul întrebării calitatea materialelor folosite.

În prezent, o schelă „de decor” a fost deja montată pe clădire, semn că marea reușită administrativă are nevoie de resuscitare înainte de a împlini primul an de existență oficială.

Garanția de 60 de luni – Colacul de salvare al Consiliului Județean

Conducerea Consiliului Județean Argeș adoptă o poziție defensivă, încercând să tempereze spiritele: obiectivul este în garanție pentru o perioadă de 5 ani, iar executantul va suporta costurile.

„Problema nu este cine plătește reparația, ci cum a fost posibilă recepția unei lucrări de 4 milioane de euro care se degradează în câteva luni. Este un copy-paste nefericit al situației de la Poienari, unde același constructor a demonstrat că prețul mare nu garantează și calitatea”, spun criticii proiectului.

Calendarul „cârpelilor”

Deși recepția a fost semnată pe 30 iunie 2025, iar porțile s-au deschis oficial pe 7 iulie 2025, constructorul are acum termen până la 1 august 2026 să repare ceea ce trebuia să fie impecabil din prima zi. Desigur, termenul este condiționat de „condițiile meteo” – un paravan clasic pentru eventuale întârzieri.

Cifrele eșecului:

Rămâne o întrebare legitimă pentru cetățenii care privesc schelele proaspăt montate: de câte ori trebuie să crape un monument istoric pentru ca autoritățile să verifice mai atent cui încredințează milioanele de euro? Până la un răspuns oficial, Galeria de Artă rămâne un monument al contrastelor: artă fină la interior, tencuială de mântuială la exterior.

Dacă aveți drum între Pitești și Sibiu în această săptămână, înarmați-vă cu puțină răbdare. Începând de astăzi, 11 mai, ora 12:00, traficul pe segmente importante din autostrada A1 va fi restricționat pentru efectuarea unor lucrări de întreținere și foraje geotehnice.

1. Restricții pe sensul Pitești – Sibiu (Calea 1)

În perioada 11.05.2026 (ora 12:00) – 15.05.2026 (ora 12:00), banda de urgență și prima bandă de circulație vor fi închise succesiv pentru reparații în următoarele zone:

• Km 127+630
• Km 141+980
• Km 144+620

Important: Semnalizarea rutieră temporară va fi menținută și pe timpul nopții, în funcție de evoluția șantierului.

2. Calendarul forajelor (Restricții temporare)

Pe lângă lucrările de lungă durată, se vor institui restricții punctuale pe banda de urgență pentru realizarea unor foraje. Iată programul pe zile:

Recomandări pentru participanții la trafic

Autoritățile le solicită șoferilor să circule cu prudență sporită în zonele marcate și să respecte semnificația semnalizării temporare. Având în vedere că banda 1 va fi închisă pe anumite porțiuni, sunt posibile încetiniri ale fluxului de trafic, în special în orele de vârf.

Sfat: Verificați aplicațiile de monitorizare a traficului în timp real înainte de a porni la drum pentru a evita eventualele coloane de vehicule formate în zonele cu lucrări.

Luni dimineață, un incident feroviar a pus în alertă autoritățile din județul Argeș. Un autoturism a fost acroșat de un tren în localitatea Leordeni, declanșând o intervenție de urgență a echipajelor ISU.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Argeș, coliziunea a avut loc la o trecere la nivel cu calea ferată. În ciuda forței impactului, primele date de la fața locului indică un deznodământ fericit din punct de vedere medical. La volanul autoturismului lovit se afla doar conducătorul auto iar înn garnitură se aflau aproximativ 50 de persoane.

Până la acest moment, nu au fost identificate persoane rănite, nici în rândul pasagerilor din tren, nici în cazul șoferului.

Intervenția autorităților

Pompierii au ajuns rapid la locul accidentului pentru a securiza zona. Aceștia asigură în prezent măsuri specifice de prevenire și stingere a incendiilor, monitorizând situația până când ambele vehicule implicate vor fi scoase de pe carosabil, respectiv de pe calea ferată, pentru a elimina orice risc de explozie sau scurgeri de combustibil.

„Echipele noastre sunt la fața locului și asigură măsurile de siguranță necesare până la înlăturarea oricărui pericol. Din fericire, nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale imediate,” a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Argeș.

Traficul feroviar pe segmentul respectiv ar putea înregistra întârzieri până la finalizarea cercetărilor de către Poliția Transporturi, care urmează să stabilească circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul.

O nouă furtună politică și administrativă lovește județul Argeș, punând sub semnul întrebării bunele intenții și adevărul din spatele discursurilor publice. În prim-plan se află liderul PNL Argeș, Cosmin Petrescu, acuzat de critici că folosește fondurile publice pentru a-și cosmetiza imaginea de „enoriaș model”, și Înaltpreasfințitul (IPS) Calinic, a cărui presupusă neutralitate politică pare să se fi evaporat în mansarda Palatului Episcopal.

Marea contradicție: Cum a trecut IPS Calinic de la „delimitare” la monitorizarea bugetului local

În urmă cu doar trei luni, în ianuarie, izbucnea un conflict public de proporții. Revoltat de o tentativă a liberalului Cosmin Petrescu de a-i atrage numele într-o dispută locală privind furnizarea apei în Curtea de Argeș, IPS Calinic reacționa extrem de dur și tranșant printr-un comunicat oficial al Arhiepiscopiei:

„…problemele în ceea ce privește furnizarea apei către populația din Municipiul Curtea de Argeș țin strict de Administrația Locală care are competențe legale în gestionarea unor asemenea situații. Acțiunea domnului Petrescu Cosmin de a introduce numele Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic Argeșeanul într-o chestiune cu valențe politicianiste privind distribuția apei în Municipiul Curtea de Argeș se dovedește a fi neinspirată. Pe cale de consecință, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se delimitează de orice problematică privind aspectele amintite anterior.”

Astăzi, însă, realitatea de pe teren contrazice flagrant această „delimitare”. Cosmin Petrescu a anunțat public că tocmai Arhiepiscopia a invitat Consiliul Local Curtea de Argeș — o structură pur politică — să își țină ședințele comisiilor de specialitate pentru elaborarea bugetului pe anul 2026 chiar în mansarda Palatului Episcopal. Mai mult, totul s-a desfășurat vineri sub stricta monitorizare și supraveghere personală a ierarhului.

Precedent periculos: Ședințe de consiliu la biserică urmată de petrecere la Posada

Evenimentul reprezintă o premieră bizară pentru administrația publică din Romania. Este pentru prima dată când un Consiliu Local alege să își mute dezbaterile oficiale privind banii comunității într-un spațiu administrativ-bisericesc, executând practic invitația unui lider religios și punând deciziile publice sub tutela clerului si nu a cetățenilor

După ce destinele financiare ale orașului au fost trasate sub privirile atente ale IPS Calinic, pacea dintre politicieni și biserică a fost pecetluită printr-o agapă la restaurantul Hotelului Posada. De precizat ca cei doi consilieri ai AUR au plecat deamțgiți de la sedinta din podul Arhiepiscopiei si au refuzat participarea la cheful de la Posada.

„Cadoul” de un milion de lei din banii cetățenilor

Urmarea acestei neașteptate apropieri nu s-a lăsat așteptată. Extrem de încântat de atenția acordată de IPS Calinic, liberalul Cosmin Petrescu a anunțat cu mândrie decizia de a aloca suma de 1.000.000 de lei (aproape un sfert de milion de euro) din bugetul orașului către biserică. Nu, nu pentru bazinul de înot care sta inchis de luni bune, nu peentru premierea olimpicilor orasului, nu pentru repararea locurilor de joaca sau a canalizarii si in niciun caz pentru promovarea turismului local.

Această generozitate financiară vine într-un moment în care comunitatea locală reclamă cu totul alte priorități stringente:

• Infrastructura rutieră precară;
• Problemele cronice legate de furnizarea apei potabile și rețeaua de canalizare;
• Lipsa investițiilor majore în școli și spitale.

Întrebarea zilei: Cine minte?

Această mutare politică aduce în atenție o dilemă etică majoră pentru locuitorii din Curtea de Argeș. Cine ascunde adevărul?

• IPS Calinic, care în ianuarie poza în ierarhul apolitic ce refuză implicarea în treburile pământești ale primăriei, dar în mai găzduiește și supervizează ședințele de buget?
• Sau Cosmin Petrescu, care folosește autoritatea bisericii și fondurile publice pentru a-și asigura capital electoral, ignorând nevoile reale transmise de cetățeni?

Cert este că, în timp ce prioritățile stringente ale comunității rămân nerezolvate, alianța de conjunctură dintre politică și altar pare extrem de profitabilă pentru cei implicați.