Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Adrian Năstase, analiză la rece în problema urşilor din România: ‘Avem obligaţia să le explicăm si de ce este necesară vânătoarea’

Publicat

in

Fostul premier Adrian Năstase ridică o serie de probleme concrete în legătură cu populaţia de urşi din România, în contextul dezbaterilor generate de uciderea ursului Arthur de către un prinţ Austriac. Într-o analiză în 10 puncte, fostul lider PSD arată de ce este nevoie şi de vânătoare pentru gestionarea eficientă a urşilor, îmbinând atât grija faţă de faună cât şi protejarea vieţilor şi bunurilor populaţiei.

“Discutia despre regele urs Arthur si-a mai pierdut din virulenta. Las la o parte regularitatea vânătorii din Mures si aprobările date vânătorului din Lichtenstein. S-au ocupat diversi specialisti din ONG-uri si ziaristi vegan de chestiunea asta.

Rămân insă câteva chestiuni de principiu.

1. Strategia de gestionare a populatiei de ursi depinde de un recensământ al acestora. Stiam ca in 2004 aveam aproximativ 6000 de ursi. In conditiile in care o ursoaica are 2-3 pui iar numărul de ursi „extrasi” a fost cam de 100 anual, este posibil ca populatia de ursi să fi depăsit 10000. In aceeasi perioadă, arealul in care acestia trăiesc a scazut cu aproximativ 20% prin despăduriri. Probabil ca un recensământ serios ne va arăta o crestere a densitătii ursilor. Este relocarea ursilor o solutie? Da, dacă ii relocăm in Austria sau Franta. Altfel densitatea se păstrează. Pericolele pentru unele zone locuite vor creste. Si recent un urs a atacat o fermă, omorând un vitel sub privirile fermierului. Ce va trebui să facă acesta? Să filmeze animalul, să scrie la Directia de mediu si la Garda de mediu, acestea să scrie la minister, ministerul să ia avize de la Alert Green din Austria si de la Comisia europeană pentru a se da o „derogare”. Iar peste câteva săptămâni, să se organizeze vânătoarea. Si mai este un aspect. Cine răspunde pentru pierderile materiale si eventualele victime omenesti? Poate că ar trebui ca si cei care dau sfaturi să-si asume o parte din această povară.

2. Business-ul cu câinii maidanezi s-a cam terminat. Primăriile au inceput să se ocupe mai serios. Totusi, asociatiile celor „patru picioruse” iau bani frumosi, ducând, in continuare, câini in adăposturi iar apoi dandu-le drumul in (apropierea) pădurilor. In felul acesta, fazanii, pui de căprioară, iepurii mai au putine sanse de supravietuire. Ursii nu au insă un dusman natural. Omul este cel care poate „regla” populatia de ursi – distrugând-o total ca in Austria, Franta, Germania, Marea britanie, sau „controlând-o” sub aspectul numărului, sănătătii, impărtirii pe diferite categorii de vârstă etc.

3. Este adevărat, cum spun unii, „Braun bears matter” dar as adăuga, in primul rând, „Romanian lives matter”.

4. Ursii nu trăiesc sute de ani. Doar aproximativ 30. In a doua parte a vietii, ei intră, firesc, in regres, inclusiv sub aspectul functiei sexuale. Au insă forta de a alunga din zonele mai inalte, impădurite, ursii mai tineri, considerati competitori.

5. Sute de ani, românii – chiar cu unele erori de gestionare – au asigurat supravietuirea populatiei de ursi, inclusiv prin vânătoare. In alte tări, mai vedem ursi doar ca trofee in castelele de vânătoare!

6. Marile trofee de vânătoare reprezintă proba unei gestionări profesioniste a populatiei de ursi. La fel ca la alte categorii de vânat. De ce oare in ultimile decenii, in România, numărul trofeelor de ursi de peste 600 de puncte a scăzut?

7. Ursii reprezintă, in primul rând, un patrimoniu al României. Al Europei, in al doilea rand. Suntem fericiti cand un alt print, printul Charles poate să-i admire la noi. Ursii, din păcate, nu au o viată eternă. Nici măcar in „Cartea junglei”. Ei au „participat” la diverse strategii importante ale României, in timpul lui Ceausescu sau după. Alte tări si-au incurajat femeile să plece in străinătate pentru un lobby eficient. Iar acum, pentru a asigura veniturile unor ONG-uri sponsorizate din afară, in Romania ar trebui interzisă vânătoarea de ursi? Mi se pare că ar fi o mare eroare. Nu ar fi prima după 1989. Ungaria poate creste cerbi si mistreti in tarcuri de vânătoare, poate hrăni cerbii cu steriozi pentru a obtine trofee mari si sume considerabile pentru ele. Noi vrem să fim doar o gradină zoologică in Europa in care turistii să facă un gen de safari.

8. Unii cred că vor fi loviti, prin aceste măsuri, vânătorii cu bani din Romania. Eroare. Tot mai multi dintre ei pleacă la vânători in Africa sau in fostele republici sovietice, Canada, etc. Pot obtine acolo trofee mult mai interesante. Inclusiv de urs – in Rusia, Canada. Dar si de tigru, leu, panteră, elefant. Unii s-au bucurat că Tiriac nu mai organizează vânători la Balc (intre timp, mistretii de acolo au murit de pesta porcină). Veneau acolo, ademeniti de vânătoare, oameni de afaceri de sute de milioane de euro si erau indemnati să investească in România. Un singur exemplu – zecile de mii de locuri de muncă create in industria pieselor componente auto. Credeti că a fost o lovitură pentru vânătorul Tiriac? E o glumă. Tiriac si-a cumpărat o fermă de vânătoare de 50000 de hectare intr-o tară africană. Românii vor putea să vadă la televizor documentare despre animale sălbatice in timp ce isi vor apăra casele si fermele cu sârmă ghimpată si fire electrice de protectie impotriva mistretilor si a ursilor. Intre timp, diferite ONG-uri vor face, pe bani frumosi, analize ADN si le vor pune cip-uri ursilor.

9. Am fost vreo 13 ani presedintele Asociatiei generale a vânătorilor si pescarilor din România. Stiu si ce inseamnă pasiunea pentru vânătoare stiu si ce insemnă responsabilitatea pentru gestionarea vânatului. Vânătoarea a adus multe beneficii tării. Ca să dau un singur exemplu – premierul Libanului, Rafiq Hariri a venit in Romania pentru că nu vânase niciodată mistreti (fusese de multe ori in Africa si avea numeroase trofee de acolo). L-am insotit când a vânat un exemplar superb, după unele peripetii. A fost atat de fericit incât a ingenunchiat si a sărutat pământul. Inutil să vă spun cum au evoluat relatiile bilaterale.

10. Eu cred că gresim actionând in acest domeniu sub presiunea unor ONG-uri, cu istorii si finantări ciudate. Cred că este nevoie ca specialistii din România, cu asociatiile de vânătoare din România, cu pădurarii, cu reprezentantii Ministerului mediului să se aseze la o masă rotundă pentru a stabili o strategie ROMANEASCA in domeniul vânătorii, inclusiv a vânâtorii de ursi, pornind de la măsuri rationale, stiintifice. Stiu, sunt multi ecologisti care nu sunt socati de felul in care sunt omorâti porcii sau viteii din care sunt preparate fripturile pe care le consumă. Nu e nimic. Avem obligatia să le explicăm si de ce este necesară vânătoarea”, scrie Adrian Năstase pe blog.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

DPA: Germania blochează noile sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în premieră exporturile de GNL

Publicat

in

Guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz blochează adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza îngrijorărilor că firme germane ar putea cădea sub incidența lor, scrie joi agenția DPA, citată de portalul de știri T-Online.

Olaf Scholz discută cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, la Bruxelles, Belgia, pe 27 octombrie 2023.Foto: Nicolas Landemard / Zuma Press / Profimedia

Surse diplomatice europene ale jurnaliștilor de la DPA, o agenție germană de presă, afirmă că îngrijorările Berlinului și solicitările sale sunt un motiv cheie pentru care planificarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei nu a fost finalizată înainte de summitul G7 ce a început joi în Italia, în localitatea Borgo Egnazia din Puglia.

Un oficial european a declarat pentru DPA că, recent, s-a simțit ca și cum Germania ar fi noua Ungarie, o aluzie la faptul că guvernul condus de Viktor Orban a întârziat în mod repetat adoptarea unor decizii privind sancțiunile împotriva Moscovei, dar și pentru ajutorarea Ucrainei.

La fel ca anteriorul pachet de sancțiuni, noile măsuri punitive planificate de UE sunt menite în cea mai mare parte să elimine căile de evitare a penalităților deja impuse împotriva Rusiei. De exemplu, una dintre problemele semnalate de numeroase investigații de presă ține de faptul că industria de armament a Rusiei poate încă să folosească tehnologia occidentală pentru a produce arme.

UE vrea să sancționeze exporturile rusești de GNL

În plus, este planificată în premieră impunerea unor sancțiuni dure împotriva afacerilor rusești cu gaze naturale lichefiate (GNL), în valoare de miliarde de dolari. Potrivit diplomaților, Comisia Europeană dorește să interzică folosirea unor porturi precum cel din Zeebrugge, Belgia, pentru a transporta GNL rusesc către țări terțe.

Măsura este menită, evident, să limiteze exporturile Rusiei de GNL din cauza lipsei capacității de transport și, prin urmare, să investească mai puțini bani în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei.

Potrivit diplomaților europeni, rezervele germane cu privire la planuri se referă în primul rând la măsurile menite să facă mai dificilă evitarea sancțiunilor UE.

De ce se teme guvernul Germaniei

Guvernul lui Scholz solicită, printre altele, adoptarea unei reguli clare privind înlăturarea răspunderii companiilor pentru activitățile sucursalelor lor sau limitarea răspunderii doar pentru anumite bunuri.

Teama guvernului de la Berlin este că anumite companii germane ar putea fi trase la răspundere pentru acțiunile sucursalelor lor din Rusia.

În plus, potrivit informațiilor transmise de DPA, guvernul lui Scholz consideră că anumite obligații de raportare privind sancțiunile sunt inutile și dorește să slăbească o măsură care are scopul de a restrânge și mai mult utilizarea sistemului rusesc SPFS pentru schimbul de mesaje electronice despre tranzacțiile financiare.

Inițial a fost planificat să existe un acord asupra noului pachet de sancțiuni până la începerea summitului G7. Însă, potrivit diplomaților, nu se poate ajunge la un acord politic până vineri, cel mai devreme.

După o întâlnire a reprezentanților permanenți ai statelor UE, ce a avut loc miercuri la Bruxelles, s-a transmis că unul dintre statele G7 consideră în continuare părți ale planurilor ca fiind problematice, fără a fi oferite explicații suplimentare.

Urmărește ultimele evoluții din a 841-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

Citeste mai mult

NATIONAL

Aproape 70 de companii mari consumatoare de energie sunt în risc de relocare / De ce este important un preț mic la energie pentru industria românească

Publicat

in

​Industria românească suferă în competitivitate din cauza prețurilor mari la energie, iar evoluțiile pieței de energie din 2022-2023 a determinat mari producători, în special din industria chimică, să își suspende activitatea, arată datele din ultimul draft al strategiei energetice, obținut și analizat de către HotNews.ro.

FabricăFoto: AGERPRES

Potrivit acestuia, energia ieftină este esențială consumatorilor industriali pentru a fi competitivi în piața globală.

Strategia energetică este elaborată de Ministerul Energiei.

Povara costurilor energiei va crește

În ultimii ani, competitivitatea economiei românești a fost erodată și de creșterea prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, se arată în document. Prețul carbonului în cadrul ETS, la nivel european, s-a ridicat la niveluri nepreconizate, atingând în 2023 niveluri record de aproximativ EUR 100/tonă CO2. În aceste condiții, deținătorii instalațiilor cuprinse în schema EU ETS s-au văzut în situații din ce în ce mai dificile în ceea ce privește plata certificatelor.

Având în vedere noul calendar de eliminare a certificatelor de emisii cu titlu gratuit pentru industrie până în 2034, ca parte a Directivei pentru Comercializarea Certificatelor de Emisii, și eliminarea lichidității pe piața primară de certificate din 2039, industria va trebui să achiziționeze certificate de emisii din ce în ce mai costisitoare. Astfel, povara costurilor energiei este de așteptat să crească, se precizează în document.

Potrivit strategiei, se estimează că un număr de aproximativ 70 de companii mari consumatoare de energie, care asigură aproximativ 300.000 locuri de muncă directe și indirecte, ar fi expuse unui risc de relocare în absența unei forme de sprijin în ceea ce privește costurile cu energia.

În condițiile în care ponderea industriei în economia națională este mai mare decât media europeană (20,5% vs. 17,9% în 2021), este necesară sprijinirea marilor consumatori industriali de energie, arată strategia. Există încă regiuni și județe din România care au în continuare un caracter monoindustrial (ex: Galați, Gorj, Hunedoara, etc.).

În acest context, anual în medie 70 de companii beneficiază de schema de ajutor de stat de ajutor de stat destinată sprijinirii întreprinderilor mari, inclusiv industria grea, care sunt afectate de costurile crescute ale energiei, având un buget anual de 75 milioane euro.

Reformarea structurii tarifare – un punct din strategia energetică

Proiectul de strategie energetică vorbește despre necesitatea reformării structurii tarifare pentru energia electrică și gaze naturale.

Astfel, un obiectiv este ca până în 2035, structura tarifară să fie ajustată pentru a oferi prețuri competitive pentru consumatorii industriali, inclusiv evaluarea și ajustarea periodică a taxelor și impozitelor aplicate consumului de energie.

Alte măsuri legate de tarifele pentru consumatorii industriali:

  • Menținerea unei politici de prețuri adaptative până în 2050, care să reflecte schimbările tehnologice și de piață, asigurând costuri optimizate pentru industrie.
  • Introducerea și extinderea măsurilor de compensare a costurilor energetice pentru consumatori industriali
  • Implementarea de scheme de plafonare a prețurilor și mecanisme de compensare pentru a proteja consumatorii industriali împotriva volatilității prețurilor pe piața de energie.
  • Optimizarea gestionării și alocării certificatelor de emisii
  • Până în 2035, optimizarea procesului de alocare și costuri ale certificatelor de emisii pentru sectoarele industriale, asigurând un acces echitabil și reducerea impactului financiar asupra consumatorilor industriali.
  • Asigurarea transparenței și predictibilității legislației în domeniul energetic
  • Clarificarea și simplificarea legislației energetice pentru a elimina incertitudinile și a îmbunătăți predictibilitatea pentru consumatorii industriali.

Din strategia energetică mai citește și:

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend