Președintele Klaus Iohannis a decorat de Ziua Educației câteva zeci de instituții de învățământ, inclusiv colegiul din Sibiu care i-a ținut postul rezervat timp de peste două decenii și colegiul unde predă soția sa, Carmen Iohannis.

Este vorba de Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu unde postul său de profesor de fizică s-a eliberat în primăvară după ce Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare, în condițiile în care catedra era rezervată pentru el din anul 2000.

Pe lista instituțiilor se află și Colegiul National „Gheorghe Lazar” din Sibiu, unde Carmen Iohannis este profesoară de engleză. Klaus și Carmen Iohannis au fost și elevi la colegiile unde au ajuns profesori.

Potrivit Administrației Prezidențiale, de Ziua Mondială a Educației, sărbătorită pe 5 octombrie, zeci de instituții de învățământ din România au fost decorate cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Mare Ofițer sau de Cavaler, „în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția dascălilor la dezvoltarea României prin educație, pentru profesionalismul și dăruirea cu care s-au dedicat misiunii transformatoare a școlii în viața elevului, dar și a comunității, preocupându-se de continua îmbunătățire a actului educațional”.

Lista completă a școlilor, colegiilor și liceelor decorate, aici.

Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Educației:

„De Ziua Mondială a Educației, pe care o sărbătorim astăzi, onorăm rolul esențial al tuturor celor care sunt parte a procesului de învățământ în ghidarea tinerilor noștri pe calea cunoașterii și a asumării valorilor pe care se construiește o societate liberă, prosperă și puternică.

A te dedica formării unor întregi generații este una dintre cele mai frumoase vocații. Să îi prețuim, așadar, pe cei care deschid minți și formează caractere, fiind ei înșiși modele de urmat elevilor pe care îi educă.

La mulți ani tuturor celor care au ales cariera didactică!”

Școala înseamnă emoții, așteptări și provocări atât pentru copii, cât și pentru părinți. Pentru ca anul școlar să fie unul de succes, nu este suficient să ne concentrăm doar pe rezultatele academice, ci și pe sănătatea mentală și emoțională a copiilor. Echilibrul emoțional, care stă în mare parte în responsabilitatea părinților, contribuie la îmbunătățirea performanțelor școlare și-l ajută pe copil să meargă la școală cu zâmbetul pe buze. Am stat de vorbă cu Andreea Năstase, psiholog la Institutul de Logopedie din București, pentru a afla cum ne putem ajuta copiii să facă față cu brio provocărilor noului an școlar.

Mulți spun că școala e stresantă, că temele sunt multe, că e bullying, că e prea multă competiție…În mod cert, copiii au nevoie de sprijin, iar psihologul Andreea Năstase ne-a dezvăluit câteva moduri practice prin care părinții îi pot susține. Le dateliem pe toate mai jos.

Stabilește o rutină

Creează o rutină zilnică pentru somn, mese și timp de studiu. Rutina oferă copilului un sentiment de stabilitate, iar predictibilitatea îl ajută să se simtă în siguranță. El știe ce urmează și asta reduce anxietatea. De asemenea, copilul învață să se organizeze și să fie mai responsabil față de propriile activități. Având un program bine definit, copilul nu mai este copleșit de întrebarea „ce urmează să fac?” și își poate concentra atenția asupra activității din momentul prezent. Rutina contribuie la gestionarea stresului, deoarece elimină incertitudinile din programul zilnic.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Orice persoană poate sesiza comisia de etică a unei Universități cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară, dar sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare, se arată în regulamentul de funcționare a comisiilor de etică universitară, publicat joi în Monitorul Oficial. Actul prevede că reclamantul trebuie să-și dea datele personale în sesizarea care se înregistrează la registratura instituției, iar identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială.

• După dezvăluirile Snoop.ro privind abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, Guvernul Ciolacu a promis că va modifica legislația astfel încât să poată fi analizate și sesizările și reclamațiile anonime din Universități, însă până la acest moment nu s-a făcut mare lucru.
• Guvernul a aprobat în 14 august un proiect de lege care stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de Educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.
• Pentru a intra în vigoare aceste măsuri, proiectul de lege va trebui aprobat de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat încă.

Un nou Regulament-cadru de funcționare a Comisiilor de etică din Universități, promis luna trecută de ministrul Educației, Ligia Deca, după ce Snoop.ro a scris despre cazurile de hărțuire sexuală ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, reținut de procurori, a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”

Principala problemă a rămas însă nerezolvată – sesizările și reclamațiile anonime nu vor fi luate în considerare, reclamanții fiind nevoiți să își dea datele personale pentru ca sesizarea să fie considerată admisibilă.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, prevede Art. 6, alineatul 3 din acest Regulament.

Identitatea reclamantului trebuie păstrată confidențială

Orice persoană care vrea să reclame posibile nereguli poate să facă o sesizare în scris sau online, care se înregistrează la registratura Universității.

Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile.

Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.

„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”.

Sesizarea este transmisă de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse greșit se redirecționează în maximum două zile lucrătoare către registratură”, se arată în regulament.

Ce date trebuie să prezinte reclamantul pentru ca sesizarea să fie admisibilă

Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

• a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
• b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
• c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare”, se arată în regulament.

Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare.

Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul cu respectarea prevederilor alin. (4).

• „Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară”, se mai arată în Regulament.

O singură mențiune despre victimele formelor de abuz sau hărțuire în Universități

După tot scandalul legat de hărțuirea sexuală de la SNSPA, regulamentul făcut de Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, are o singură mențiune legată de victimele formelor de abuz sau hărțuire.

Abia la final, în dispozițiile finale, la art. 16 se menționează:

• „În baza autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot să asigure sprijin de specialitate pentru victimele care au făcut obiectul formelor de abuz sau hărțuire”, se arată în regulament.

Prezentul regulament-cadru se aplică începând cu anul universitar 2024—2025. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, Universitățile vor elabora propriile regulamente de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care le vor publica pe site-urile proprii.

Ligia Deca spune că are nevoie de lege pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat luna trecută la Guvern că este nevoie de modificarea legii pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate în Universități.

• „Proiectul de lege care prin modificarea Ordonanței 27/2000 permite primirea și procesarea de sesizări anonime. După adoptarea acestui proiect de lege se poate trece la adoptarea în guvern a Hotărârii de modificare a HG 970 care vizează extinderea aplicabilității metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă și către relațiile între elevi/studenți și cadre didactice”, a declarat Deca. 

Ministrul Educației a spus că, pentru a modifica legislația secundară, este nevoie ca sesizările anonime să poată fi înregistrate. 

• „Vom adopta în timp scurt regulamentul de funcționare a comisiilor de etică din universități, unde de exemplu detaliem cum se poate face autosesizarea comisiilor de etică din universități, dacă există suspiciuni sau cazuri semnalate în mass-media, fiecare comisie de etică a unei universități să poată lua măsuri în consecință”,  a spus Ligia Deca. 

După ședința de Guvern din 14 august, condițiile de sesizare anonimă a cazurilor de hărțuire sexuală în școli și universități au rămas în analiză.

Un proiect de hotărâre de guvern, analizat atunci în primă lectură, a vizat aplicabilitatea măsurilor în materie de prevenire și combatere a hărțuirii și în sistemul național de educație, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale.

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.

Petițiile anonime privind cazurile de hărțuire sexuală ori morală nu se vor mai clasa, ci vor fi analizate de o persoană responsabilă sau de o Comisie de primire și soluționare a acestor cazuri, care vor trebui să sesizeze de îndată organele de urmărire penală dacă se constată fapte de natură penală. 

Orice persoană poate sesiza comisia de etică a unei Universități cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară, dar sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare, se arată în regulamentul de funcționare a comisiilor de etică universitară, publicat joi în Monitorul Oficial. Actul prevede că reclamantul trebuie să-și dea datele personale în sesizarea care se înregistrează la registratura instituției, iar identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială.

• După dezvăluirile Snoop.ro privind abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, Guvernul Ciolacu a promis că va modifica legislația astfel încât să poată fi analizate și sesizările și reclamațiile anonime din Universități, însă până la acest moment nu s-a făcut mare lucru.
• Guvernul a aprobat în 14 august un proiect de lege care stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de Educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.
• Pentru a intra în vigoare aceste măsuri, proiectul de lege va trebui aprobat de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat încă.

Un nou Regulament-cadru de funcționare a Comisiilor de etică din Universități, promis luna trecută de ministrul Educației, Ligia Deca, după ce Snoop.ro a scris despre cazurile de hărțuire sexuală ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, reținut de procurori, a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”

Principala problemă a rămas însă nerezolvată – sesizările și reclamațiile anonime nu vor fi luate în considerare, reclamanții fiind nevoiți să își dea datele personale pentru ca sesizarea să fie considerată admisibilă.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, prevede Art. 6, alineatul 3 din acest Regulament.

Identitatea reclamantului trebuie păstrată confidențială

Orice persoană care vrea să reclame posibile nereguli poate să facă o sesizare în scris sau online, care se înregistrează la registratura Universității.

Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile.

Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.

„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”.

Sesizarea este transmisă de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse greșit se redirecționează în maximum două zile lucrătoare către registratură”, se arată în regulament.

Ce date trebuie să prezinte reclamantul pentru ca sesizarea să fie admisibilă

Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

• a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
• b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
• c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare”, se arată în regulament.

Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare.

Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul cu respectarea prevederilor alin. (4).

• „Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară”, se mai arată în Regulament.

O singură mențiune despre victimele formelor de abuz sau hărțuire în Universități

După tot scandalul legat de hărțuirea sexuală de la SNSPA, regulamentul făcut de Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, are o singură mențiune legată de victimele formelor de abuz sau hărțuire.

Abia la final, în dispozițiile finale, la art. 16 se menționează:

• „În baza autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot să asigure sprijin de specialitate pentru victimele care au făcut obiectul formelor de abuz sau hărțuire”, se arată în regulament.

Prezentul regulament-cadru se aplică începând cu anul universitar 2024—2025. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, Universitățile vor elabora propriile regulamente de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care le vor publica pe site-urile proprii.

Ligia Deca spune că are nevoie de lege pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat luna trecută la Guvern că este nevoie de modificarea legii pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate în Universități.

• „Proiectul de lege care prin modificarea Ordonanței 27/2000 permite primirea și procesarea de sesizări anonime. După adoptarea acestui proiect de lege se poate trece la adoptarea în guvern a Hotărârii de modificare a HG 970 care vizează extinderea aplicabilității metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă și către relațiile între elevi/studenți și cadre didactice”, a declarat Deca. 

Ministrul Educației a spus că, pentru a modifica legislația secundară, este nevoie ca sesizările anonime să poată fi înregistrate. 

• „Vom adopta în timp scurt regulamentul de funcționare a comisiilor de etică din universități, unde de exemplu detaliem cum se poate face autosesizarea comisiilor de etică din universități, dacă există suspiciuni sau cazuri semnalate în mass-media, fiecare comisie de etică a unei universități să poată lua măsuri în consecință”,  a spus Ligia Deca. 

După ședința de Guvern din 14 august, condițiile de sesizare anonimă a cazurilor de hărțuire sexuală în școli și universități au rămas în analiză.

Un proiect de hotărâre de guvern, analizat atunci în primă lectură, a vizat aplicabilitatea măsurilor în materie de prevenire și combatere a hărțuirii și în sistemul național de educație, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale.

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.

Petițiile anonime privind cazurile de hărțuire sexuală ori morală nu se vor mai clasa, ci vor fi analizate de o persoană responsabilă sau de o Comisie de primire și soluționare a acestor cazuri, care vor trebui să sesizeze de îndată organele de urmărire penală dacă se constată fapte de natură penală. 

Școala primară, această etapă fascinantă și dificilă totodată din viața copilului nostru, are în centru un personaj pe care cu toții ni-l amintim peste ani – doamna învățătoare. Imaginea idealizată a învățătorului blând, ce ne poartă ca un ghid pe căile cunoașterii pe care o întâlnim în numeroase cântece și poezii școlare, pare să își piardă din strălucire astăzi.

Încrederea în sistemul de învățământ și cadrele didactice nu mai este la nivelul la care era acum 20-30 de ani. Ce s-a schimbat? Accesul liber la informație a adus la urechile noilor generații de părinți întâmplări și povești care ne fac să fim sceptici și să ne punem întrebări cu privire la persoana în mâinile căreia punem educația timpurie și startul în viața profesională al copiilor noștri.

Cum îți dai seama că trebuie să schimbi învățătoarea. Cere referințe

Se poate ca uneori să ne simțim captivi între dorința noastră de a avea încredere în cadrul didactic și nevoia de a controla și a ne asigura că totul este în regulă la școală și că nu închidem ochii în fața unor abuzuri care ar putea afecta bunăstarea celui mic. Cum ne dăm seama dacă am ales cadru didactic potrivit?

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Fluctuațiile de personal din învățământul primar reprezintă un fenomen din ce în ce mai frecvent în sistemul educațional din România, care apare, în special, în școlile din zonele rurale sau în instituțiile care nu au reușit să încadreze profesori titulari. Se întâmplă însă ca și școli de la oraș, chiar din Capitală, să se confrunte cu situații în care, la o clasă, învățătoarea să se schimbe frecvent, chiar anual. În această etapă critică a formării copilului, schimbările frecvente ale cadrelor didactice pot avea atât avantaje, cât și dezavantaje, impactul variind în funcție de numeroși factori: adaptabilitatea copiilor, contextul social și educațional, pregătirea profesională a învățătorilor și mediul școlar în general.

În clasele I-IV, Maria, o fetiță care învață într-o școală din sectorul V al Capitalei, a avut 6 învățătoare. Prima, titular, aflată la ultima generație de elevi, s-a îmbolnăvit la începutul clasei a III-a, iar de atunci a urmat un lung șir de improvizații, conducerea școlii nereușind să aducă un înlocuitor stabil. „Este una dintre școlile de top din Sectorul 5, erau 38 de copii în clasă, dar efectiv nu au reușit să găsească o învățătoare pentru ei. Ni se spunea în permanență că nu au de unde să ia o învățătoare”, își amintește mama fetei. În primele săptămâni, în fiecare oră venea un alt cadru didactic: o oră un profesor, o oră alt profesor, în funcție de cine avea liber și putea supraveghea copiii. „A urmat o învățătoare care ieșise la pensie de ceva vreme și care vorbea atât de încet încât nici copiii din prima bancă nu o auzeau. A stat puțin și a venit alta, care țipa non-stop la copii. A plecat și ea repede și a venit, tot temporar, o învățătoare dintr-un sat de lângă București. Dincolo de faptul că toată povestea aceasta i-a bulversat mult pe copii, au rămas cu mari lacune. Maria a avut mult de recuperat la Matematică, așa că în clasa a V-a nu am avut încotro și am căutat profesor pentru meditații”.

Citiți continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro