Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Acord istoric pe axa SUA – Ucraina: documentul care îl va scoate din sărite pe Vladimir Putin

Publicat

in

Preşedintele SUA, Joe Biden, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat joi un acord bilateral de securitate pe 10 ani, menit să consolideze apărarea Ucrainei împotriva invadatorilor ruşi. Acordul, semnat în marja summitului G7 din Italia, se doreşte a fi un pas spre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO, potrivit textului acordului, relatează Reuters, informează News.ro.

“Părţile recunosc că acest acord face o punte către o eventuală aderare a Ucrainei la alianţa NATO”, se arată în text.

În cadrul acordului, Statele Unite îşi reafirmă sprijinul pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, pe fondul noilor presiuni din partea Rusiei pe frontul estic al Ucrainei.

Ce se spune în acord

“Pentru a asigura securitatea Ucrainei, ambele părţi recunosc că Ucraina are nevoie de o forţă militară semnificativă, de capacităţi robuste şi de investiţii susţinute în baza sa industrială de apărare, care să fie în concordanţă cu standardele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)” – se arată în text. “Statele Unite intenţionează să ofere material pe termen lung, instruire şi consiliere, susţinere, informaţii, securitate, industrie de apărare, sprijin instituţional şi de altă natură pentru a dezvolta forţele de securitate şi apărare ucrainene care să fie capabile să apere o Ucraină suverană, independentă şi democratică şi să descurajeze viitoarele agresiuni”, stipulează textul acordului.

Context

Zelenski şi-ar dori ca Ucraina să devină membră NATO, dar aliaţii s-au oprit anul trecut de a face acest pas. Alianţa occidentală consideră că orice atac lansat asupra unuia dintre cei 32 de membri ai săi este un atac asupra tuturor, conform clauzei Articolului 5.

În cazul unui atac armat sau al unei ameninţări cu un astfel de atac împotriva Ucrainei, înalţii oficiali americani şi ucraineni se vor întâlni în termen de 24 de ore pentru a se consulta cu privire la un răspuns şi pentru a stabili ce nevoi suplimentare de apărare sunt necesare pentru Ucraina, menţionează acordul semnat joi de Zelenski şi Biden.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

O piață crește ca Făt-Frumos în România. Marile branduri de fast-food se înghesuie să vină la noi în țară (analiză)

Publicat

in

Brandurile mari de fast-food se înghesuie să vină în România, o piaţă care creşte precum Făt-Frumos. Unu din patru lei cheltuiţi local în ospitalitate merge către fast-food, anunță Ziarul Financiar.

Recent, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Şi alte branduri internaţionale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Chick-Fil-A şi Chipotle sunt doar câteva dintre numele mari care încă lipsesc.

Reţeaua de tip fast-food McDonald’s, liderul pieţei româneşti de restaurante, şi-a majorat anul trecut afacerile cu 18%, mult peste inflaţie. KFC, al doilea cel mai mare actor din domeniu, a postat o creştere de 12%. Chiar mai alert au avansat vânzările Taco Bell (21%) şi Amrest Food, companie care operează nouă restaurante Burger King (20%), alţi doi jucători din piaţa extrem de efervescentă a fast-foodului românesc.

Nu doar lanţurile internaţionale sunt cele care se bucură de popularitate în aceas­tă perioadă în care inflaţia ridicată îi deter­mină pe oameni să facă trecerea de la res­taurantele a la carte la cele de tip fast-food, care sunt considerate a fi mai ief­tine. Reţeaua de shaormerii autohtone Dristor Kebap a ajuns la vânzări de 45 mil. lei după o creştere de 26%, în timp ce lanţul So­cului Kebap şi-a majorat cifra de afaceri cu 52% anul trecut versus 2022. Iar acestea sunt doar două exemple de afaceri ro­mâneşti care cresc precum Făt-Frumos pe o piaţă în plină dez­voltare. Un altul este reţeaua de restau­rante cu servire rapidă Mesopotamia.

Citeste mai mult

NATIONAL

Rușii rămân fără tunuri și tancuri din epoca sovietică – Când ar putea fi atins punctul critic

Publicat

in

Analiștii occidentali raportează că Rusia a deconservat armele acumulate în epoca sovietică, dar până la 70% dintre tancurile vechi „nu s-au mișcat”, iar altele au fost spălate și date ca noi. De asemenea, rușii scot țevile de artilerie din echipamentele vechi și le instalează pe obuziere autopropulsate. Dacă acest lucru va continua, Federația Rusă va atinge un „punct critic de epuizare” în 2025, notează The Economist.

„Ofensiva larg mediatizată a Rusiei asupra Harkivului din nord, care a început în mai, se sfârșește. Avansurile sale în altă parte de-a lungul liniei frontului, în special în Donbass, au fost banale din punct de vedere strategic și au fost realizate doar cu un preț enorm.

Întrebarea acum nu este atât dacă Ucraina va putea continua lupta, cât cât timp va putea Rusia să-și mențină ritmul actual de operațiuni.

Problema cheie nu este resursele umane. Rusia pare să fie capabilă să continue să recruteze încă aproximativ 25.000 de soldați în fiecare lună pentru a menține puterea din prima linie la 470.000.

Producția de rachete pentru lovirea infrastructurii ucrainene este, de asemenea, în creștere rapidă.

Dar, în ciuda tuturor discuțiilor că Rusia s-a transformat într-o economie militară, cheltuind aproximativ 8% din PIB-ul său pe cheltuieli militare, ea este capabilă să înlocuiască pierderile uluitoare ale tancurilor, vehiculelor blindate de infanterie și artileriei, doar prin scoaterea lor din depozit și refacerea stocurilor acumulate în perioada sovietică. Deși aceste rezerve sunt vaste, ele nu sunt nelimitate.”

Detalii: Conform celor mai multe estimări ale serviciilor de informații, Rusia a pierdut aproximativ 3.000 de tancuri și alte 5.000 de vehicule blindate în primii doi ani de război.

Site-ul olandez de informații cu sursă deschisă Oryx estimează numărul de pierderi de tancuri rusești pentru care există dovezi fotografice sau video la 3.235, dar sugerează că cifra reală este „mult mai mare”.

Oleksandr Golts, analist la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, spune că președintele rus Vladimir Putin datorează URSS un depozit uriaș de arme care au fost acumulate în timpul Războiului Rece.

În special, când fostul ministru al Apărării al Federației Ruse Serghei Shoigu s-a lăudat în decembrie 2023 că au fost livrate 1.530 de tancuri în cursul anului, a uitat să spună că aproape 85% dintre ele nu erau tancuri noi, ci vechi (în mare parte T -72, precum și T-62 și chiar unele T-55 care datează imediat după cel de-al Doilea Război Mondial), care au fost scoase din depozit și spălate și curățate.

De la invazie, aproximativ 175 de tancuri T-90M destul de moderne au fost trimise pe front. Conform estimărilor Iiss, ​​volumul anual de producție din acest an se poate apropia de 90 de rezervoare.

Analistul CCI Michael Gjerstad susține că majoritatea T-90M-urilor sunt de fapt upgrade-uri ale T-90A mai vechi.

O altă problemă pentru Federația Rusă este producția de butoaie de artilerie. În prezent, cu ajutorul Coreei de Nord, Rusia are suficiente obuze, probabil aproximativ 3 milioane: „dar dezavantajul unei intensități atât de mari a focului este uzura butoaielor”. Da, în unele puncte fierbinți, butoaiele obuzierului trebuie înlocuite după doar câteva luni.

Rușii au decis să scoată butoaiele din vechea artilerie remorcată și să le instaleze pe obuziere autopropulsate. Analistii cred ca pana la inceputul lui 2024 au fost inlocuiti aproximativ 4.800 de barili. Cât timp rușii pot continua să facă asta depinde de starea celor aproximativ 7.000 de butoaie care pot rămâne.

Cea mai mare problemă apare cu tancurile și vehiculele de luptă ale infanteriei

În luna februarie a acestui an, conform estimărilor SIMIS, Rusia ar putea avea aproximativ 3.200 de tancuri în depozitele sale, însă, potrivit analiștilor, până la 70% dintre acestea „nu s-au mișcat nici măcar un centimetru de la începutul războiului”.

O mare parte din T-72 a fost în depozit deschis de la începutul anilor 1990 și este probabil în stare foarte proastă.

Potrivit analiștilor, la ritmul actual de uzură, tancurile și vehiculele de infanterie rusești aflate în depozit vor atinge un „punct critic de epuizare” până în a doua jumătate a anului 2025.

„Dacă nimic nu se va schimba, până la sfârșitul acestui an, trupele ruse ar putea fi obligate să-și schimbe poziția într-una mai defensivă… Acest lucru poate deveni evident până la sfârșitul verii. Interesul lui Putin de a încheia un armistițiu temporar este se așteaptă să crească.”

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend