Un cutremur de 4,1 grade pe scara Richter a avut timp vineri dimineață, la ora 06:19, în zona seismică Vrancea, conform Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul s-a produs la 47km V de Focșani, 55km N de Buzău, 68km SE de Sfântu-Gheorghe, 76km E de Brașov, 86km NE de Ploiești.

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 de km.

Un alt cutremur cu magnitudinea 3,5 Richter s-a produs duminica trecută, la ora 15:23, în judeţul Vrancea.

Israelul a efectuat unsprezece lovituri consecutive în sudul Beirutului, bastion al grupării Hezbollah, a declarat joi seara o sursă apropiată mişcării şiite libaneze, în timp ce corespondenţi AFP în capitala libaneză au declarat că au auzit explozii puternice, relatează AFP, conform Agerpres. În paralel, Israelul a acuzat Hezbollah că a lansat joi aproximativ 230 de proiectile din Liban pe teritoriul israelian, relatează CNN.

⚠️ BREAKING: The Israeli Air Force is using bunker-buster bombs once again in Beirut, Lebanon.

Last time they were used, Nasrallah was eliminated. Let’s see who we get this time.

pic.twitter.com/Ro9C1MNk0v

— Vivid.???????? (@VividProwess) October 3, 2024

“Israelul a lovit suburbiile sudice de unsprezece ori la rând”, a indicat sursa citată sub rezerva anonimatului. Bombardamentul a fost atât de violent încât a declanşat alarmele maşinilor şi a zdruncinat clădirile din Beirut şi din împrejurimi.

Loviturile lansate joi noaptea şi vineri dimineaţă, ora locală, de forţele israeliene în Beirut l-au vizat pe Hashem Safieddine, un înalt oficial al grupării libaneze Hezbollah, susţinută de Iran, a declarat pentru CNN un oficial israelian. Hashem Safieddine este unul dintre posibilii succesori ai răposatului șef al Hezbollah, Hassan Nasrallah, care a fost ucis săptămâna trecută la Beirut într-un atac israelian. Nu este clar dacă lovitura l-a ucis pe Hashem Saffieddine, subliniază CNN.

Cel puțin 37 de persoane au fost ucise și 151 au fost rănite joi în timpul operaţiunilor din timpul nopţii ale forţelor israeliene în Liban, a anunțat ministerul libanez al sănătății. În Beirut au fost ucise nouă persoane şi alte 24 au fost rănite, precizează autorităţile libaneze şi adaugă că unul dintre atacuri a avut loc în centrul capitalei.

Armata israeliană a declarat joi că va continua “loviturile severe” împotriva Hezbollah, după trei zile de lupte terestre împotriva mişcării islamiste armate în sudul Libanului, în care au fost ucişi nouă soldaţi israelieni.

Sute de proiectile

Israelul a acuzat Hezbollah că a lansat joi aproximativ 230 de proiectile din Liban pe teritoriul israelian, relatează CNN, conform Mediafax. Hezbollah, între timp, a susținut că a efectuat 32 de atacuri variate pe parcursul zilei, inclusiv salvă de rachete asupra așezărilor și bazelor militare israeliene și atacuri asupra soldaților israelieni care desfășurau operațiuni terestre în sudul Libanului.

Hezbollah nu a fost singurul grup susținut de Iran care a afirmat că a atacat Israelul joi. Într-un incident separat, Rezistența islamică din Irak, un grup umbrelă al mai multor miliții susținute de Iran, a revendicat un atac cu dronă în sudul Israelului.

Armata israeliană a declarat că a interceptat o dronă deasupra sudului Israelului și că nimeni nu a fost rănit.

Rockerul Bruce Springsteen a anunțat joi că o susține pe candidata democrată la președinție, Kamala Harris, pentru alegerile din 5 noiembrie, devenind cea mai recentă celebritate care face acest gest în favoarea vicepreședintei Statelor Unite, în fața fostului președinte republican Donald Trump, scrie Mediafax.

Harris beneficiază deja de sprijinul unor mari celebrități de la Hollywood, printre care se numără legendara actriță Meryl Streep, comediantul Chris Rock și fosta prezentatoare de talk show Oprah Winfrey. Luna trecută, megastarul pop Taylor Swift și-a anunțat și ea susținerea pentru Harris.

„Donald Trump este cel mai periculos candidat la președinție din viața mea”, a declarat interpretul cunoscutelor piese „Born in the U.S.A.” și „Born to Run” pe Instagram, citat de Reuters.

„Pe de altă parte, Kamala Harris și Tim Walz sunt dedicați unei viziuni a acestei țări care respectă și include pe toată lumea, indiferent de clasă, religie, rasă, punctul de vedere politic sau identitatea sexuală”, a spus Springsteen. „Și vor să crească economia noastră într-un mod care să aducă beneficii tuturor, nu doar câtorva – ca mine – în vârf”, a adăugat el.

Springsteen, un vechi susținător declarat al politicii democrate

Născut în New Jersey și poreclit „The Boss”, Springsteen a câștigat 20 de premii Grammy și un Oscar. El a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 1999.

Springsteen, în vârstă de 75 de ani, a fost mult timp un susținător declarat al politicii democrate, făcând campanie pentru fostul președinte Barack Obama și susținând-o pe candidata democrată de atunci Hillary Clinton în alegerile din 2016.

Mulți actori, producători și regizori de la Hollywood o consideră pe Kamala Harris, originară din California, drept candidatul orașului lor natal în cursa împotriva lui Trump, pe care sondajele o arată ca fiind o competiție strânsă.

În unele cercuri democratice, există îngrijorarea că un număr prea mare de susținători celebri ar putea alimenta o reacție negativă. Unii au considerat că Hillary Clinton, care a pierdut alegerile din 2016 în fața lui Trump, a creat o imagine de elitism printr-o lungă paradă de vedete care au făcut campanie pentru ea.

Cea mai lungă vânătoare de comori din lume pare să se fi încheiat, după un anunț în Franța că o statuetă îngropată a unei bufnițe de aur a fost în sfârșit dezgropată – după 31 de ani.

„Confirmăm că replica bufniței de aur a fost dezgropată aseară și că simultan a fost trimisă o soluție pe sistemul de verificare online”, se arată într-o postare publicată joi dimineață pe linia de chat oficială a vânătorii.

„De aceea, acum este inutil să călătorești să sapi în orice loc în care crezi că ar putea fi amplasat cache-ul.”

Mesajul a fost postat de Michel Becker, care a ilustrat cartea originală Chouette d’Or (bufniță de aur) și a sculptat statueta îngropată în 1993.

Nu au fost disponibile alte informații despre site sau despre găsitor, iar domnul Becker nu a fost contactat prin telefon.

Zeci de mii de oameni au căutat bufnița

Zeci de mii de oameni au luat parte la căutare, care a dat naștere unei uriașe literaturi secundare în cărți, pamflete și site-uri de internet.

Toți au urmărit 11 puzzle-uri complicate expuse în prima carte a creatorului ei, Max Valentin. Când a murit în 2009, domnul Becker a preluat operația.

Indiciile complexe trebuiau să conducă la un punct precis undeva în Franța, unde o replică din bronz a bufniței de aur reală ar fi găsită sub pământ. Câștigătorul va primi prețiosul original de aur.

Un documentar despre vânătoarea de comori al postului francez Canal+ spunea la începutul acestui an că valoarea bufniței este estimată la 150.000 de euro (126.000 de lire sterline).

Lumea chouetteurs – așa cum sunt numiți căutătorii de comori – a fost în tumult joi dimineață, când știrea despre descoperirea raportată s-a răspândit.

„În sfârșit – eliberat!” citește o postare pe linia de chat a vânătorii de pe forumul Discord.

„Nu credeam că voi trăi până să văd ziua”, citește un altul. Și: „Este ca Covid. Atât de bine când se termină.”

„În mod curios, sunt uşurat. Sunt disperat să cunosc soluțiile acum pentru a vedea dacă am fost pe drumul cel bun”, comentează un alt utilizator.

Unii au rămas sceptici și încă nu cred

Unii vânători au rămas sceptici, temându-se că cache-ul ar fi putut fi descoperit cu un detector de metale. Conform regulilor, găsitorul trebuie să arate că a rezolvat corect enigmele și nu s-a împiedicat doar de bufniță întâmplător.

Vânătoarea a fost înfundată în dispute legale câțiva ani după moartea domnului Valentin și nu toți vânătorii de bufnițe au acceptat moștenirea rolului central de către domnul Becker.

Domnul Becker însuși nu cunoștea inițial situația bufniței îngropate. Soluția a fost într-un plic sigilat aflat în posesia familiei domnului Valentin.

Dar după ce dificultățile legale au fost rezolvate, domnul Becker a citit soluția și s-a deplasat la fața locului pentru a verifica dacă bufnița era încă acolo.

În ultimii ani, el a lansat mai multe indicii comunității bufniței, declanșând interesul pentru o nouă generație de chouetteurs.

În România, viteza medie a trenurilor de călători este sub 45 km/h, iar vârsta medie a parcului de locomotive și vagoane este de 40 de ani. Încep să vină și trenuri noi, dar nu au intrat încă în circulație și va mai dura până ajung toate în țară. De ce se mișcă lucrurile așa de greu? Care sunt motivele surprinzătoare care generează noi amânări?

Trenurile vechi merg lent, cele noi ajung și ele tare greu

Într-o lume ideală am fi avut în țară multe trenuri electrice și nu am fi circulat cu așa de multe locomotive vechi de 40-50 de ani care de mult ori se strică și uneori iau foc. Însă România nu a mai cumpărat din 2003 niciun tren nou, iar ultimele au fost automotoarele Desiro care sunt diesel și nu sunt confortabile la drum lung.

În România trebuie să ajungă 37 de trenuri electrice Alstom Coradia Stream, ca parte a unui contract semnat în martie 2022, pentru 20 de trenuri. În septembrie 2022 a fost semnat un act adițional pentru încă 17 trenuri interregionale.  Valoarea totală a contractului este de 500 milioane euro. Aici puteți vedea cum arată trenurile.

Încă din 2023 ar fi trebuit ca primele trenuri să intre în circulație, dar din mai multe motive nu s-a întâmplat asta. Dincolo de birocrația de la noi, au contat și problemele cauzate lanțului de furnizori de către pandemie și apoi de războiul din Ucraina. În plus, un model nou de tren are nevoie de o mulțime de certificări.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat pe 30 septembrie semnarea unui act adițional la contractul de livrare pentru 37 de trenuri electrice Alstom. Printre modificări se numără și cea conform căreia „ trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”.

Trei trenuri Alstom Coradia Stream au fost produse, al patrulea este într-o fază avansată de producție în Germania, iar la alte trei rame electrice (numerele 5, 6 și 7) se lucrează, iar producția este în diverse faze. Producția trenului numărul 4 ar trebui finalizată în decembrie la uzina germană. Dintre cele trei deja produse, două sunt în România, iar unul este la circuitul de teste din Cehia și apoi va fi dus la fabrica din Germania.

Toate cele 37 de trenuri ar trebui să ajungă până la final de 2025, dar cum niciun termen nu prea a fost respectat legat de aceste rame electrice, mai fezabil ar fi să ne așteptăm ca lotul de trenuri să ajungă în 2026. Un astfel de tren ar putea parcurge anual 220.000 km în România.

​Alstom este al doilea mare producător mondial de vehicule feroviare, dar are probleme financiare din cauza datoriilor și a anunțat în noiembrie 2023 că va renunța la 1.500 de angajați. Compania are o mulțime de comenzi, dar este în urmă cu onorarea lor, mai ales cele care i-au revenit prin preluarea concurentului Bombardier Transport, în 2021. Sunt întârzieri mari și în alte țări, printre cele mai mari fiind în Danemarca.

Nu s-au găsit mecanici care să conducă aceste trenuri electrice noi

„Contextul economic mondial este foarte complicat. Dacă acum cinci ani puteam să facem previziuni exacte la nivel de săptămână pentru a livra ceva, acum este imposibil  Nu duce industria, suntem prinși în războaie, în cazuri de forță majoră…Sunt inundații acum în sudul Poloniei, toată zona este afectată, iar o parte din caroseria acestui tren este fabricată în sudul Poloniei, de unde pleacă la uzina din Germania”, a explicat Gabriel Stanciu, director Alstom România.

Primele trenuri vor fi operate de CFR Călători, dar cei de la Alstom spun că în această vară operatorul de stat nu a avut mecanici la dispoziție pentru a-i detașa să învețe să conducă aceste noi trenuri.

Alstom a apelat la mecanici de la companii private. „Operatorul național ne-a răspuns în scris că pe perioada estivală, din cauza traficului sporit, nu ne poate pune la dispoziție mecanici”, spune șeful Alstom, care adaugă că sunt și în prezent probleme cu disponibilitatea mecanicilor.

Trenul Coradia Stream este o ramă electrică (automotor). Spre deosebire de un tren clasic locomotivă+vagoane, tracțiunea electrică este distribuită de-a lungul trenului la o ramă electrică.

Alstom a decis „din motive ce țin de logica internă de producție” că restul trenurilor destinate României vor fi produse în Germania, și nu în Polonia, cum s-a întâmplat cu primele trei rame. Mutarea a fost făcută și din cauza dificultăților survenite din cauza războiului din Ucraina, mulți furnizori având probleme mari în a livra la timp componentele necesare.

Modificările tehnologice necesare la uzina germană au fost făcute la începutul acestui an. Cinci uzine produc acest model de tren.

Deosebirile uriașe dintre producția de mașini și cea de trenuri

Șeful Alstom a explicat faptul că industria feroviară este cu totul diferită față de cea auto, prin faptul că o mașină,după ce iese pe poarta uzinei poate în scurt timp să meargă pe șosea. La un tren poate să dureze și patru ani până duce primii călători. De ce? Fiindcă un tren trebuie adaptat țării unde va circula, iar asta durează și costă, fiindcă trebuie făcute o mulțime de teste și obținute multe autorizări. Spre exemplu, altfel trebuie configurat un tren care trebuie ajunge  zilnic la peste 1.000 m altitudine, la Predeal, decât unul care ar rula într-o țară cu altitudini mici precum Danemarca.

Primul tren asamblat care ajunge la destinație, ca parte a unui mare contract, explică șeful Alstom România, nu este un produs finit, iar țara beneficiară este locul final de asamblare și definitivare a trenului, pentru că, ceea ce simulezi în laborator este diferit de ce se găsește pe fiecare rețea feroviară (sisteme de semnalizare, configurația căii de rulare).

Spre exemplu, primul tren Alstom care a ajuns în decembrie 2023 în România, nu avea scaunele montate la interior când a intrat în țară. La client (în țara de destinație) se fac finisările și apoi trenul este testat tot în țara unde va circula, de la conectarea la rețeaua de contact, până la testele de frânare la viteze pornind de la 20 km/h și până la viteza maximă a trenului (160 km/h în cazul de față). Se fac, spre exemplu, teste și pentru a vedea dacă vibrează ceva anormal în mers la diferite viteze.

Șeful Alstom pe România explică diferențele mari între industria auto și cea feroviară.

La industria feroviară totul este altfel, deoarece fiecare contract în parte generează un model nou de tren (variante, versiuni, modele noi, în funcție de caz). După ce varianta de producție este validată cu beneficiarul, se produc în uzină câteva prototipuri (trenuri de pre-serie) care pleacă apoi în testele de certificare și omologare.

Producătorii preferă să aștepte terminarea tuturor testelor pentru a începe producția de serie, fiindcă altfel ar trebui făcute modificări post-producție, iar acest lucru durează și costă.

După aceste teste se alcătuiește caietul de sarcini final pentru producția de serie. Toate testele cu trenurile noi Alstom vor putea fi terminate în primele luni din 2025, dar primul tren poate duce pasageri la finalul acestui an, dacă nu apar probleme neprevăzute.

Fiind un model nou, explică șeful Alstom România, certificarea durează mult, iar exemplul  de timpi medii pentru Germania este 42-45 de luni, spune Gabriel Stanciu. Alstom a pus în teste trei trenuri Coradia Stream pentru a reduce timpii de obținere a autorizației tip și a celei de introducere pe piață. Un tren a fost trimis la un centru din Cehia, altul a ajuns în România, iar altul a făcut teste pe rețeaua din Germania, ceea ce a generat întârzieri în calendarul final de livrare.

Conform unor cercetări recente, Marea Britanie se confruntă cu un fenomen interesant: numărul ateilor a depășit pentru prima dată cel al celor care cred în Dumnezeu. Această schimbare semnificativă a generat discuții ample în rândul experților, care afirmă că Regatul Unit se află acum într-o nouă eră, caracterizată de o înclinare puternică spre ateism, scrie The Independent.

Regatul Unit are acum mai mulți atei decât oameni care cred în existența lui Dumnezeu, potrivit unor noi cercetări. Echipa de cercetători, condusă de la Queen’s University Belfast, a lansat rezultatele preliminare ale proiectului global „Explaining Atheism”, care oferă explicații de ce ateismul a crescut atât în Regatul Unit, cât și în întreaga lume. Echipa de cercetători a descoperit că noțiunea comună a „necredinciosului fără scop”, lipsit de un sens final în viață, de moralitate obiectivă și de valori puternice, nu este exactă, iar asta contestă stereotipul potrivit căruia ateii duc vieți lipsite de sens, moralitate și scop.

Au fost intervievați de către echipa de cercetători aproape 25.000 de persoane din șase țări (Brazilia, China, Danemarca, Japonia, Regatul Unit și SUA) pentru a afla de ce oamenii devin atei și agnostici. De asemenea, au adunat rezultate convergente din sondajele British Social Attitudes și World Values Survey, care arată că Regatul Unit are acum o majoritate relativă de atei.

Studiul este condus de profesorul Jonathan Lanman de la școala de istorie, antropologie, filosofie și politică de la Queen’s, dr. Lois Lee de la Universitatea din Kent și dr. Aiyana Willard de la Brunel University London; lucrând în colaborare cu colegii dr. Connair Russell de la Queen’s; profesorul Stephen Bullivant de la St Mary’s University, Twickenham și dr. Miguel Farias de la Coventry University, împreună cu un număr de cercetători internaționali suplimentari.

Proiectul a fost finanțat de Fundația John Templeton și s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani.

Profesorul Lanman a declarat: „Sondajele noastre interculturale de mari dimensiuni arată că, deși mulți factori pot influența credințele cuiva în moduri minore, factorul cheie este măsura în care cineva este socializat să fie teist”. „Multe alte teorii populare, cum ar fi inteligența, stoicismul emoțional, familiile destrămate și rebeliunea, nu rezistă la o examinare empirică”, a mai spus el. Dr. Lee a spus: „Regatul Unit intră în prima sa epocă ateistă”. „Deși ateismul a fost proeminent în cultura noastră de ceva vreme, fie prin Karl Marx, George Eliot sau Ricky Gervais, doar acum ateii au început să îi depășească numeric pe teiști pentru prima dată în istoria noastră”.

Ce influențează credința și ce spun cercetătorii

Cercetătorii au folosit și rezultatele proiectului lor anterior, „Understanding Unbelief” (2017-2021), pentru a oferi o imagine mai detaliată a credințelor și valorilor ateilor și agnosticilor. Cercetările au descoperit că explicațiile comune pentru motivul pentru care oamenii cred în Dumnezeu sau nu, cum ar fi inteligența, teama de moarte sau nevoia de structură, au puțin sprijin empiric.

De asemenea, s-a spus că influențele cele mai puternice asupra credinței sunt educația parentală și așteptările societale cu privire la credința în Dumnezeu. A fost constatat că, deși părinții antireligioși nu influențează substanțial dacă copiii lor cred în Dumnezeu, ei influențează puternic dacă copiii lor sunt împotriva religiei din punct de vedere moral.

Ateii și agnosticii exprimă un anumit tip de credință supranaturală

De asemenea, a mai fost spus că lipsa de credință în Dumnezeu nu exclude neapărat credința în alte fenomene supranaturale, deoarece majoritatea ateilor și agnosticilor exprimă un anumit tip de credință supranaturală. Cercetările au arătat că majoritatea ateilor și agnosticilor susțin valori morale obiective, demnitatea umană și drepturile inerente, precum și o „valoare profundă” pentru natură, la rate similare cu populația generală.

Profesorul Lanman a spus: „Acest studiu ajută la combaterea stereotipurilor negative și a stigmatizării atât față de atei, cât și față de teiști”. „Afirmația comună între unii comentatori religioși, că oamenii devin atei din cauza imoralității, rebeliunii sau a familiilor destrămate, nu este adevărată. „În mod similar, afirmația comună între unii comentatori atei că indivizii devin sau rămân teiști pentru că sunt mai puțin inteligenți sau mai slabi emoțional decât alții, nu este adevărată.”

Dr. Willard a spus: „Astfel de afirmații sunt folosite pentru a stigmatiza și a face rău indivizilor din societățile noastre care au poziții diferite cu privire la existența lui Dumnezeu sau a zeilor. Cercetările noastre demonstrează că aceste afirmații sunt false”. „Sperăm că această înțelegere poate fi utilizată de public pentru a combate stereotipurile dăunătoare”, a conchis Willard.