Anunțatul referendum de la Băiculești, care promitea să agite apele în administrația locală, s-a înnămolit lamentabil înainte de a prinde cu adevărat formă. Inițiativa, pornită de un grup vocal de contestatari, pare să fi eșuat din lipsă de susținere populară, cetățenii demonstrând o preferință clară pentru soluții concrete în locul scandalurilor mediatice.

Surse din comunitate au descris demersul ca fiind o tentativă a unui „grup de agitatori” de a „soarbe din paharul” nemulțumirilor locale pentru a face o „gargară mediatică manipulatoare”. Obiectivul acestora, susțin localnicii, nu era rezolvarea problemelor, ci crearea de valuri artificiale pentru câștiguri de imagine.

Reacția publicului a fost însă una de pragmatism neașteptat pentru inițiatori. Cetățenii din Băiculești au demonstrat o maturitate civică remarcabilă, respingând circul politic.

„Oamenii au înțeles că nu gargara le ține apa pe conducte,” a declarat un sătean, sub protecția anonimatului. „Avem nevoie de fapte, nu de vorbe aruncate de habarniști la televizor.”

Se pare că, în timp ce grupul de inițiativă pregătea discursuri și acuzații, „factorii responsabili” s-au implicat activ pentru a remedia problemele semnalate. Ceea ce s-a și întâmplat. Echipele tehnice au fost pe teren, iar problemele legate de alimentarea cu apă au intrat pe un făgaș normal de rezolvare.

Astfel, referendumul a rămas împotmolit nu din motive birocratice, ci din lipsă de obiect și, mai ales, din lipsă de public mușcător de momeli gen gargară. Eșecul acestei inițiative servește ca o lecție despre diferența dintre zgomotul politic și eficiența administrativă.

În final, la Băiculești s-a demonstrat încă o dată valabilitatea vechiului proverb românesc: câinii latră, apa curge.

Duminică dimineața, 9 noiembrie, o femeie în vârstă de 72 de ani a fost găsită carbonizată după un incendiu care a izbucnit la o pensiune din Gura Humorului, județul Suceava.

Potrivit informațiilor transmise de ISU Suceava, focul a pornit de la o unitate de alimentație publică, cu camere de cazane, la mansardă.

Citește și: Fetiță de un an grav rănită după ce a fost proiectată prin parbrizul autoturismului în care se afla alături de părinți. Mașina a lovit un cap de pod

”Evenimentul a fost anunţat la 112 în jurul orei 5:00, iar la faţa locului au intervenit gradual pompierii militari de la subunităţile Gura Humorului, Suceava, Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc, împreună cu lucrătorii SVSU Capu Câmpului şi Cornu Luncii, cu 8 autospeciale de stingere, două ambulanţe SMURD şi un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Suceava”, au spus reprezentanții ISU.

Din interiorul clădirii s-au evacuat şapte persoane, printre care şi un minor, iar o altă persoană a fost dată dispărută, fiind găsită ulterior carbonizată în interiorul clădirii. Potrivit ISU Suceava, victima este o femeie în vârstă de 72 de ani.

Citește și: Femeia care a fost lovită de cablul STB din Capitală a murit pe patul de spital, după două zile de agonie

Având în vedere amploarea incendiului, la fața locului au intervenit gradual pompierii militari de la subunitățile Gura Humorului, Suceava, Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc, împreună cu lucrătorii Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență Capu Câmpului și Cornu Luncii, cu 8 autospeciale de stingere. Totodată, la fața locului au mai fost trimise două ambulanțe SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Datele statistice reconfirmă o realitate îngrijorătoare: România este cea mai periculoasă țară din UE din punct de vedere al circulației pe drumurile publice. Dintre cei 19.800 de oameni care au murit anul trecut în accidente rutiere, circa 1.500 de victime au fost înregistrate la noi în țară, conform datelor Comisiei Europene.

E drept, numărul celor decedați în accidente rutiere produse în 2024 pe șosele din România a fost cu 3 la sută sub cel din 2023, când au murit 1.545 de persoane, însă, chiar și așa, vorbim despre un bilanț ”negru” foarte ridicat.

Anul acesta, în primele șase luni, peste 500 de oameni au murit în accidente rutiere produse la noi în țară.

”În primele 6 luni din anul 2025, la nivel național s-au înregistrat 1.712 accidente soldate cu decesul a 549 de persoane și rănirea gravă a altor 1.349”, precizează reprezentanții Poliției Române.

Potrivit oamenilor legii, principalele cauze ale accidentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor, nerespectarea regimului legal de viteză, neacordarea priorității de trecere vehiculelor, indisciplina bicicliștilor și neacordarea priorității de trecere pietonilor.

Conform informațiilor centralizate de Poliția Română, patru drumuri din România pot fi considerate ”șosele morții”, înregistrând cele mai multe victime. Asta în condițiile în care, la nivel național, au loc zilnic până la 10 accidente de circulație grave.

Care sunt ”șoselele morții” din România

Cele mai periculoase drumuri de la noi, conform datelor din perioada ianuarie – iunie 2025, sunt

• DN 6 – 36 de accidente grave: 23 morți și 24 răniți grav
• DN 2 – 35 de accidente grave: 14 morți și 28 răniți grav
• DN 1 – 32 de accidente grave: 24 morți și 12 răniți grav
• DN 7 – 19 accidente grave: 8 morți și 14 răniți grav

Cel mai periculos drum național din România, DN6, are 640 de kilometri și leagă București de Timișoara, traversând Alexandria, Caracal, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Caransebeș și Lugoj.

DN2 pleacă din Capitală și ajunge la punctul de trecere a frontierei spre Ucraina, Siret. Are lungimea de circa 450 de kilometri și traversează orașele Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni și Suceava.

DN1 leagă Capitala de nord-vestul țării, până la granița cu Ungaria. Are circa 640 de kilometri și trece, printre altele, prin Ploiești, Brașov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea.

Un sondaj recent realizat de Smart Political Consultancy, la comanda trustului de presă UMN ( Ziarul PROFIT și PRO ARGEȘ TV), indică o schimbare radicală în preferințele electorale din județul Argeș. În premieră absolută, Partidul Social Democrat (PSD) nu mai ocupă primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, clasându-se pe o poziție a doua considerată rușinoasă.

Surpriză totală la încrederea în lideri: GENTEA domină clasamentul

Sondajul aduce o surpriză totală și la capitolul încredere în liderii politici locali, unde primarul Piteștiului, Cristian Gentea (PSD), se distanțează clar de ceilalți lideri, în ciuda performanței slabe a partidului său la nivel județean.

De remarcat este faptul că, deși Partidul Social Democrat este puternic penalizat în intenția de vot, liderul său din Pitești, Cristian Gentea, continuă să se bucure de cea mai mare încredere individuală în rândul respondenților.

PSD, prăbușire istorică: AUR preia conducerea

Județul Argeș, considerat timp de decenii un bastion inexpugnabil al PSD, asistă acum la o pierdere masivă de încredere. Sondajul, desfășurat în perioada 1-5 noiembrie 2025 pe un eșantion de 894 de respondenți, arată o reconfigurare completă a scenei politice locale:

Analiștii Smart Political Consultancy, parte a trustului de presă UMN, consideră că această situație, deși rușinoasă pentru PSD, nu este surprinzătoare. Scăderea masivă a încrederii pare să fie o reflectare a tendințelor naționale, dar mai ales a modului în care administrația județeană a gestionat problemele locale în ultima perioadă. Rezultatul marchează o erodare fără precedent a bazei tradiționale a PSD în Argeș.

După deversarea controlată, dar istorică, a Lacului Vidraru de la începutul săptămânii, locuitorii din Curtea de Argeș au sesizat o schimbare majoră a calității apei de la robinete. Sute de postări pe rețelele sociale reclamă o turbiditate crescută și un gust și miros ciudate, alimentând temerile că apa ar fi infestată și improprie consumului uman.

Reacție întârziată a autorităților

În lipsa unei reacții imediate din partea Consiliului Local sau a Primăriei – care par să fie mai puțin preocupate de subiect – redacția noastră a solicitat lămuriri instituțiilor competente pentru a clarifica situația.

Furnizorul local de apă, Aquaterm 98 SA, a pus la dispoziție un raport de analiză a apei efectuat pe 1 noiembrie. Potrivit măsurătorilor proprii ale companiei, apa din rețeaua de distribuție a orașului nu este infestată și este bună de băut.

CLICK AICI PENTRU A VEDEA BULETINUL DE ANALIZĂ AL AQUATERM

DSP Argeș intervine pentru verificări independente

În pofida asigurărilor venite de la furnizor, suspiciunile publicului persistă, impunând o intervenție independentă.

Conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Argeș a anunțat că, deși directorul Sorina Hontaru este în concediu, instituția va demara în zilele următoare o serie de analize oficiale ale apei. Verificările vor fi efectuate din cel puțin trei puncte diferite ale rețelei de distribuție a orașului, pentru a confirma sau infirma temerile cetățenilor.

Până la publicarea rezultatelor oficiale ale DSP, tensiunea în rândul locuitorilor rămâne ridicată, mulți apelând la soluții alternative de hidratare.

În ciuda impactului major al reformei, liderii social-democrați, care au cei mai mulți aleși locali, evită în prezent declarațiile publice, pe fondul congresului PSD programat vineri.

Potrivit negocierilor finale din coaliție, administrația locală va fi vizată de o restructurare severă.

„Între 12 și 13 mii de locuri ocupate în acest moment ar putea să dispară, da.”, a declarat Ionel Bogdan, coordonator de comunicare al PNL.

Procentual, ar urma să fie eliminate 30% din totalul posturilor existente, însă cu o limită: nu pot fi concediați mai mult de 20% dintre angajații care ocupă efectiv funcțiile.

Reforma prevede și modificări structurale importante în privința conducerii administrative.

„Reducerile se fac din două direcții. Una este prin reducerea numărului de funcții de conducere. Cine nu-și va putea acoperi salariile din propriile venituri va avea o grilă salarială mai redusă.”, a explicat deputatul USR Radu Mihaiu.

La nivel central, ministerele vor trebui să reducă cu 10% cheltuielile de personal, prin tăieri de sporuri și chiar diminuări de salarii. Totuși, trei domenii sunt exceptate de la orice concedieri: Apărare, Interne și Sănătate.

Citește și: Guvernul direcționează 300 de milioane de lei din fondul de urgență către DGASPC. Mai multe direcții județene nu mai au bani de salarii

„Va da ocazia ca fiecare minister de resort în parte să-și găsească soluția potrivită propriei organizări și în acest fel să ajungem la ceea ce ne interesează din punct de vedere fiscal și economic.”, a declarat Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.

Deși măsurile au fost aprobate la nivelul coaliției, liderii PSD refuză să le comenteze public. Explicația ar putea fi tensiunea din interiorul partidului, având în vedere că PSD are cel mai mare număr de primari și președinți de consilii județene, iar restructurările riscă să creeze nemulțumiri.

Deputatul PNL Raluca Turcan a criticat atitudinea PSD.

„Din cauza unui partid din coaliția de guvernare, riscăm ca în ochii opiniei publice să ajungem ca în povestea „Ionică cu lupul”. Partidul Social Democrat, care probabil din rațiuni de alegeri interne pentru președinția partidului, a pus între paranteze o așteptare pe care oamenii o au încă de la începutul pachetului 1 de reforme.”, a declarat aceasta.

Reorganizarea prevede și reducerea numărului total de parlamentari după alegerile din 2028, pe baza rezultatelor Recensământului din 2021. Fiecărui județ i se vor aloca 4 deputați și 2 senatori, cu excepția județului Ilfov și a circumscripției Diaspora. Numărul total al parlamentarilor ar scădea astfel la 419, de la 465 în prezent.

Reforma introduce și o limitare clară privind cumulul pensiei cu salariul la stat. Bugetarii nu vor mai putea încasa simultan pensie și remunerație, iar pentru cei cu pensii speciale se aplică o regulă suplimentară: dacă vor să continue să muncească, vor putea păstra doar 15% din pensia necontributivă, în timp ce salariul îl vor primi integral.

Citește și: Traian Băsescu nu își pune prea mari speranțe în alegerile pentru Primăria Capitalei: „Dacă nu se revine la București ca un oraș cu o administrație unică, nu va fi un mare progres”