Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier și ministru de finanțe, a încasat un salariu de parlamentar mai mic decât cel din anul precedent.

Senatorul PNL Florin Cîțu, fost premier între decembrie 2020 și noiembrie 2021, ministru al finanțelor (iulie-august 2021) și ministru al investițiilor și fondurilor europene (septembrie-noiembrie 2021), se află la al doilea mandat în Parlamentul României. Cîțu a ocupat și funcția de președinte al Senatului, în perioada noiembrie 2021 – iunie 2022. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Românii care și-au creat identitate digitală prin aplicația ROeID vor putea să se identifice și să se autentifice și în alte sisteme informatice ale statelor membre UE, după un audit la nivel european care a arătat că sistemul are un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România, a anunțat joi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Comisia Europeană a recunoscut ROeID ca fiind sistemul de identificare electronică al Statului Român, iar notificarea a fost publicată în jurnalul Uniunii Europene, spune ADR.

• „ROeID beneficiază de cele mai avansate soluții de securitate cibernetică și asigură posibilitatea interacționării rapide cu administrația, cu un singur set de credențiale. Cetățenii au acces la toate operațiunile digitale indifferent dacă se află în țară sau străinătate, pot să plătească taxe, impozite pot solicita și obține diverse documente și beneficiază de numeroase servicii.”, a declarant Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Sistemul ROeID a fost supus testării și auditării de către Rețeaua de Cooperare a Uniunii Europene în conformitate cu metodologia reglementată de Regulamentul 910 / 2014 (regulament eIDAS).

În urma acestui audit, ROeID a fost recunoscut de către țările membre având un nivel de încredere substanțial, conform cărții de identitate existente la momentul actual în România.

• „Acordarea acestui nivel de încredere sistemului ROeID permite folosirea identității electronice naționale transfrontalier în cadrul sistemelor informatice ale statelor membre UE prin intermediul nodurilor eIDAS. Totodată, cetățenii români au garanția că vor beneficia de un serviciu de încredere pentru identiticarea și autentificarea în cadrul sistemelor informatice naționale care oferă servicii de e-guvernare și sunt înrolate în ROeID”, se arată în comunicatul ADR.

Cum îți poti face identitate digitală prin ROeID

Pentru a-ți crea identitatea digitală ai nevoie de un telefon smartphone Android sau iPhone, pe care să-ți instalezi aplicația de mobil ROeID, și de cartea de identitate.

Potrivit autorităților, crearea contului ROeID presupune 5 pași:

• 1. Deschizi aplicația și introduci datele personale prin fotografierea buletinului
• 2. Faci un selfie din aplicație
• 3. Filmezi un clip video mișcând capul
• 4. Filmezi în continuare cartea de identitate
• 5. Înregistrezi un clip audio-video în care citești textul afișat de aplicație

Odată validată solicitarea, primești un mesaj de confirmare pe adresa de e-mail (numele de utilizator) furnizată în procesul de înregistrare și o notificare în aplicația mobilă ROeID de unde îți stabilești mai departe o parolă.

Cu acest set unic de date de acces ar trebui teoretic să te poți înregistra în orice sistem IT al statului care se va interconecta la ROeID, care vor avea opțiunea de login, de conectare cu ROeID, marcată printr-un buton specific – „Autentificare cu ROeID”.

Poți folosi ROeID în platformele informatice administrate de instituțiile publice așa cum folosești acum contul Facebook sau Google pentru a te autentifica în alte platforme private. ROeID este interconectată cu Ghișeul.ro, PCUe, ANRE si alte platforme ale primăriilor.

HotNews.ro a testat această aplicație în noiembrie 2023, la 6 luni de la lansarea acesteia în versiune beta, și a arătat la cel moment că procesul de creare a unui cont dura mai mult, iar accesul la sistemele IT devenise mai complicat.

Citește: Statul mută cozile de la ghiseu și în online. Aplicația care ar trebui să-ți aducă instituțiile la un click distanță te pune, de fapt, la rând la fiecare. Și nu e singura problemă

Premierul britanic Keir Starmer a subliniat joi nevoia urgentă de reformare a NHS, sistemul britanic de asistenţă medicală gratuită, în condiţiile în care un raport independent evidenţiază “starea critică” a instituţiei. Starmer a ținut să spună răspicat că sistemul britanic de sănătate trebuie ”reformat sau lăsat să moară”.

Liderul laburist, care a venit la putere în iulie, promite “cea mai mare revizuire” a NHS de la înfiinţarea sa, potrivit unui extras dintr-un discurs pe care urmează să îl ţină joi pentru a marca publicarea unei anchete privind NHS.

Raportul de 142 de pagini concluzionează că funcţionarea serviciului public de sănătate s-a deteriorat în ultimii cincisprezece ani şi că acesta se află într-o stare de “decrepitudine”.

Potrivit autorului raportului, Ara Darzi, membru neafiliat al Camerei Lorzilor, există mai multe motive pentru aceasta: lipsa de investiţii, încercări ineficiente de reorganizare şi pandemia Covid-19.

Raportul evidenţiază, de asemenea, creşterea numărului de pacienţi cu afecţiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, ceea ce pune presiune pe sistemul naţional de sănătate.

De asemenea, raportul subliniază faptul că Regatul Unit are o rată de incidenţă a cancerului mai mare decât alte ţări europene, cu liste de aşteptare uriaşe pentru ca pacienţii să primească tratament.

“Avem nevoie de curajul de a pune în aplicare o reformă pe termen lung: o intervenţie chirurgicală majoră, nu soluţii provizorii”, afirmă Starmer, potrivit extrasului din discursul său.

Trei domenii de reformă vor fi prezentate cu scopul de a “redresa NHS”: digitalizarea, dezvoltarea îngrijirii ambulatorii şi prevenirea.

“Schimbarea ar putea reprezenta cea mai mare reinventare a NHS-ului nostru de la naşterea sa”, a declarat prim-ministrul.

Laburiştii, care i-au înlăturat pe conservatori de la putere la 4 iulie, au promis să “repare” NHS, acuzându-i pe conservatori că l-au “stricat” în timpul celor 14 ani în care au fost la putere.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a aflat miercuri la Kiev, a sosit joi în Polonia. Oficialii guvernului polonez, citați de Ukrinform, notează că negocierile pe care Blinken le va purta la Varșovia se vor referi în mare parte la situația din Ucraina, potrivit Agerpres.

„Negocierile se vor referi în primul rând la Ucraina, deoarece acesta este cel mai important subiect… Cu siguranță vom vorbi despre utilizarea armelor americane dincolo de linia frontului”, a declarat pentru Radio Polonia ministrul adjunct polonez al apărării naționale, Pawel Zalewski.

Potrivit oficialului, citat de aceași sursă, Varșovia sprijină pe deplin sarcina de a lovi obiective militare din interiorul Rusiei. În plus, Polonia susține consolidarea maximă a Ucrainei cu capacități de apărare aeriană, promise deja de Occident.

Blinken se va întâlni la Varșovia cu șeful guvernului polonez, Donald Tusk, și cu ministrul afacerilor externe, Radosław Sikorski.

Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Blinken a anunțat că Statele Unite oferă Ucrainei 325 de milioane de dolari pentru repararea rețelelor electrice, 290 de milioane de dolari în ajutor umanitar pentru populația care suferă de pe urma agresiunii armate a Rusiei și peste 100 de milioane de dolari pentru deminare.

Apar detalii picante legate de tipologia oamenilor urmăriți de Securitate înainte de 1989. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) precizează că majoritatea titularilor celor 250.000 de dosare de urmărire deschise de Securitate în 1980-1989 erau bărbaţi. Puțini din ei aveau studii superioare, circa 50.000, iar 35.000 erau pensionari. De asemenea, 18.500 dintre cei urmăriţi erau din domeniul universitar, iar 8.000 erau din alte forme de învăţământ – profesori, învăţători, educatori, pedagogi. În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane.

Printre urmăriţi se aflau şi 500 de ziarişti, dar şi aproximativ 3.000 de membri ai cultelor. ”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale”, precizează CNSAS, printre urmăriţi aflându-se muncitori, maiştri, zidari, mineri, sudori.

”Toată lumea era suspectă”, notează CNSAS într-o postare pe pagina de Facebook, referitoare la cei vizaţi în cele 250.000 de dosare de urmărite deschise de Securitate în ultima decadă a regimului comunist (1980-1989).

206.000 dintre titulari erau bărbaţi. 50.000 aveau studii superioare, iar 35.000 erau pensionari.

În domeniul universitar erau cam 18.500 de urmăriţi, din care 2300 cadre didactice, 800 de cercetători şi 300 de doctoranzi străini, iar pentru personalul din treptele inferioare ale învăţământului (profesori, învăţători, educatori, pedagogi) erau deschise 8.000 de dosare.

10.500 erau ingineri, cărora li se adăugau 1900 de subingineri, 700 de laboranţi şi 780 de proiectanţi. De asemenea, erau cuprinşi în diferite forme de urmărire şi 500 de arhitecţi.

La capitolul sănătate sunt prinşi în evidenţe 5700 de urmăriţi, 1500 erau în sistemul juridic şi aproape 3000 se numărau între membrii cultelor.

În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane, din care 300 de actori, 320 de pictori, 100 de balerini/ balerine, 90 de sculptori, 100 de scriitori. În plus, erau urmăriţi 150 de muzeografi, 250 de bibliotecari şi 500 de ziarişti.

2700 dintre cei urmăriţi erau turişti străini

Peste 21.000 de agricultori – cuprinşi în C.A.P.-uri, sau cu gospodării individuale – erau şi ei puşi în urmărire de Securitate.

”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale. Între ei se numărau 16.600 de muncitori, 2.100 de maiştri, 1.900 de mecanici (de toate tipurile), 3.500 de electricieni, 6.300 de lăcătuşi, 1.200 de sudori, 1.000 de zidari, 800 de mineri”, remarcă reprezentanţii CNSAS.

Gender Quotas Instead of Equal Opportunities? Pure meritocracy is no longer favored in the political world, so discussions are increasingly focusing on imposing gender quotas: 30% of the candidates on electoral lists should be women. A survey conducted by the Center of Urban and Regional Sociological (CURS) shows that Romanians partially support this idea.

According to the research, the idea of introducing gender quotas into the law does not have majority support, but the idea of better representation for women in politics is endorsed.

Public Opinion on Representation of Women in Politics:

How do you think better representation of women in politics should be achieved?

• Political parties should create internal regulations, but there should not be a law – 43%
• There should be a law requiring parties to include a minimum number of women on party lists – 37%
• Don’t know/No answer – 20%

Parliamentary Discussion on Gender Quotas:

In Parliament, the law regarding the imposition of a 30% quota for women on the electoral lists of political parties for parliamentary elections is currently under debate. Do you agree with this law?

• Total agreement: 41%
• Partial agreement: 28%
• Partial disagreement: 12%
• Total disagreement: 7%
• Don’t know/No answer: 12%

Should This Be Implemented in the Upcoming Elections (December 1, 2024 Parliamentary Elections)?

• Yes, starting from these elections – 56%
• No, it is not a priority – 33%
• Don’t know/No answer – 11%

Methodology:

• Sample universe: The adult resident population of Romania
• Sample size: 1067 respondents, voters aged 18 and over
• Sampling type: Probabilistic, multi-stage, stratified
• Maximum margin of error: +/- 3% at a 95% confidence level
• Data collection method: Face-to-face interviews at respondents’ homes
• Sample validation: Based on the latest National Institute of Statistics (INS) data
• Survey period: August 13–27, 2024