Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

7 lucruri din comunicatul agenției S&P pe care Ministerul Finanțelor NU le-a spus: de la motivele inflației ridicate, la scăderea populației care afectează competitivitatea

Publicat

in

Agenția de rating S&P a păstrat ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută. Suntem cu o treaptă deasupra junk.

Ministerul Finanțelor a trimis un comunicat de presă, dar a ignorat o serie de lucruri pe care agenția de rating le-a spus.

7 lucruri spuse de S&P care nu se află în comunicatul Ministerului de Finanțe

1. S&P crede că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024.

„Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce treptat în anii următori, spre 5% din PIB până în 2025, în conformitate cu corecțiile cerute de UE în procedura de deficit excesiv”, spune Agenția.

În consecință, anticipează că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027.

„Creșterea cheltuielilor se va apropia de 20% an la an. Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte creșterii salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investiții publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene”, informează S&P.

Ținta actuală a de deficit a Guvernului include un pachet recent de consolidare de 10 miliarde lei, „din care considerăm că nu reprezintă o certitudine, cheltuielile preelectorale discreționare fiind posibile”.

„Deși Guvernul României își propune să crească eficiența administrației fiscale, credem că eforturile de consilidare se vor realiza doar pe termen mediu”, arată S&P.

Conform sursei citate, procedura de deficit excesiv și PNRR solicită României să facă progrese suplimentare în ceea ce privește reformele fiscale structurale, printre altele în aceea ce privește consolidarea administrației fiscale, modificări specifice ale regimului fiscal și modificări legislative ale procesului bugetar și de revizuirie a cheltuielilor.

2. „În timp ce politica fiscală a menținut cererea internă pe linia de plutire, o mare parte din aceasta este canalizată în importuri. Prin urmare, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, cu puține semne de corecție”, spune S&P.

Conform agenției de rating, politica fiscală expansionistă va contribui la dezechilibre extermen mari și ne așteptăm la o medie a deficitului de cont curent de 7,6% din PIB între 2025 – 2027.

„Ne așteptăm ca deficitul comercial cu bunuri să rămână aproape la 10% din PIB în următorii câțiva ani, reflectând cererea internă ridicată și problemele de competitivitate. (…) Ne așteptăm ca din cauza creșterii mari a importurilor, PIB-ul real să crească cu doar 1,6% în acest an, în ciuda majorării consumului privat ca urmare a creșterii salariilor reale și a investițiilor în curs (parțial) finanțate de UE”, spune S&P.

3. „Inflația din România este acum cea mai mare din Europa Centrală și de Est (ECE), cu peste 5%, datorită cererii interne ridicate pe fondul expansiunii fiscale. Estimăm că va rămâne ridicată și va continua să reprezinte o provocare pentru BNR”, arată S&P.

Unul dintre motivele invocate de S&P este legat de politica fiscală pro-ciclică și creșterea ridicată salariilor.

4. Salariile bugetarilor și pensiile au mărit venitul disponibil

„Creșterea economică reală din prima jumătate a anului a fost mai lentă decât am anticipat și ne-am redus substanțial prognoza de creștere reală la 1,6% în acest ant, de la aproximativ 3% anterior”, arată agenția.

Conform sursei citate, consumul continuă să se extindă puternic deoarece România a cunoscut una dintre cele mai mari dinamici ale venitului net disponibil la nivel global în ultimele 12 luni, inclusiv o creștere a salariului cu 20% în sectorul public în ultimul an, câteva creșteri ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.

În ciuda acestui lucru, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forței de muncă, iar șomajul a rămas aproape de minimele istorice.

Totuși, diferența dintre abilitățile angajaților și cererea economiei inhibă extinderea bazei de angajare.

5. Exporturile rămân slabe din cauza Germaniei

„Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investițiile în sectorul public, inclusiv în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, creșterea exporturilor rămâne slabă, în principal din cauza încetinirii economice a Germaniei, principalul partener comercial al României”, arată S&P.

Potrivit agenției, criza economică actuală din Germania a împiedicat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului. În plus, România raportează de ceva vreme cea mai mare creștere a salariilor din Europa și acest lucru evidențiază probleme de competitivitate.

6. Economia României se confruntă cu mai multe provocări structurale care vor persista după 2027, inclusiv din cauza trendului demografic.

S&P mai arată că scăderea populației aptă de muncă ar putea trage în jos creșterea.

În plus, menționează că lipsesc eforurile de reformă pentru a oferi pieței competențele profesionale necesare, precum și în ceea ce privește încetinirea emigrației.

În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a scăzut cu circa 1,1%/an și se așteaptă ca acest declin să se reducă doar marginal în următorii ani.

7. România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE.

Puncte slabe, în opinia S&P, sunt corupția și eficiența guvernamentală.

„România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene din 2020. Considerăm că percepția lipsei de împunătățire a poziției fiscale ar putea întârzia unele fonduri din PNRR”, mai spune S&P.

Ce spune Ministerul Finanțelor în comunicatul transmis

Redăm integral comunicatul Ministerului de Finanțe:

„Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

În opinia agenției, decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută de stocul moderat de datorie externă și guvernamentală și de perspectivele solide de creștere ale țării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, precum și cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităților române.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În evaluarea realizată, S&P evidențiază atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din țara noastră, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.

Agenția consideră că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea substanțială a deficitului fiscal și înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătățirea structurii datoriei și reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alți factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.

Principalul factor care ar putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei este reprezentat de creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale ale agenției pe termen mediu, ceea ce ar conduce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodată, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută.”

Loading

NATIONAL

Problema Europei nu este Trump, ci însăși Europa. Reglementarea excesivă și erodarea competitivității

Publicat

in

Protecționismul european nu a fost doar o reacție la concurența globală, ci o capcană auto-creată, care acum riscă să facă mai mult rău decât bine. În loc să sprijine inovația, a blocat-o, iar acum Europa riscă să rămână în urmă, în fața noilor jucători, precum China, care deja își câștigă teren cu vehicule electrice. Acest protecționism n-a fost început de Trump, ci de europeni, iar acum efectele lui sunt devastatoare, scrie analistul economic Claudiu Vuță pe Contributors.ro.

După ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, Europa s-a văzut confruntată cu noi întrebări privind relațiile transatlantice și impactul politicilor sale asupra economiei globale. „Ce va face Trump” este întrebarea celor care conduc Uniune Europeană, Însă întrebarea crucială pentru Europa este: Ce va face Europa?

Deși temerile cu privire la politica economică a lui Trump sunt deja în dezbatere, realitatea mai puțin discutată este că Europa se află în fața propriilor probleme economice interne. Acestea sunt generate de reglementările excesive, birocrația greoaie și auto-sabotajul economic comis de o elită birocratică care consideră că Europa va înflori prin reglementare, nu prin inovație. De fapt, în Europa am ajuns să reglementăm inclusiv inovația. În acest context, Europa riscă să rămână din ce în ce mai puțin competitivă pe piața globală, iar sectorul auto este un exemplu clar al acestei stagnări. Încă de dinaintea realegerii sale în Europa au început temerile: Ce va face Trump în raport cu Europa?

Însă întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este Ce va face Europa? Întrucât în prezent nu Trump este problema Europei ci Europa însăși.

UE este responsabilă doar pentru 7% din emisiile globale de carbon

O să mă refer în primul rând la problemele noastre economice cauzate de autosabotarea economiei europene prin reglementare excesivă și nu creșterea ei prin inovație.

La începutul acestui an, Luca de Meo, CEO al Renault Group, a publicat „Scrisoarea către Europa” , adresată pe 19 martie 2024 factorilor de decizie și părților interesate din întreaga Europă. În aceasta, de Meo subliniază impactul reglementărilor asupra industriei auto, un sector care angajează peste 13 milioane de persoane, reprezentând 7% din forța de muncă europeană.

El argumentează că interferențele excesive din partea UE au erodat competitivitatea producătorilor auto europeni. Impactul reglementărilor europene asupra industriei auto:

• 8-10 noi reglementări introduse anual în Europa.

• O creștere de 60% a masei medii a vehiculelor față de acum 20 de ani.

• O creștere de 50% a prețului vehiculelor comparativ cu acum 20 de ani.

• O pierdere de 40% a locurilor de muncă în sectorul auto francez, pe fondul delocalizării (costurile cu forța de muncă sunt cu 40% mai mari în Europa față de China).

• O dublare a vârstei medii a parcului auto european, care a ajuns la 12 ani, comparativ cu 7 ani anterior.

• Până la 25% din resursele de cercetare și dezvoltare (R&D) sunt alocate pentru implementarea noilor reglementări.

Un aspect notabil este că 25% din resursele dedicate R&D sunt redirecționate pentru a respecta cerințele birocratice complexe, în loc de inovație.

Problemele cauzate de aceste reglementări nu se limitează la Renault; alți producători europeni se confruntă cu dificultăți similare, dacă nu mai mari. Volkswagen, de exemplu, urmează să închidă o serie de uzine. În România, fabricile exportă componente pentru producătorii auto germani, reflectând aceeași dependență economică fragilă.

Impactul reglementărilor asupra economiei europene este profund și afectează nu doar industria auto, ci și alte sectoare. Deși reglementările de mediu au fost justificate prin argumente ecologice, acestea au contribuit la o diminuare semnificativă a bazei industriale europene, în condițiile în care UE este responsabilă doar pentru 7% din emisiile globale de carbon. Eforturile pentru conformarea la aceste standarde ar trebui reevaluate, pentru a preveni o continuare a „greenwashing”-ului care împovărează economia fără efecte semnificative asupra mediului global.

Mai exact, în Europa, ne-am făcut treaba. Continentul nostru este deja curat. Dacă continuăm să impunem aceleași reguli absurde, nu vom face decât să distrugem industria europeană, să o împingem spre Asia și să afectăm grav locurile de muncă și prosperitatea cetățenilor europeni.

Europa își pierde competitivitatea în lipsa unor reforme ample și în lipsa dereglementării

Cei 27 de lideri ai statelor și guvernelor din Uniunea Europeană, reuniți vineri la Budapesta, au adoptat un plan cuprinzător de reforme, bazat pe recomandările prezentate de Mario Draghi, pentru relansarea economiei europene, aflată sub amenințarea unui război comercial cu Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump.

La finalul întâlnirii de la Budapesta, liderii UE au ajuns la un consens cu privire la necesitatea stimulării creșterii economice și a productivității, în contextul protecționismului „America First”, care pune în pericol unitatea economică a Uniunii Europene.

Mario Draghi descrie un tablou economic sumbru pentru Uniunea Europeană, subliniind că aceasta rămâne în urmă față de Statele Unite și își crește periculos dependența de China în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și tehnologii strategice. Potrivit fostului președinte al BCE, venitul pe cap de locuitor în SUA a crescut de aproape două ori mai mult decât în Uniunea Europeană începând din anul 2000.

Draghi estimează că Uniunea Europeană are nevoie de investiții anuale cuprinse între 750 și 800 de miliarde de euro pentru a se alinia la provocările economice actuale. Aceasta reprezintă o sumă semnificativă, având în vedere că bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro.

O asemenea amploare a investițiilor ar reprezenta o provocare considerabilă pentru statele membre ale Uniunii, mai ales în contextul în care acestea încearcă să-și reducă datoriile și deficitele bugetare. Războiul din Ucraina, ajutoarele financiare și militare acordate acestei țări, dar și înlocuirea surselor de energie rusească cu alternative mai costisitoare, pun presiuni suplimentare asupra economiilor și bugetelor statelor membre. În plus, competiția acerbă cu China și Statele Unite reduce competitivitatea economică a UE.

„Recomandările din acest raport erau deja urgente în contextul economic actual, dar au devenit și mai presante după alegerile din Statele Unite”, a declarat Draghi la sosirea sa la summit. El a subliniat că, în urma acestor alegeri, președinția lui Donald Trump va marca o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Europa, în condițiile în care președintele ales al SUA a promis că va reduce deficitul comercial cu Uniunea Europeană, majorând taxele vamale pentru produsele europene.

Greșeala protecționismului economic – o capcană auto-creată

Într-un avertisment dat în septembrie, Draghi a precizat că, fără schimbări fundamentale, Uniunea Europeană riscă să traverseze o „agonie lentă”. În raportul său detaliat de aproximativ 400 de pagini, el a subliniat că Europa trebuie să își regăsească traiectoria de creștere economică prin investiții semnificative în domenii precum inovația digitală, tranziția ecologică și industria de apărare. Dincolo de această „Declarație” de principiu de la Budapesta, statele membre ale Uniunii Europene riscă să se blocheze într-o serie de dezbateri interminabile.

Ne exprimăm nemulțumirea față de taxele vamale aplicate producției din Europa, însă trebuie să recunoaștem că am fost printre primii care au adoptat măsuri similare, nu prin taxe vamale, ci prin impunerea unor standarde de mediu stricte.

Un exemplu de protecționism dublu-standard poate fi observat în abordările europene privind reglementările de mediu și taxarea, despre care adesea se plâng birocrații și progresiștii, în contextul criticilor lui Donald Trump. De-a lungul ultimelor 30 de ani, Europa a aplicat politici protecționiste pentru a-și proteja piața internă, iar normele de poluare Euro constituie un exemplu clar în acest sens. Aceste reglementări au fost concepute pentru a reduce importurile și a sprijini producătorii auto europeni, având drept rezultat dificultăți semnificative în accesul vehiculelor americane pe piața europeană. Automobilele produse în orașele americane Detroit și Dearborn, dotate cu motoare mari și puternice, au fost supuse unor taxe suplimentare.

Acest sistem a fost un câștig pentru companiile europene, dar acum se întoarce împotriva lor. Normele Euro nu doar că au făcut mai greu accesul pe piața europeană al automobilelor americane, dar au dus și la stagnarea propriei industrii. În timp ce japonezii s-au adaptat gradual și produc mașini mai apreciate decât companiile din UE, europenii nu au reușit să inoveze suficient, iar acum sunt depășiți chiar de chinezi, care vând mașini electrice cu emisii zero. În loc să investească în soluții pe termen lung, Europa a continuat să reglementeze și supra-reglementeze, iar acum avem pe piață autoturisme tot mai scumpe și mai puțin competitive.

În final, protecționismul european nu a fost doar o reacție la concurența globală, ci o capcană auto-creată, care acum riscă să facă mai mult rău decât bine. În loc să sprijine inovația, a blocat-o, iar acum Europa riscă să rămână în urmă, în fața noilor jucători, precum China, care deja își câștigă teren cu vehicule electrice. Acest protecționism n-a fost început de Trump, ci de europeni, iar acum efectele lui sunt devastatoare.

Un alt aspect de luat în considerare este că, în cazul în care China ar decide să își concentreze strategia asupra falimentării industriei auto europene, aceasta ar putea face acest lucru mult mai ușor decât prin impunerea unor taxe vamale, așa cum intenționăm noi să facem în cazul autovehiculelor electrice din China. China ar putea aplica, în schimb, reglementări de mediu extrem de stricte, cum ar fi impunerea unui prag de emisii de CO2 de zero grame pe kilometru. Dacă o astfel de măsură ar fi implementată, industria auto europeană ar întâmpina dificultăți majore în a comercializa vehicule în China.

Clasamentul țărilor cu cele mai mari emisii de CO2 la nivel global

1. China – peste 14 miliarde de tone de CO2

2. Statele Unite – 6 miliarde de tone de CO2

3. India – 3,5 miliarde de tone de CO2

4. Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene – 3,4 miliarde de tone de CO2

5. Rusia – 2 miliarde de tone de CO2

6. Japonia – 1,170 miliarde de tone de CO2

7. Brazilia – 1,140 miliarde de tone de CO2

8. Iran – 1,130 miliarde de tone de CO2

9. Indonezia – 1,106 miliarde de tone de CO2

10. Mexic – 792 milioane de tone de CO2

Este Uniunea Europeană un „băiat rău” în contextul actual sau, dimpotrivă, ne subminăm propriile interese în numele unei ideologii disfuncționale? Răspunsul la întrebare este nu. Europa emite cca. 7% din emisiile de Co2 la nivel global. Este esențial să revizuim și să modificăm cadrul de reglementare, renunțând la norme inutile și restricții care nu aduc beneficii semnificative.

Europa se îndreaptă spre un dezastru economic: prețurile energiei electrice pentru industrie au ajuns la un nivel exorbitant, împovărând companiile și făcând producția industrială din UE aproape imposibilă. Vorbim de un cost uriaș, care, dacă va continua să crească, va însemna închiderea masivă a fabricilor și declinul economic generalizat al Europei.

În Europa plătim cele mai mari prețuri din lume pentru energie. Plătim de 5-6 ori mai mult per MwH decât China sau SUA .

În timp ce mulți sunt preocupați de costul forței de muncă, realitatea este că astăzi acesta este irelevant – automatizarea a redus semnificativ numărul de angajați în fabrici, deci adevăratul cost care apasă asupra industriei este cel al energiei.

Problema esențială a Europei vine din politicile tot mai absurde de mediu impuse de Uniunea Europeană. Am închis capacități de producție esențiale – cărbune, gaze, chiar și nuclear – și am fost sufocați de ideea unei așa-zise energii „curate” care nici nu este ieftină și nici măcar disponibilă în cantitățile necesare. Mai mult, UE impune taxe masive pe energie, taxe verzi și restricții, în ciuda faptului că acestea sufocă industria și competitivitatea economică a regiunii.

Între timp, SUA își asigură un surplus energetic, iar China continuă să investească în centrale pe cărbune, ba chiar își subvenționează energia pentru industrie, ceea ce le asigură prezența masivă pe piețele globale. În schimb, Europa rămâne prizoniera unor politici de mediu iluzorii care ne împing spre o economie falimentară. Dacă nu se renunță urgent la aceste restricții și la costurile suplimentare, industria europeană riscă un colaps ireversibil. – Citește întregul articol și comentează pe Contributors.ro

Claudiu Vuță este analist economic, vicepresedinte al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România)

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Marcel Ciolacu, despre Roxana Mînzatu: „De ce aș schimba-o? E un profesionist desăvârșit”

Publicat

in

Premierul României, aflat la Londra, răspunde dacă o va nominaliza din nou pe Roxana Mînzatu pentru funcția de comisar european în cazul în care Parlamentul European respinge echipa propusă de șefa CE, Ursula von der Leyen. Amintim că în PE există un blocaj în privința validării comisarilor europeni, existând semne de întrebare inclusiv în privința Roxanei Mînzatu, după ce Snoop a scris că și-a extins ilegal casa. 

Ciolacu, aflat într-o vizită în Marea Britanie, a fost întrebat miercuri de jurnaliști, într-o conferință de presă, dacă o va nominaliza din nou pe Roxana Mînzatu pentru funcția de comisar european, în cazul în care echipa prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi respinsă de Parlamentul European.

„Am înțeles că familiile politice mai au discuție și mâine (n.r. – joi) cu președinta Comisiei. E un demers democratic. E normal în politică să existe și negocieri. De ce aș schimba-o pe doamna Mînzatu? E un profesionist desăvârșit”, a răspus premierul. 

HotNews.ro a scris că posibila numire a Roxanei Mînzatu în funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pe portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire” stârnește noi reacții la Bruxelles, după audierea de marți din comisii și întrebările pe tema investigației Snoop despre extinderea fără autorizație a casei din Brașov.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV. Crește tensiunea la Bruxelles după audierea Roxanei Mînzatu și întrebările pe tema investigației Snoop despre casa din Brașov. Reacția celui mai mare grup din PE: „Suntem îngrijorați de un vicepreședinte care va fi urmărit penal de justiția română pentru lucruri ilegale”

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Avea în casă o adevărată comoară și o folosea drept opritor de ușă: Acum a aflat că valorează peste 3 milioane de dolari

Publicat

in

O sculptură cumpărată pentru doar 5 lire sterline (6 dolari) şi folosită ca opritor de uşă ar putea fi vândută pentru mai mult de 2,5 milioane de lire sterline (3,2 milioane de dolari), după ce un tribunal scoţian a permis vânzarea sa, scrie CNN, informează News.ro.

A fost nevoie de mai mulţi ani pentru a se decide soarta bustului Bouchardon, care a fost realizat de sculptorul francez Edmé Bouchardon la începutul secolului al XVIII-lea şi care îl înfăţişează pe defunctul latifundiar şi politician John Gordon.

content-image

Cu toate acestea, după ce administraţia locală care deţine bustul a solicitat aprobarea Curţii Tain Sheriff din Scottish Highlands pentru a-l vinde, nu au fost formulate obiecţii atunci când cazul a fost audiat joi, a declarat luni pentru CNN o purtătoare de cuvânt a Consiliului Highland din regiune.

Consiliul orăşenesc Invergordon a achiziţionat sculptura, care a supravieţuit unui incendiu la castel în 1930, deoarece Gordon era „considerat fondatorul oraşului Invergordon”, au declarat oficialii, iar consiliul a fost de acord să o amplaseze în primărie.

Cu toate acestea, bustul nu a fost niciodată expus şi a fost rătăcit. În 1998, bustul a fost găsit fiind folosit pentru a ţine deschisă uşa unei magazii dintr-un parc industrial, potrivit Consiliului Highland.

Un cumpărător anonim a oferit peste 2,5 milioane de lire sterline

Consiliul Highland a precizat că un cumpărător privat din străinătate a contactat casa de licitaţii Sotheby’s şi a înaintat o ofertă de peste 2,5 milioane de lire sterline. Cumpărătorul neidentificat s-a oferit, de asemenea, să plătească pentru o replică de calitate a bustului, care să fie expusă în zona locală.

Oficialii locali au declarat că nu au expus bustul din cauza valorii sale ridicate, deşi acesta a fost împrumutat la Louvre din Paris în 2016 şi la Muzeul Getty din Los Angeles în anul următor.

În urma unei consultări publice la începutul acestui an, membrii unui comitet al consiliului au recomandat ca bustul să fie vândut.

În 2018, o piatră care a fost folosită ca opritor de uşă la Universitatea Central Michigan timp de trei decenii s-a dovedit a fi un meteorit care a fost vândut ulterior pentru 75.000 de dolari.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

‘Regina Întunericului’ se ocupă de Silviu Prigoană: Lista cu dorințe a afaceristului

Publicat

in

Gabriela Lucuțar, supranumită „Regina Întunericului” – proprietara unei firme de pompe funebre – se va ocupa de funeraliile lui Silviu Prigoană.

Ea a precizat că omul de afaceri nu va fi incinerat, așa cum declarase într-un interviu, și că familia acestuia urmează să decidă unde va avea loc înmormântarea.

„Honorius pune la punct toate detaliile cu frații lui, există două variante unde vor face depunerea trupului. Știți că domnul Prigoană era un tip foarte simplist, nu îi plăcea opulența, îmi pare rău că s-a întâmplat atât de devreme, dar faptul că s-a întâmplat atât de rapid, fără suferință, să știți că înseamnă foarte mult”, a declarat proprietara firmei de pompe funebre.

Silviu Prigoană i-ar fi lăsat o listă de dorințe

Gabriela Lucuțar susține că Silviu Prigoană i-ar fi lăsat o listă de dorințe pe care să le îndeplinească înainte și după înmormântare.

„Dorește, asta mi-a comunicat, să îl duc în câteva locuri pe care știu că le prefera și vrem să îl ducem puțin să… așa trebuie! Sunt trei locuri: e vorba despre o locuință, un alt loc, o biserică. Îi vom face ziua așa cum plănuise să o facă, dar, din păcate, fără el, nu o să numim parastas. Dacă nu îi vom îndeplini una dintre dorințe, care e cea mai importantă, se va supăra foarte tare pe noi”, a mai spus Gabriela Lucuțar, potrivit stirileprotv.ro.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

fanatik.ro: Geniu în afaceri. Cum a făcut Silviu Prigoană primul milion: „Nu existau taxe, făceam un salariu pe weekend”

Publicat

in

Silviu Prigoană era considerat un geniu în afaceri, însă puțină lume știe cum a făcut, de fapt, primul milion de lei și în ce perioadă.

Silviu Prigoană a fost admirat pentru simțul pe care îl avea în afaceri, căci pe tot ce punea mâna se transforma în ceva de succes. În interviul acordat pentru revista Taifasuri, înainte să se stingă din viață, antreprenorul dezvăluia cum a început ascensiunea sa. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

„Sunt absolut sigur”. Cum comentează un oficial NATO faptul că Vestul nu a trimis trupe în Ucraina până acum

Publicat

in

Şeful Comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, consideră că riscul ca Rusia să folosească arme nucleare i-a împiedicat pe liderii occidentali să-și desfășoare trupele pentru a ajuta Ucraina în război, relatează Ukrainska Pravda

Bauer a fost întrebat,  în cadrul unei discuții organizate de Institutul Internațional de Studii Strategice, dacă este timpul să extindă ajutorul pentru Ucraina, sugerând prezența fizică a anumitor forțe aliate occidentale. 

„Dacă lupți în Afganistan, asta nu este același lucru cu lupta împotriva rușilor în Ucraina. Talibanii nu aveau arme nucleare, iar rușii au. Și din nou, nu spun că este imposibil, dar luăm un risc ca alianță și este o discuție politică cu privire la asumarea acestui risc”.

„Este întotdeauna simplu să te uiți înapoi și să spui că [teama] a fost o prostie, dar dacă trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru acest risc, atunci este o altă discuție… Sunt absolut sigur că dacă Rusia nu ar fi avut arme nucleare, am fi fost în Ucraina dându-i afară (pe ruși). Dar au arme nucleare, așa că nu este la fel ca în Afganistan”, a spus el. 

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend