Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

31 de ani de la Mineriadă. Niciun vinovat

Publicat

in

31 de ani de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie în 1990 în București, iar Dosarul Mineriadei – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – este luat de la zero. Rechizitoriul trebuie refăcut, pe motiv de nulitate a acestuia. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. 31 de ani și niciun vinovat.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci „injustiția”. „Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.

Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora.

Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia – pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu – a fost definitivă.

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Ce a invocat Instanța supremă pentru reluarea anchetei de la zero

Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele „pretins comise” de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor

O ușoară speranță că vinovații vor fi pedepsiți și că vom avea o privire mai amănunțită asupra evenimentelor s-a întrezărit în 2015, după ce Parchetul General a redeschis dosarul mineriadei.

Parchetul Militar a anunțat pe 23 decembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul Mineriadei pentru crime împotriva umanității împotriva lui Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Român, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu.

În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.

În 15 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii, între care Guvern, Jandarmerie, Parchetul General, ministerele de Interne, Finanțe și Apărării, ca părţi responsabile civilmente în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este judecat pentru infracţiuni contra umanităţii.

România, obligată de CEDO să continue investigațiile

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei, în urmă unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanță sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Marea Camera a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 și 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, după ce reclamanții Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Apelul lui Iliescu

În noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritățile au intervenit în forță pentru a împrăștia demonstranții aflați de 52 de zile în Piață Universității. În cursul zilei se înregistrează ciocniri violente între manifestanți și poliție.

Seară, la televiziunea publică se citește un comunicat al președintelui Ion Iliescu: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apară democrația atât de greu cucerită.”

Câteva ganituri de mineri pleacă din Valea Jiului și ajung în București unde, timp de două zile, recurg la acte de o violență extremă împotriva protestatarilor, al studenților și al oricărei persoane suspecte că „subminează democrația”. Minerii, conduși de Miron Cozma, au atacat și devastat sediile partidelor istorice și ale ziarului România Liberă, agresand mii de bucureșteni pentru simplul fapt că erau studenți, purtau ochelari și barbă sau se aflau în clădirea Universității. Pe 15 iunie, miile de mineri au fost strânși la Romexpo, unde președintele Ion Iliescu le-a mulțumit pentru „atitudinea de înalta conștiința civică”.

Iliescu: Minerii au găsit la PNȚ arme, droguri, sticle incendiare și prafuri euforizante

„Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înalta conștiința civică. Deci, va mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înalta disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu. Și de asta dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească. Cu un sentiment deosebit de conștiința civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă. Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să va mulțumesc deci pentru acest act de înalta solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile”, le-a spus Ion Iliescu minerilor.

Președintele de atunci al României a mai afirmat în față minerilor strânși la Romexpo: „Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNȚ-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piață Universității și armament. La clădirea Asociației „16-21 Decembrie” depozite de bate și de alte asemenea arme albe, lanțuri și așa mai departe. În subsolul clădirii Universității s-au descoperit arme: 22 de puști Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condițiuni, și saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au tot folosit în această perioada. Cum se poate motiva că în sediul unui partid politic, în sediul unor asociații declarate apolitice, prezența unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniții, de droguri și arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva așa ceva? Noi considerăm că răspunderea morală o au și unii gazetari, unii intelectuali care au incitat în această perioada”.

„Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreagă recunoștință, din partea populației Capitalei pentru prezența dumneavoastră, utilă și eficientă. Vreau să mulțumesc pentru spiritul organizat în care v-ați prezentat, în care ați acționat, să mulțumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma și celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat în aceste zile. Deci va mulțumesc tuturor pentru tot ce ați făcut în aceste zile”, a mai afirmat Iliescu în discursul sau, adăugând că „știm că avem în dumneavoastră un sprijin de nădejde, când va fi nevoie vom apela! Sper să nu mai fie nevoie să apelăm la dumneavoastră.”

Loading

NATIONAL

VIDEO Sorin Grindeanu dă un semnal puternic în coaliție: Liderii partidelor nu vor fi candidați la prezidențiale

Publicat

in

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, consideră că noua coaliție de guvernare ar trebui să susțină un candidat comun la prezidențiale, însă niciunul dintre liderii celor patru partide nu ar trebui să fie candidat, potrivit Mediafax.

„Cred următorul lucru: că în momentul în care se va constitui această coaliție guvernamentală, această coaliție trebuie să aibă un candidat unic. Dacă vrei să fii la guvernare, trebuie să ai candidat unic, dacă nu înseamnă că nu vrei să fii la guvernare”, a declarat vineri Sorin Grindeanu.

„Am văzut ce înseamnă alegerile prezidențiale trecute, în care Guvernul făcut dintr-o coaliție din două partide a avut doi candidați și a fost experiența cea mai bună”, a adăugat Grindeanu.

El susține că niciunul dintre președinții partidelor din noua coaliție nu ar trebui să candideze.

„Și mai spun ceva, tot din perspectiva mea personală, niciunul dintre cei patru președinți de partid, eventuale partide din această coaliție, nu trebuie să fie candidați. Candidat unic, da nici Ciolacu, nici Bolojan, nici Lasconi, nici Hunor nu au de ce să fie candidați, e părerea mea personală”, a mai spus ministrul social-democrat.

El susține că trebuie făcute sondaje, „care să scoată în față un candidat care să strângă voturile din partea tuturor, majoritatea voturilor”.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Rusia lovește obiective strategice din Ucraina, inclusiv rețeaua energetică, ca răspuns la atacurile cu ATACMS

Publicat

in

Ministerul rus al apărării a transmis vineri că atacul său masiv împotriva sistemului energetic ucrainean este un răspuns la lansarea de către inamic în această săptămână a rachetelor americane ATACMS cu rază lungă de acţiune împotriva unui aerodrom din sudul Rusiei, informează EFE.

„Ca răspuns la utilizarea rachetelor americane cu rază lungă de acţiune, forţele armate ruse au lansat un atac masiv cu arme cu rază lungă de acţiune, de înaltă precizie, din locuri maritime şi terestre”, se spune într-un comunicat publicat de ministerul rus al apărării pe Telegram, conform agerpres.ro.

Comunicatul mai informează că în atac s-au folosit şi drone de asalt pentru a lovi „instalaţii vitale” ale reţelei energetice ce alimentează industria militară inamică.

„Obiectivele atacului au fost atinse. Toate facilităţile au fost lovite”, conform sursei citate.

De asemenea, în comunicat se aminteşte că „pe 11 decembrie a fost efectuat un atac de pe teritoriul Ucrainei cu şase rachete tactice ATACMS de fabricaţie americană împotriva unui aerodrom din oraşul Taganrog”, în regiunea Rostov din sudul Rusiei.

Potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, Rusia a atacat Ucraina vineri cu 93 de rachete şi aproape 200 de drone, unul dintre cele mai masive atacuri ale întregului război împotriva sistemului energetic ucrainean. Şeful statului ucrainean a subliniat că 11 dintre rachetele de croazieră lansate de Rusia au fost interceptate de aeronavele occidentale F-16 primite de Kiev.

În atacul ucrainean de miercuri asupra Taganrog, două rachete au fost doborâte şi alte patru au fost deviate de sistemele de luptă radio-electronică. Ca urmare a căderii fragmentelor de rachetă, au existat victime în rândul personalului militar de pe aerodrom.

Acesta este al patrulea atac cu ATACMS asupra teritoriului rus de la jumătatea lunii noiembrie, confirmat de autorităţile Rusiei, la care se adaugă atacurile cu rachete britanice Storm Shadow.

Kievul a lansat pentru prima dată aceste rachete împotriva unor ţinte de pe teritoriul Rusiei pe 19 noiembrie, atac la care Moscova a răspuns două zile mai târziu trăgând cu noua rachetă balistică hipersonică Oreşnik asupra unei fabrici militare ucrainene.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Ger sever în Mongolia: Temperaturile nocturne coboară la minus 42°C în vest

Publicat

in

Temperaturile nocturne au scăzut până la minus 42 de grade Celsius în Otgon soum, o subdiviziune administrativă a provinciei Zavkhan din vestul Mongoliei, de joi până vineri, potrivit agenţiei de monitorizare a vremii din această ţară, informează Agerpres.

Acesta este cea mai scăzută temperatură înregistrată în Mongolia în această iarnă, a anunţat vineri într-un comunicat Agenţia de Meteorologie şi Monitorizare a Mediului.

Potrivit acesteia, cea mai mare parte a ţării se va confrunta cu temperaturi mai scăzute decât media pe parcursul iernii.

Mongolia este cunoscută pentru iernile sale aspre, puternic influenţate de sistemul de înaltă presiune siberian.

Iarna trecută, aproape toate cele 21 de provincii ale ţării au îndurat condiţii extreme de iarnă, cunoscute local sub numele de „dzud”, însoţite de căderi de zăpadă record, cele mai mari din 1975.

Circa 90% din teritoriul ţării a fost acoperit de zăpadă de până la 100 de centimetri grosime, ceea ce a dus la moartea a aproximativ 8 milioane de animale domestice.

„Dzud” este un termen mongol care descrie o iarnă severă în timpul căreia numeroase animale mor din cauza terenurilor de păşunat îngheţate sau acoperite de zăpadă.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

România se scufundă în datorii. BNR publică cifre alarmante

Publicat

in

România, din ce în ce mai mult la mâna pieţelor externe. Datoria externă totală a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În perioada ianuarie – octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro.

În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Sorin Grindeanu ar putea pleca de la Ministerul Transporturilor: Dorința mea nu e neapărat să continui

Publicat

in

Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu a afirmat că dorinţa sa nu este ”neapărat” să continue ca ministru al Transporturilor în următorul Guvern şi a menţionat că în cadrul negocierilor purtate până în prezent nu s-a stabilit dacă acest minister va merge la PSD sau la PNL sau la UDMR.

Sorin Grindeanu a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă PSD va cere la negocierile pentru formarea Guvernului să aibă Ministerul Transporturilor.

”Ponderea ministerelor: PSD-ul va avea şapte, PNL-ul – patru, USR-ul – trei şi UDMR-ul – două. Suntem în plină perioadă de negociere. Eu sunt deputat de Timiş, o să fiu, am un nou mandat. O să vedem. Să ştiţi că trei ani la Ministerul Transporturilor e foarte mult. Colegii mei ştiu că dorinţa mea nu e neapărat de a continua aici la Ministerul Transporturilor, dar pot să vă spun că sunt foarte interesat să rămână şi să vină oameni care să continue. Suntem în plină negociere. Nu pot să vă spun că Ministerul Transporturilor va reveni PSD-ului sau va merge la PNL sau va merge la UDMR. Încă nu se poate şti”, a declarat Sorin Grindeanu.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Cum s-a refăcut un tânăr aflat în stare vegetativă, ajuns la o greutate de numai 36 kg

Publicat

in

George Nica mergea la farmacie, să cumpere ceva pentru fetița lui, născută de curând. Un accident rutier deosebit de grav a oprit totul în loc pentru George. Medicii i-au dat doar 1% șanse de supraviețuire. A fost operat, însă fără speranțe să-și revină vreodată. Era doar menținut în viață.

content-image

”L-am descoperit pe George în spitalul unde fusese operat, stând cu ochii fixați pe tavan. Pe vremea aceea, mă ocupam personal de bolnavi incurabili, în spitale publice sau la domiciliu. Primeam cele mai grele cazuri, de care fugeau toți ceilalți. George nu-și mișca nici măcar ochii. Îi vorbeam în fiecare zi, tot ce-mi trecea prin minte. Într-o zi, când îi povesteam despre fetița lui, mi s-a părut că văd în privirea lui o licărire. Copilul era cheia succesului.

Am spus: pe acest băiat îl iau eu și-l pun pe picioare. Se uitau toți la mine ca la un nebun. L-am luat la Spitalul ”Sfântul Sava”, pe care abia îl deschisesem. Într-o zi, am adus-o pe fetiță la el, în salon. S-a întâmplat exact ce mă așteptam: George a reacționat. Voia să-i vorbească și să-și sărute copilul, dar nu mai știa cum”, povestește Alina Ion, manager și fondatoarea Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”, din Pantelimon.

Avea doar 36 kg la momentul internării în Spitalul ”Sfântul Sava”. L-am reînvățat să-și folosească ochii, am făcut recuperarea deglutiției, întrucât nu mai știa nici să înghită. După numai două luni, am reușit să-l facem să stea în șezut. Ușor-ușor l-am mobilizat și a început să facă primii pași. L-am recuperat medical, cu terapii intensive de kinetoterapie, fizioterapie, masaj medical și psihologic, inclusiv logopedic.

content-image

Astăzi, la 6 ani după acel moment, George merge singur, fără baston, fără cadru, iar vorbitul este din ce în ce mai bun. Insistăm cu recuperarea lui locomotorie, astfel încât să meargă din ce în ce mai sigur pe el. Fetița lui are acum aproape 7 ani și ne mulțumește pentru că i-am salvat tatăl”, povestește Alina Ion, de profesie psiholog, manager al Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”.

Într-o înregistrare video pe care i-a transmis-o Alinei Ion, fetița lui George Nica îi promite acesteia că va învăța foarte bine și că va avea grijă de tatăl ei.

”Fetița vine în vizită la noi împreună cu tatăl ei, e numai un zâmbet și ne bucură mult fiecare prezență a ei. Când stă internat la noi, George ne vorbește des despre fetița lui și povestește că va merge cu ea în parc, atunci când se va externa.

Am făcut tot ce a fost posibil pentru recuperarea lui George. Este unul dintre numeroasele cazuri foarte grave care ajung la noi fără șanse de recuperare și pe care noi reușim să-I repunem pe picioare. Avem o echipă performantă de specialiști și cele mai bune echipamente medicale, inovative, multe dintre acestea fiind aduse la noi în premieră pentru România. Punem suflet în îngrijirea pacienților noștri, pe care îi tratăm ca pe membrii prorpiilor noastre familii. Îi susținem și moral, spiritual, nu doar fizic, iar fiecare succes al nostru este, de fapt, al lor”, încheie Alina Ion.

La Spitalul ”Sf. Sava”, terapiile pentru recuperare medicală se aplică 7 zile din 7, inclusiv în zilele de sărbătoare, în regim intensiv, cu mai multe ședințe pe zi de kinetoterapie, fizioterapie și masaj medical. Supravegherea pacienților este asigurată 24 ore/24, inclusiv prin monitorizare video și medic de gardă.

Spitalul de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava” acordă pacienților săi pachete de recuperare medicală intensivă adaptate condiției lor, cu mai multe ședințe de fizioterapie, masaj și kinetoterapie, zilnic.

Până la 1 februarie 2025, pacienții Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava” beneficiază de pachete speciale de recuperare medicală intensivă, pentru orice tip de afecțiune: AVC, recuperare neurologică, recuperare ortopedică, recuperare respiratorie, recuperare după orice fel de intervenție chirurgicală.

Pacienții care au suferit AVC sau care au nevoie de susținere emoțională, beneficiază de ședințe de psihologie și logopedie gratuite.

Spitalul de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”, din județul Ilfov, este unul dintre cele mai mari și mai bine dotate centre de specialitate din țară. Este construit de la zero și deschis în urmă cu doar 6 ani, după standardele celor mai renumite clinici de profil din lume. Luna trecută, Spitalul ”Sfântul Sava” a fost inclus de Revista Capital în Top 100 Performeri în Sănătate.

Date de contact ale Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”:

0724.021.090 | 0724.338.881

contact@spitalulsfantulsava.ro

https://spitalulsfantulsava.ro/

Str.Cozieni nr 2, Pantelimon, Ilfov

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend