Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

31 de ani de la Mineriadă. Niciun vinovat

Publicat

in

31 de ani de la intervenția brutală a minerilor împotriva protestatarilor din Piața Universității, în perioada 13-15 iunie în 1990 în București, iar Dosarul Mineriadei – în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracţiuni contra umanităţii – este luat de la zero. Rechizitoriul trebuie refăcut, pe motiv de nulitate a acestuia. Potrivit datelor oficiale, șase persoane au murit, peste 1.000 au fost rănite și sute de persoane au fost arestate. Cu toate acestea, asociațiile victimelor mineriadelor susțin că numărul persoanelor decedate s-ar ridică la peste 100 de persoane. 31 de ani și niciun vinovat.

În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Mineriadei să fie retrimis Parchetului pentru refacerea anchetei, iar soluția a generat un val de nemulțumiri în rândul părților civile din dosar care s-au aflat în sală și care au acuzat atunci „injustiția”. „Pentru injustiția asta nefuncțională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmași, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câștigat libertatea. Ce rost mai am eu față de societate, când nu am parte de acest proces echitabil? Bataie de joc”, spunea atunci Marin Stoica, care în iunie 1990 a fost bătut cu sălbăticie, până a intrat în comă.

Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora.

Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Decizia – pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu – a fost definitivă.

Astfel, la mai bine de 30 de ani de la evenimentele în care au fost împușcate 4 persoane, iar alte peste 1.000 au fost rănite, dosarul Mineriadei se întoarce la Parchetul General – Secţia Parchetelor Militare, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Ce a invocat Instanța supremă pentru reluarea anchetei de la zero

Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele „pretins comise” de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.

Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor

O ușoară speranță că vinovații vor fi pedepsiți și că vom avea o privire mai amănunțită asupra evenimentelor s-a întrezărit în 2015, după ce Parchetul General a redeschis dosarul mineriadei.

Parchetul Militar a anunțat pe 23 decembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul Mineriadei pentru crime împotriva umanității împotriva lui Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Petre Român, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și Adrian Sârbu.

În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari spun că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane, conform procurorilor.

În 15 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus introducerea mai multor instituţii, între care Guvern, Jandarmerie, Parchetul General, ministerele de Interne, Finanțe și Apărării, ca părţi responsabile civilmente în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este judecat pentru infracţiuni contra umanităţii.

România, obligată de CEDO să continue investigațiile

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei, în urmă unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanță sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Marea Camera a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 și 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, după ce reclamanții Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Apelul lui Iliescu

În noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritățile au intervenit în forță pentru a împrăștia demonstranții aflați de 52 de zile în Piață Universității. În cursul zilei se înregistrează ciocniri violente între manifestanți și poliție.

Seară, la televiziunea publică se citește un comunicat al președintelui Ion Iliescu: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apară democrația atât de greu cucerită.”

Câteva ganituri de mineri pleacă din Valea Jiului și ajung în București unde, timp de două zile, recurg la acte de o violență extremă împotriva protestatarilor, al studenților și al oricărei persoane suspecte că „subminează democrația”. Minerii, conduși de Miron Cozma, au atacat și devastat sediile partidelor istorice și ale ziarului România Liberă, agresand mii de bucureșteni pentru simplul fapt că erau studenți, purtau ochelari și barbă sau se aflau în clădirea Universității. Pe 15 iunie, miile de mineri au fost strânși la Romexpo, unde președintele Ion Iliescu le-a mulțumit pentru „atitudinea de înalta conștiința civică”.

Iliescu: Minerii au găsit la PNȚ arme, droguri, sticle incendiare și prafuri euforizante

„Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înalta conștiința civică. Deci, va mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înalta disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu. Și de asta dată ați demonstrat cât de importantă este solidaritatea muncitorească. Cu un sentiment deosebit de conștiința civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă. Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să va mulțumesc deci pentru acest act de înalta solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile”, le-a spus Ion Iliescu minerilor.

Președintele de atunci al României a mai afirmat în față minerilor strânși la Romexpo: „Cu ajutorul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii PNȚ-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piață Universității și armament. La clădirea Asociației „16-21 Decembrie” depozite de bate și de alte asemenea arme albe, lanțuri și așa mai departe. În subsolul clădirii Universității s-au descoperit arme: 22 de puști Jeco, dar care sunt arme periculoase în asemenea condițiuni, și saci cu prafuri euforizante pe care probabil că le-au tot folosit în această perioada. Cum se poate motiva că în sediul unui partid politic, în sediul unor asociații declarate apolitice, prezența unor asemenea depozite de sticle incendiare, de muniții, de droguri și arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva așa ceva? Noi considerăm că răspunderea morală o au și unii gazetari, unii intelectuali care au incitat în această perioada”.

„Eu vreau încă o dată să-mi exprim întreagă recunoștință, din partea populației Capitalei pentru prezența dumneavoastră, utilă și eficientă. Vreau să mulțumesc pentru spiritul organizat în care v-ați prezentat, în care ați acționat, să mulțumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma și celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat în aceste zile. Deci va mulțumesc tuturor pentru tot ce ați făcut în aceste zile”, a mai afirmat Iliescu în discursul sau, adăugând că „știm că avem în dumneavoastră un sprijin de nădejde, când va fi nevoie vom apela! Sper să nu mai fie nevoie să apelăm la dumneavoastră.”

Loading

NATIONAL

Kelemen Hunor insistă pe ideea unui singur candidat al coaliției la prezidențiale: Altfel ‘s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi’

Publicat

in

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş, că organizaţia sa a arătat că din partea coaliţiei de guvernare trebuie să fie un singur candidat pentru alegerile prezidenţiale, pentru că altfel s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi.

„Noi am spus că din partea coaliţiei trebuie să avem un singur candidat. Desigur, dacă înţelegem ce se întâmplă acum în societate, nu trebuie să comitem greşeala ca coaliţia majoritară de guvernare să propună mai mulţi candidaţi, să pornească cu mai mulţi candidaţi. Eu îmi imaginez să avem doi candidaţi, să nu polarizăm această rundă, să nu polarizăm voturile şi să nu rămânem fără rezerve pentru runda a doua. Cei care considerăm că putem veni cu un candidat pentru preşedinţie s-ar putea ca în următoarele zile să trebuiască să ne gândim foarte profund, decidenţii politici să se gândească foarte profund la direcţia în care urmează să mergem. Dar nu este posibil ca toţi cei din coaliţie să vină cu un candidat, pentru că s-ar putea ca niciunul să nu intre în turul doi. În ultimele zile am formulat nişte propuneri referitor la persoanele care consider că pot porni la alegerile prezidenţiale”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Liderul UDMR a precizat că preşedinţii partidelor politice din coaliţia de guvernare nu trebuie să-şi compare forţele la următoarele alegeri, „pentru că ei duc guvernarea şi pe asta trebuie să se concentreze”.

„Trebuie să găsim un candidat care poate uni societatea, care se poate adresa societăţii, care este în măsură să formuleze programe şi mesaje cu care se pot identifica majoritatea cetăţenilor. Este posibil să găsim astfel de persoane inclusiv din mediul academic şi am propus unul-două nume. Este posibil să căutăm între foştii politicieni care sunt aproape de sfera politică. Nu voi repeta numele pentru că s-au menţionat de mai multe ori aceste nume. Deci important este să nu amânăm o perioadă lungă şi să decidem cât mai repede”, a declarat Kelemen Hunor.

Hunor: „Alegerile prezidențiale trebuie organizate cât mai curând”

Preşedintele Uniunii a spus că anul electoral era planificat să se încheie pe 8 decembrie, dar că decizia CCR face ca şi în anul 2025 să fie alegeri.

„Am luat la cunoştinţă decizia Curţii Constituţionale, nu vreau să comentez. Am luat la cunoştinţă decizia dar afirm cu hotărâre că alegerile prezidenţiale trebuie organizate cât mai curând. Asta înseamnă că dacă anul acesta se naşte decizia cu privire la organizarea alegerilor prezidenţiale, atunci cel mai devreme pe 30 martie vom avea alegerile, primul tur. Această decizie a Curţii Constituţionale a închis o supapă, dar nu trebuie să creăm impresia că nu vrem alegeri în curând, ci doar aşa, cândva, şi nu trebuie să amânăm decizia. Trebuie să declarăm că cel târziu până în martie sau începutul lui aprilie, oricum înainte de Paşte, trebuie să se organizeze alegerile prezidenţiale şi va fi sarcina noului guvern”, a subliniat politicianul.

Kelemen a subliniat că pe 21 decembrie expiră mandatul preşedintelui Klaus Iohannis şi că după ce se alege preşedintele Senatului,”atunci corect este ca preşedintele Iohannis să predea preşedintelui nou ales al Senatului exercitarea atribuţiilor de preşedinte, care va avea rolul şi puteri prezidenţiale interimare”.

„Trebuie să transmitem mesajul că dacă mandatul actualului preşedinte poate fi prelungit cu o jumătate de an sau cu oricât, este o situaţie periculoasă care va continua să creeze tensiuni (…). E necesar să depunem toate eforturile ca propunerile pentru candidatul la preşedinţie să se întâmple până la finalul anului, pentru că pentru alegerile prezidenţiale din martie trebuie să facem acest lucru”, a mai spus Kelemen Hunor.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Deficitul de cont curent a ajuns la 24,2 mld. euro, la zece luni din 2024

Publicat

in

Deficitul de cont curent a crescut în perioada ianuarie-octombrie 2024 la 24,2 miliarde euro, de la 18,4 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, în conditiile în care deficitul din comerţul internaţional de bunuri s-a adâncit la 26,9 miliarde euro, arată datele transmise vineri de BNR.

Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,7 mld. euro, în timp ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,69 mld euro, respectiv 9,46 mld. euro.

Cel mai mare excedent din zona de servicii s-a înregistrat în sectorul IT&C, de 5,02 miliarde euro, urmat de transport, cu 3,8 miliarde euro, în timp ce deficitul din turism a crescut la 3,74 miliarde euro.

Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, de 8,24 miliarde euro, în timp ce balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro, la 1,5 miliarde euro.

Investiţiile străine directe au însumat 5,51 miliarde euro (comparativ cu 5,9 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost 4,24 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,26 euro.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

În primele 10 luni, datoria externă totală s-a majorat cu 18 mld. euro faţă de decembrie 2023

Publicat

in

Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-octombrie 2024 cu 18 miliarde euro faţă de nivelul din 31 decembrie 2023, la 186,3 miliarde euro, arată datele publicate vineri de BNR.

Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a fost de 91,4 miliarde euro, cu aproape 19% peste nivelul din decembrie 2023.

Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13 miliarde euro, nivel în creştere de la 12,8 mld. euro la 31 decembrie 2023.

Din volumul total, datoria externă este de 137,1 miliarde euro, în creştere cu 16,1 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 49,1 miliarde euro, în creştere de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

La 31 octombrie, datoria externă pe termen lung a însumat 138,1 mld. euro (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 48,1 mld. euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Pe lângă fiecare primărie de comună să fie un Birou pentru Fonduri Europene – Propunere

Publicat

in

O soluţie pentru ca mediul rural şi mai ales micile ferme din mediul rural să beneficieze mai direct şi mai vizibil de investiții este ca în fiecare comună să fie înfiinţat un birou de fonduri europene cu un om care să adune toate informaţiile pentru oricine vrea bani de la UE, potrivit ZF citat de mediafax.

În urmă cu patru ani preşedintele Iohannis vorbea de 80 miliarde de euro disponibili pentru România în perioada 2021-2026 din fonduri structurale, PNRR şi fonduri pentru agricultură. Ar fi trebuit ca toată România să fie în şantier cu aceşti bani. Însă iată că banii stau la BNR, iar în comunele României oamenii îşi declară dezamăgirea pentru mersul economiei şi pentru cum au acces la resurse pentru a se putea dezvolta. În loc să fie un proces transparent, cu adevărat transformator pentru economie şi societate, distribuirea fondurilor europene s-a transformat într-o afacere de partid, într-o reţea subterană la care dacă nu ai acces, nu ai nici cunoştinţe despre banii disponibili şi nici posibilităţi de finanţare.

Sunt 4.000 de comune în România. De la 1 ianuarie, lângă fiecare primărie de comună sau în interior se înfiinţează un birou pe care scrie mare Fonduri Europene, unde un angajat al Ministerului Finanţelor Europene este disponibil 8 ore pe zi la toate cererile şi întrebările locuitorilor. Bani pentru canalizare şi apă, pentru acces la reţeaua de gaz metan, pentru un atelier de reparaţii de biciclete, pentru un tractor sau o semănătoare – toate informaţiile să fie adunate într-un singur loc, la aceste birouri de fonduri europene. Funcţionarii din Ministerul Fondurilor Europene şi din Agenţiile de Dezvoltare vor pleca din birourile din Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Constanţa şi vor fi mutaţi în interes de serviciu direct lângă cei care au nevoie de aceste fonduri europene. Ei vor primi şi însărcinări de a ghida oamenii pentru a accesa fonduri şi vor supraveghea şi procesul de obţinere a fondurilor europene. Vor primi sarcini privind nivelul necesar al absorbţiei de fonduri europene pentru fiecare localitate şi vor fi verificaţi săptămânal de structurile de conducere cu privire la atingerea gradului de absorbţie.

Sunt sute de milioane de euro pentru programe pentru micii fermieri, pentru sere, pentru digitalizare, pentru producţie de hrană, pentru alimentarea cu apă şi pentru acces la energie.

Banii nu pot sta în cuferele Trezoreriei din cauza administraţiei incompetente, fără leadership şi fără dorinţa de a transforma ţara, iar oamenii să ajungă să urască Uniunea Europeană pentru că nu văd un viitor pentru ei şi pentru copiii lor. Dacă nu se va acţiona rapid în următoarele săptămâni, cu măsuri vizibile şi de impact, neîncrederea în cursul european al României se va întinde. Nemulţumirea fierbe în situaţiile de incertitudine şi dacă nu sunt luate măsuri concrete acum tensiunea publică nu va fi domolită. Veniţi cu ceva, puneţi pe masă programe coerente prin care chiar să dovediţi că vă pasă. Nici antreprenorul român să nu se gândească la faptul că gata, am trecut de ce era mai rău. Anulaţi-vă vacanţele de iarnă în Maldive şi la Miami şi veniţi să staţi la masă cu cei care conduc România ca să găsim soluţii de mers mai departe. Ca să aveţi la ce vă întoarce. Nici nu vă daţi seama ce e în ţară, ce organizare paramilitară are lumea semiinterlopă, care simte mirosul puterii. Cei care conduceţi România, cei care aţi învăţat o viaţă să vă faceţi loc în societate, cei care aţi avut viziunea, determinarea şi şansa să aveţi astăzi afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, aveţi grijă. Pentru adevăr şi bine trebuie luptat zilnic. Dacă voi citiţi şi cumpăraţi ziarele doar când vedeţi că strada e în tumult, normal că sunteţi rupţi de realitate. Când ziarele s-au prăbuşit în România la tiraje minuscule şi toată lumea are impresia că jurnalismul trebuie să fie gratis pentru că, nu-i aşa, „toată lumea are aceleaşi ştiri“, şi oricum „toţi au devenit jurnalişti în ziua de azi“, să nu vă miraţi că nu are cine să poarte stindardul democraţiei şi al economiei de piaţă. Dacă ⁠ sistemul bancar, care a făcut profituri de miliarde de euro în aceşti ani, profituri record, istorice, se gândeşte că acum e momentul să revadă cheltuielile de susţinere a mass-media profesioniste în 2025, atunci să nu vă aşteptaţi că zidul reconstruit cu atâta efort în aceste zile nu poate fi spart şi şuvoaiele haosului să inunde economia şi societatea. Acţionaţi, că altfel veţi fi/vom fi măturaţi!

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Suma uriașă pierdută de România, din cauza faptului că a fost întârziată aderarea la spațiul Schengen

Publicat

in

Europarlamentarul Eugen Tomac susține că România a pierdut mai mult de 100 de miliarde de euro de când a îndeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, potrivit Mediafax.

Eugen Tomac spune despre aderarea deplină a României la Spațiul Schengen că „în sfârșit, avem acest consens pe care-l așteptăm de peste 13 ani, un consens necesar pentru ca între România și UE să nu mai existe frontiere”.

„O deschidere foarte importantă vom avea și spre sudul țării, pentru că o bună parte din cetățenii românii în sezonul estival călătoresc în Bulgaria, în Grecia, iar pentru economia românească, această deschidere reprezintă un salt fantastic în față, pentru că antreprenorii români nu mai sunt nevoiți să-și pună cheltuieli suplimentare pentru transportul produselor românești pe piața europeană, așa cum s-a întâmplat până în prezent, practic, de anul viitor, dispar cozile de la trecerea frontierei între România și Ungaria și evident că aduce și costuri în ceea ce privește creșterea economică”, a declarat el la RFI.

Eurodeputatul PMP precizează că „de când îndeplinim criteriile de a intra în Spațiul Schengen până în prezent, România a pierdut peste 100 de miliarde de euro”.

Consiliul JAI a decis joi că România poate intra și cu granițele terestre în zona de liberă circulație, la 1 ianuarie 2025.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Sorin Grindeanu dă un semnal puternic în coaliție: Liderii partidelor nu vor fi candidați la prezidențiale

Publicat

in

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, consideră că noua coaliție de guvernare ar trebui să susțină un candidat comun la prezidențiale, însă niciunul dintre liderii celor patru partide nu ar trebui să fie candidat, potrivit Mediafax.

„Cred următorul lucru: că în momentul în care se va constitui această coaliție guvernamentală, această coaliție trebuie să aibă un candidat unic. Dacă vrei să fii la guvernare, trebuie să ai candidat unic, dacă nu înseamnă că nu vrei să fii la guvernare”, a declarat vineri Sorin Grindeanu.

„Am văzut ce înseamnă alegerile prezidențiale trecute, în care Guvernul făcut dintr-o coaliție din două partide a avut doi candidați și a fost experiența cea mai bună”, a adăugat Grindeanu.

El susține că niciunul dintre președinții partidelor din noua coaliție nu ar trebui să candideze.

„Și mai spun ceva, tot din perspectiva mea personală, niciunul dintre cei patru președinți de partid, eventuale partide din această coaliție, nu trebuie să fie candidați. Candidat unic, da nici Ciolacu, nici Bolojan, nici Lasconi, nici Hunor nu au de ce să fie candidați, e părerea mea personală”, a mai spus ministrul social-democrat.

El susține că trebuie făcute sondaje, „care să scoată în față un candidat care să strângă voturile din partea tuturor, majoritatea voturilor”.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend