În data de 8 iunie DSVSA Giurgiu, în baza propunerii DSVSA Argeş, a dispus închiderea adăpostului.

ASPA IVETS, administratorul adăpostului de la Uzunu -Giurgiu, este cunoscut de ani de zile pentru numeroasele acuzații privind capturarea, deținerea și uciderea câinilor în afara oricăror standarde de legalitate și umanitate.

La începutul lunii martie, în urma descinderilor efectuate de IPJ Prahova la adăpostul din Uzunu, autoritățile din Giurgiu au făcut câțiva pași, însă insuficienți. Deși activitatea adăpostului fusese suspendată, lipsa unei monitorizări a permis continuarea tragediei. În urma unui apel la 112 au fost descoperite 105 cadavre de câini, animale moarte într-un interval de doar 15 zile. Zece dintre acestea au fost trimise pentru necropsie la IDSA București.

A doua zi, în cadrul controalelor încrucișate dispuse la nivel național de ANSVSA, o echipă a DSVSA Argeș s-a deplasat la adăpostul Uzunu.

Aparența conformității în registre, realitatea cruzimii în adăpost

La nivel documentar, situația părea conformă.

În realitate, însă, existau indicii care impuneau o analiză atentă. Astfel că, dr. Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș și dr. Oana Dănescu, care a coordonat echipa de control au decis să nu închidă controlul înainte de primirea rezultatelor necropsiilor.

DSVSA Argeș nu avea competența legală de a dispune închiderea unei unități aflate în afara județului, însă are competenţa de a formula propunerea de încetare a activității către autoritatea competentă. Concluziile rapoartelor de necropsie au confirmat gravitatea situației, iar în data de 8 iunie DSVSA Giurgiu, în baza propunerii DSVSA Argeş, a dispus închiderea adăpostului.

„A constata realitatea este simplu atunci când există voință. Din păcate, în cazul ASPA IVETS, ani la rând nu a existat această voință la nivelul autorităților responsabile din Giurgiu, cu toate dovezile de cruzimi faţă de animale, săvârşite constant. Felicităm DSVSA Argeș pentru profesionalismul, curajul și integritatea demonstrate”, a declarat Carmen Arsene, președinte al Federației Naționale pentru Protecția Animalelor (FNPA).

Primăriile – primele responsabile de existenţa lagărelor de exterminare

Primării din Argeş implicate în bugetarea uciderii ilegale a câinilor

După ani de pasivitate, DSVSA Giurgiu închide un lagăr în care zeci de mii de animale au sfârşit în agonie.

Închiderea adăpostului de la Uzunu reprezintă un pas important, însă cauza principală care a permis existența unor astfel de locuri este alta. Ani la rând, multe primării au finanţat din fonduri publice operatorii implicați în capturarea şi uciderea ilegală a câinilor. Multe dintre aceste contracte au făcut ulterior obiectul unor sancțiuni și litigii privind decontări ilegale.

Printre autoritățile locale care au aderat ca membri la Aspa Ivets sau au încheiat contracte cu această entitate sau cu firme cu legături cu aceasta sunt și primării din județul Argeș, precum Topoloveni, Bogați, Leordeni, Costești, Albota, Mărăcineni, Căteasca, Mihăeşti, Ciofrângeni.

Câini din judeţul Argeş au fost capturaţi şi transportaţi în lagărele de exterminare din alte judeţe, precum Uzunu-Giurgiu, Dăeni-Tulcea, în baza unor parteneriate şi pe bugete considerabile.

Ori primării precum Rociu, Mozăceni, Ţiţeşti, Negraşi care au încheiat contracte similare cu adăpostul din Suraia – Vrancea, şi acesta închis ca urmare a imaginilor şocante apărute în luna februarie, dezvăluind practici de ucidere a câinilor de o cruzime extremă.

Închiderea adăpostului de la Uzunu trebuie să reprezinte începutul unei schimbări reale. Nicio instituție și nicio autoritate locală nu poate invoca necunoașterea atunci când există dovezi, victime și responsabilități clare. Protecția animalelor este obligatorie la nivel personal şi instituţional, iar tolerarea cruzimii nu poate fi finanțată din bani publici.

Luni, 8 iunie, Consiliul Județean Argeș s-a întrunit într-o ședință extraordinară pentru a aproba repartizarea unor sume vitale pentru comunitățile locale. Este vorba despre fonduri provenite din impozitul pe venit și cotele defalcate din TVA, destinate cofinanțării proiectelor din localitățile argeșene. Deși proiectul a trecut cu votul tuturor taberelor politice, spiritele s-au încins imediat după încheierea ședinței.

Paradoxul politic: Vot în sală, atacuri în spațiul public

Deși consilierii județeni liberali (PNL) au votat favorabil această repartizare de fonduri, aceștia au ieșit imediat în spațiul public cu acuzații dure, susținând că sumele au fost împărțite discreționar și pe criterii politice. Portalul Regatul Argeșului a obtinut listele oficiale cu sumele alocate si le-a prezentat înaceastă dimineață.

Situația ridică o întrebare firească de logică politică și administrativă:

Dacă alocările au fost într-adevăr abuzive sau incorecte, de ce au ales aleșii PNL să voteze „pentru” în timpul ședinței, în loc să blocheze proiectul sau să își exprime nemulțumirile direct în plen, acolo unde se decide soarta banilor publici?

Pentru o transparență totală și pentru a lăsa argeșenii să tragă singuri concluziile, Regatul Argeșului vă prezintă, în exclusivitate, listele complete și detaliate cu sumele exacte care au revenit fiecărei primării din județ în urma votului de ieri.

AICI LISTA COMPLETĂ: Câți bani a primit fiecare localitate

Un incendiu puternic a izbucnit pe strada Nicolae Iorga din municipiul Câmpulung, alertând autoritățile și locatarii din zonă. Un autoturism a fost cuprins de flăcări, iar vâlvătaia s-a extins rapid înainte ca echipajele de intervenție să poată lichida focul.

Pagube materiale însemnate, din fericire fără victime

În urma producerii evenimentului, vehiculul de la care a pornit incendiul a ars generalizat, fiind distrus în totalitate. Din cauza temperaturilor extreme și a proximității, flăcările și căldura degajată au afectat și alte trei autoturisme care se aflau staționate regulamentar în apropiere.

Din fericire, în urma acestui incident nu au fost identificate victime. Nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Pompierii au intervenit prompt pentru localizarea și stingerea incendiului, evitând ca dezastrul să ia proporții și mai mari. Din primele cercetări efectuate de specialiști la fața locului, s-a stabilit că cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost un scurtcircuit electric la sistemul autoturismului inițial.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs evenimentul.

Situație absolut incredibilă și de o gravitate fără precedent în județul Argeș, sub conducerea catastrofală a trupei PSD, coordonată de Ion Mînzînă! Ne aflăm deja în luna iunie, la jumătatea anului 2026, iar bilanțul administrativ în materie de infrastructură este pur și simplu halucinant: în Argeș nu s-a turnat niciun metru de asfalt nou pe drumurile județene!

În timp ce alte județe din România profită din plin de sezonul cald pentru a moderniza rețelele rutiere, în „Regatul” lui Mînzînă singurele realizări sunt gropile din ce în ce mai adânci și un blocaj total.

Patru drumuri închise, două de maximă importanță!

Dezastrul nu se oprește doar la lipsa asfaltărilor. Situația din teren este mult mai gravă: patru drumuri județene au fost complet închise, iar două dintre acestea sunt rute de maximă importanță pentru traficul și economia județului! Practic, Argeșul se izolează bucată cu bucată sub privirile neputincioase ale șefilor din Consiliul Județean.

Informația-bombă, care ar trebui să lase de urgență fără funcții întreaga conducere a CJ Argeș, a fost oferită în exclusivitate de Alina Nicolau, directoarea Direcției Județene de Drumuri, regie aflată în subordinea directă a Consiliului Județean Argeș.

„Nu, nu am asfaltat nimic până acum, aproape de jumătatea anului. Doar am peticit cu celebrele plombe”, a declarat, vizibil mâhnită, Alina Nicolau pentru ziarul nostru.

Banii s-au subțiat, bugetul s-a votat târziu: „Anul a început prost…”

Șefa Direcției Județene de Drumuri Argeș dă vina pe deciziile politice și pe managementul defectuos de la vârful Consiliului Județean, care au sugrumat financiar instituția pe care o conduce. Potrivit acesteia, blocajul istoric provine din votarea extrem de târzie a bugetului județean, dar și din cauza subțierii drastice a sumelor de bani alocate pentru modernizările rutiere.

Avertismentul lansat de Alina Nicolau este de-a dreptul înfiorător pentru miile de șoferi care își distrug zilnic mașinile pe drumurile din județ:

„Și eu sunt supărată, dar acesta este adevărul. Anul a început prost și știți cum e: ce începe prost, se termină și mai prost!”

Standarde europene doar pe fluturașul de salariu al lui Mînzînă!

Aceasta este „performanța” administrativă cu care trupa PSD Argeș se laudă pe la parastasele politice! La jumătatea anului, când constructorii ar trebui să fie pe șantiere zi și noapte, drumarii din Argeș stau cu mâinile în buzunar și se uită la gropi pentru că baronii din CJ au fost prea ocupați să-și împartă funcțiile și să voteze salarii de lux.

Vă reamintim că, în timp ce județul crapă la propriu, drumurile sunt închise, iar asfaltul a devenit un mit urban, Ion Mînzînă se pregătește să încaseze un salariu uriaș de 24.600 de lei pe lună. Pentru ce, domnule președinte? Pentru plombele de mântuială care sar la prima ploaie? Pentru cele patru drumuri închise care blochează județul?

Este o bătaie de joc strigătoare la cer la adresa tuturor argeșenilor care plătesc taxe, impozite și roviniete. Când propria ta șefă de la Drumuri recunoaște că totul este un dezastru și că anul se va termina „și mai prost”, înseamnă că rețeta PSD a funcționat perfect: Argeșul a fost lăsat complet în groapă! Rușine!

Datele oficiale transmise recent de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă o realitate sumbră pentru economia județului Argeș. La data de 1 aprilie 2026, indicatorii economici arată scăderi masive pe toate planurile față de aceeași perioadă a anului trecut, un semn clar că recesiunea a lovit puternic județul.

Piața muncii în impas: Mii de locuri de muncă dispărute

Conform centralizării INS, declinul de pe piața forței de muncă din Argeș se accentuează de la o lună la alta, iar perspectivele pe termen scurt rămân sumbre:

• Scăderi alarmante ale numărului de angajați: La 1 aprilie 2026, efectivul salariaților estimați în județul Argeș a fost de 163.741 de persoane. Cifra este în scădere cu 221 de persoane față de începutul lunii martie a acestui an.
• Bilanț negru pe ultimul an: Situația devine și mai gravă dacă privim în ansamblu. Comparativ cu finele lunii martie 2025, efectivul salariaților din județ a scăzut cu 2.512 persoane, semn că mediul privat pierde masiv oxigen.

Paradoxul argeșean: Topul bugetarilor vs. Explozia șomajului

În timp ce sectorul privat contractă personal, aparatul de stat rămâne supradimensionat. Datele centralizate la nivel guvernamental arată că în județul Argeș există puțin peste 35.000 de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice.

Această cifră plasează Argeșul în topul național al județelor cu cel mai numeros personal plătit din fonduri publice, fiind depășit doar de Municipiul București și de județe considerabil mai mari, precum Iași sau Galați.

Cu toate acestea, armata de bugetari nu poate compensa prăbușirea economică generală. La începutul lunii aprilie 2026, numărul șomerilor înregistrați în Argeș a ajuns la 9.762 de persoane. Deși s-a înregistrat o ușoară scădere conjuncturală (cu doar 30 de persoane) față de sfârșitul lunii februarie 2026, evoluția anuală este îngrijorătoare: județul numără cu aproape 1.000 de șomeri mai mulți comparativ cu începutul lunii aprilie 2025.

Șomajul din Argeș spulberă media națională

Toate aceste evoluții negative au culminat cu o explozie a indicatorilor de criză. La 31 martie 2026, rata șomajului înregistrată în județul Argeș a atins pragul de 4,3%.

Această valoare plasează județul într-o zonă de risc major, depășind cu mult media înregistrată la nivel național, care se situează la 3,2%. Rămâne de văzut ce măsuri vor adopta autoritățile locale și centrale pentru a stopa sângerarea economică dintr-un județ considerat, până nu demult, un motor industrial al României.

Portalul web Regatul Argesului anunță că, după nouă luni de tergiversări, controverse și ezitări administrative, Organizația de Management al Destinației (OMD) Regatul Argeșului a primit, în sfârșit, undă verde. Judecătoria Pitești a admis, zilele trecute, cererea de înregistrare oficială și a dispus înscrierea structurii în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.

Decizia instanței, pronunțată pe 13 mai 2026, vine ca un deznodământ legal pentru un proiect care a stârnit vii dispute pe scena publică argeșeană, anunta regatulargesului.ro

Decizia instanței pe scurt

Minuta Judecătoriei Pitești: „Admite cererea. Dispune înscrierea asociaţiei – petentă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aflat la Grefa Judecătoriei Piteşti. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare pentru petentă şi de la comunicare pentru Ministerul Public.”

O „sinecură” politică ce a costat scump turismul argeșean

Înființarea acestui OMD a fost privită de la bun început cu mult scepticism de către societatea civilă și opoziția politică, fiind catalogată drept o veritabilă sinecură. Conducerea structurii este formată în prezent exclusiv din oameni apropiați de PSD – politicieni și oameni de afaceri din sfera de influență a partidului.

Dincolo de jocurile politice, blocajele administrative au avut un impact financiar real și dureros pentru județ:

• Tergiversările prelungite și refuzul inițial al Ministerului de resort de a valida dosarul de înființare și autorizare au blocat proiectul timp de aproape un an.
• Bani pierduți: Din cauza acestor întârzieri, județul Argeș a ratat deja sume importante de bani, fonduri vitale care ar fi trebuit să revitalizeze turismul local.

Transparență forțată de noua lege: Cine va deconta eșecul sau succesul?

Există, totuși, și o veste bună pentru cetățeni. Potrivit noii propuneri legislative în domeniu, argeșenii vor putea monitoriza rapid și în timp real cum sunt gestionați banii publici în cadrul acestui nou OMD.

Rămâne de văzut cât de eficientă va fi această structură, având în vedere că frâiele turismului regional au fost predate exact acelorași oameni sub managementul cărora turismul argeșean a fost, în ultimii ani, adus la pământ. Reflectorul este acum pe ei, iar transparența impusă de lege va arăta rapid dacă Regatul Argeșului va fi un motor de dezvoltare sau doar o nouă gaură neagră pentru buget.