Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

11 perioade marcate de răciri accentuate ale climei, numai în ultimii 8.000 de ani / Semnalul de alarmă tras de specialiști

Publicat

in

​Una dintre ideile larg vehiculate în mediul științific a fost aceea că Holocenul, o eră geologică al cărei debut a avut loc acum circa 12.000 de ani, a fost marcat de o perioadă relativ stabilă din punct de vedere climatic. O perioadă lipsită de oscilații climatice majore, care a permis umanității să inventeze agricultura, să creeze mari așezări urbane, să dezvolte civilizația și să prospere.

Răcire globalăFoto: Michael Osterrieder / Panthermedia / Profimedia

Este o idee complet falsă, susține un grup de cercetători din Norvegia, Germania și Elveția, într-un studiu publicat în revista Nature Communications Earth & Environment. Realitatea a fost mult diferită față de ceea ce s-a vehiculat până acum.

Iar acest lucru se datorează unei game largi de incertitudini privind datarea, unor părtiniri sezoniere, având în vedere că datele provin în general din perioadele de vară, precum și unor părtiniri emisferice, atâta vreme cât mai toate informațiile provin din emisfera nordică.

Pentru a corecta imaginea tabloului climatic din ultimele douăsprezece milenii, cercetătorii europeni au apelat la un nou catalog al variabilității cantității de energie solară care a afectat atmosfera terestră, catalog creat de specialiștii de la Institutul Max Planck, Germania, precum și la ultimele date privind influența vulcanilor asupra climei din ultimii 11.500 de ani.

Astfel, autorii studiului au putut identifica mai multe episoade de oscilații climatice, în special de scădere dramatică a temperaturilor globale. Mai exact, au existat nu mai puțin de 11 perioade marcate de răciri accentuate ale climei, numai în ultimii 8.000 de ani.

Toate aceste oscilații climatice au fost corelate cu erupții vulcanice puternice, iar asta, spun cercetătorii, a dus la un efect de domino. Pe măsură ce gheața s-a acumulat la poli sau sub forma ghețarilor continentali, aceasta a reflectat energia solară, fapt ce a condus către o și mai puternică scădere a temperaturilor.

Este adevărat că schimbările de acest gen nu au fost unele comparabile cu cele din ultima perioadă glaciară, însă vorbim despre scăderi semnificative, care indică diferențe de mai multe grade Celsius.

Spre exemplu, au existat scăderi ocazionale ale temperaturilor cu până la 2 grade Celsius față de perioada preindustrială (ca o comparație, în timpul ultimului maxim glaciar, acum circa 23.000 de ani, temperaturile globale erau cu 6 grade Celsius mai joase). Pe de altă parte, creșterea temperaturilor actuale, una datorată în cea mai mare parte influenței omului, este de doar circa 1,2 grade Celsius față de aceeași perioadă preindustrială.

Interesant este că specialiștii nu au putut observa perioade de încălzire globală în tot acest interval, excepție făcând perioada prezentă. Așa numitele episoade de încălzire din Antichitate sau Evul mediu au fost doar unele regionale, susțin specialiștii.

Studiul nu doar că prezintă o imagine detaliată a climatului din Holocen, însă se vrea și un semnal de alarmă cu privire la schimbările climatice din prezent și, mai ales, asupra faptului că nu este nevoie de schimbări majore pentru a produce modificări drastice în ceea ce înseamnă climatul global.

Un exemplu ideal în acest sens în reprezintă vulcanii. Deși emit dioxid de carbon, conchid semnatarii studiului, un gaz cu puternic efect de seră, aerosolii de sulfat vulcanic emiși în atmosferă sunt capabili să blocheze lumina solară, fapt ce poate duce la o scădere substanțială a temperaturilor. În contrapartidă, oamenii emit de 40 până la 100 de ori mai mult dioxid de carbon decât vulcanii, iar efectele sunt cât se poate de vizibile azi.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Chișinăul s-a speriat la declarația lui Marcel Ciolacu! Republica Moldova nu mai caută investiții românești pentru privatizarea rețelei electrice

Publicat

in

Guvernul de la Chișinău a dezmințit că ar vrea să supună privatizării RED-Nord, după ce premierul român, Marcel Ciolacu, a spus că țara sa ia în considerare posibilitatea de a achiziționa rețelele electrice de distribuție din nordul R. Moldova pentru a-și echilibra sistemul energetic, conform stiripesurse.md.

Dezmințirea a fost dată în ședința parlamentului moldovean din 18 iulie de către deputatul PAS, Radu Marian, președintele comisiei parlamentare pentru economie, care a spus că a interpelat guvernul în legătură cu aceste declarații.

Există interes din partea anumitor țări, dar guvernul în acest moment nu analizează vreo oportunitate de a identifica investitori pentru RED-Nord”, a spus Marian.

El a reacționat, după ce vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că opoziția este „îngrijorată” în legătură cu posibile intenții de privatizarea a unui asemenea „obiectiv strategic”, cerând audierea în parlament a premierului Dorin Recean, propunere care a fost însă respinsă.

Premierul României a vorbit despre ideea de a cumpăra RED-Nord la o conferință de presă pe 12 iulie, răspunzând unor întrebări despre posibilitatea scăderii prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici din România, care au crescut datorită fluctuațiilor de pe piață.

Marcel Ciolacu a sugerat că o asemenea achiziție în R. Moldova ar fi o soluție pentru crearea unor parcuri de stocare a energiei și stabilizarea prețurilor.

Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a salutat interesul României, spunând într-o postare online că „guvernul pregătește” pentru privatizare atât RED-Nord, cât și întreprinderea Furnizarea Energiei Electrice Nord și că se află în căutare de „investitori strategici”.

În declarația sa din 18 iulie, șeful comisiei parlamentare de profil nu a explicat de ce s-au răzgândit autoritățile de la Chișinău.

Ministrul Parlicov spunea încă în august 2023 că executivul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord, fiind în căutarea investitorilor.

Nu ar fi prima investiție românească în sistemul energetic din stânga Prutului. Din septembrie 2023, compania Vestmoldtransgaz, deținută de întreprinderea de stat Transgaz din România – gestionează rețelele de transportare a gazelor din R. Moldova (AE).

Citeste mai mult

NATIONAL

Actorul care a marcat televiziunea americană timp de decenii s-a stins la 94 de ani

Publicat

in

Bob Newhart, actorul care a marcat televiziunea americană în anii 1960 şi 1970 şi care mai recent a jucat rolul profesorului Proton în serialul “The Big Bang Theory”, a murit la vârsta de 94 de ani, a anunţat joi agentul său, informează AFP, potrivit Agerpres.

Bob Newhart a decedat la domiciliul său din Los Angeles după o serie de probleme de sănătate, a indicat agentul său, Jerry Digney, într-un comunicat.

Contabil la origine, el a debutat în comedie în 1960, înregistrând un album de monologuri, “The Button-Down Mind of Bob Newhart”, care i-a adus primul loc în topul vânzărilor de discuri la acea vreme şi, performanţă fără precedent pentru un comic de scenă, cele mai prestigioase premii din industria muzicală, obţinând Grammy-uri pentru cel mai bun album şi pentru revelaţia anului.

În urma acestora, Newhart a lansat emisiunea “The Bob Newhart Show” pe NBC, urmată de un serial omonim în anii 1970 în care a interpretat rolul unui psiholog din Chicago. Personajul său l-a ajutat să devină o figură legendară a televiziunii americane, ceea ce i-a deschis şi porţile cinema-ului, fiind distribuit în producţii precum “In & Out” (1997) şi “Elf” (2003).

În anii 2010, a avut mai multe apariţii în rolul profesorului Proton în “The Big Bang Theory”, un serial despre fizicieni care a devenit unul dintre cele mai urmărite din lume.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend