Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

​VIDEO Cum arată acum Podul peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură, după ce în 2022 s-a ratat inaugurarea promisă

Publicat

in

Podul peste Dunăre de la Brăila – celebrul „Golden Gate de România” – a ratat inaugurarea în 2022, promisă în repetate rânduri atât de Ministerul Transporturilor, cât și de constructor. Acum, primăvara-vara 2023 pare un termen realist pentru o eventuală deschidere a traficului pe acest obiectiv.

Podul de la Braila la inceput de 2023Foto: Captura YouTube

Poate cel mai mare eșec din 2022 la capitolul infrastructură a fost nu doar că Podul peste Dunăre de la Brăila nu a fost inaugurat, ci că nici măcar nu a fost finalizată structura podului propriu-zis…

Vorbim de cel mai complex proiect al CNAIR și unul dintre cele mai scumpe în execuție în acest moment. Aici lucrările la pod aveau toate șansele să fie finalizate de japonezii de la IHI, însă lucrările ce țin de infrastructura rutieră au acumulat întârzieri mari, iar italienii de la WeBuild (ex-Astaldi) nu au forțat pentru o inaugurare, profitând și de neînțelegeri cu Ministerul Transporturilor și beneficiind de extensii ale termenului contractual câștigate în instanță. .

Ministerul Transporturilor a dat vina pe constructor, deși mare parte din responsabilitatea întârzierilor este în cârca autorităților de la drumuri. De-a lungul timpului, atât autoritățile de la Transporturi, cele de la Drumuri, dar și constructorul au promis că podul și o parte din drumurile de legătură vor fi gata la final de 2022…

Când ar putea fi deschis Podul de la Brăila? Noul termen înaintat de Grindeanu: Aprilie sau mai pentru varianta scurtă / Acuze către constructor

Ultimul termen înaintat de către autorități arată că podul peste Dunăre de la Brăila s-ar putea deschide în primăvara anului viitor, în aprilie sau mai pe varianta Măcin și în august-septembrie pentru varianta Jijila din județul Tulcea, a anunțat în luna decembrie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, citat de Economedia.

Grindeanu a acuzat constructorul că insistă cu soluții tehnice care nu existau în proiectul scos la licitație.

  • „Niciodată, eu și colegii de la CNAIR nu vom accepta soluții mai scurte care nu se regăsesc în proiectul tehnic licitat. Unele soluții au fost acceptate de CNAIR, altele nu, pentru că schimbau soluțiile de proiectare și parametrii licitați în defavoarea proiectului. I-am încurajat pe cei de la CNAIR să nu accepte. Există claim-uri (n.r acțiuni pentru acordarea de despăgubiri), instanța poate să decidă într-o formă sau alta. Faptul că nu se țin de termene înseamnă penalități. Bineînțeles că vor certificate negative, nu mai e loc de nuanțe. Ați văzut angajamentele (n.r Astaldi). Nu accept chestiuni care să pară că trebuie să deschidem Podul la sfârșitul anului 2022, dar acceptați voi de la CNAIR unele soluții. Așa ceva nu e legal, în primul rând. Nu poate să fie acest mod de șantaj un mod de lucru. Pe Pod, efectiv, multe nu mai sunt de făcut. În schimb pe descărcări mai e de lucru”.

Un eșec cu premeditare: Lucrările la Podul de la Brăila, întârziate nepermis de mult și din vina autorităților

HotNews.ro a scris încă din cotombrie 2022 că erau șanse mici ca italienii de la WeBuild (ex-Astaldi) să termine minimul necesar la timp pentru o inaugurare. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a început încă de atunci să-și pregătească terenul să poată da vina pe constructor, deși mare parte din responsabilitatea întârzierilor este în cârca autorităților de la drumuri.

Contractul pentru Podul de la Brăila, inclusiv cei 22 de kilometri de drum de legătură a fost semnat în ianuarie 2018 și prevedea 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Dar în buna tradiție a statului român de a-și băga singur bețe-n roate, o componentă esențială a fost tărăgănată nepermis de mult:

  • Licitațiile pentru lucrările de relocare a utilităților au fost lansate practic după semnarea contractului, ba au și fost anulate și reluate unele dintre ele și, efectiv, au împins intrarea în șantier a constructorului cu mai bine de doi ani de zile, o decalare a termenelor care a dat peste cap orice organizare.

Drumurile de legătură, vitale pentru deschiderea traficului, au primit „undă verde” abia în 2021

Când a preluat mandatul la Transporturi, Cătălin Drulă recunoștea că Podul de la Brăila va rămâne „un muzeu”, dar că încearcă remedierea problemelor și accelerarea lucrărilor. În martie, respectiv mai 2021, CNAIR elibera autorizațiile de construire pentru 21 de kilometri (cea mai mare parte) din drumuri, moment de la care ar trebui să curgă un termen de circa 24 de luni pentru realizarea drumurilor.

Pe de altă parte, lucrările de drumuri necesare pentru o deschidere în decembrie 2022 nu erau atât de complicate încât un constructor de anvergura WeBuild să nu le fi putut termina la timp. Cu o mobilizare mai bună în teren, poate și cu un dialog mai constructiv cu autorități încât să nu se blocheze totul în negocieri și solicitări, am fi putut discuta azi despre o deschidere garantată a traficului în 2022.

Chiar și-așa însă, întârzierile provocate de statul român cu relocările de utilități, predarea amplasamentului și eliberarea autorizațiilor au fost decisive pentru scenariul „muzeului” de peste Dunăre.

Podul de la Brăila – „Golden Gate-ul” de peste Dunăre

Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.

„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, notează Compania de Drumuri.

Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (dincolo de coșuri de fum sau antene).

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

  • Drumul principal Brăila – Jijila. Va avea o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
  • Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin. Cu o lungime de 4,328 km, acest drum va fi prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

Click pe planuri pentru a le deschide mai mare, într-o fereastră separată:

—-

Podul peste Dunăre de la Brăila

Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)

Valoare: 1,99 mld lei (fără TVA)

Constructor: We Build (fost Astaldi – Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)

Contract semnat: 15.01.2018 (termene:12 luni proiectare și 36 de luni execuție)

Lucrări începute: decembrie 2018 (autorizațiile de construire drumuri de legătură au venit abia în martie/mai 2021)

Stadiu fizic – întreg proiectul (decembrie 2023): pod – 83% / drumuri – 40%

VEZI și:

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Disney+ ar putea oferi canale care transmit în continuu

Publicat

in

De

Serviciul de streaming Disney+ urmează să introducă aşa-zise canale de conţinut, similare posturilor tradiţionale de cablu.

Disney vrea să adauge serviciului său de streaming o nouă modalitate de vizionare a conţinutului, care să elimine nevoia luării unei decizii din partea utilizatorului, susţin surse citate de The Information, potrivit news.ro.

Astfel, Disney+ va conţine canale care vor emite non-stop conţinutul disponibil în cadrul platformei, precum cel legat de universurile Marvel sau Star Wars.

Dincolo de acestea, viitoarele canale vor reda şi conţinut mai vechi al companiei precum filmele clasice Disney sau animaţiile produse de Pixar.

Aceste canale ar urma să difuzeze şi reclame, de care abonaţii nu vor scăpa chiar dacă au plătit şi un abonament Disney+.

Compania nu a comentat încă informaţia, astfel că nu se cunoaşte deocamdată când vor fi lansate canalele de conţinut ale platformei de streaming deţinute de Disney.

Citeste mai mult

NATIONAL

Marcel Ciolacu vrea să dea marea lovitură: merge în Qatar, iar pe masă vor fi 15 miliarde de euro pentru România

Publicat

in

De

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de euro aflându-se pe agenda discuţiilor, conform unui comunicat al Executivului.

”Dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de euro va fi pe agenda întrevederilor pe care premierul României, Marcel Ciolacu, şi delegaţia oficială le vor avea în cadrul vizitei de lucru în Statul Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024. De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din Qatar”, a anunţat marţi diminbeaţă Executivul.

”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiţii în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice şi politice. Avem proiecte clare şi mature pentru investitorii din Qatar. Poziţia strategică, parcursul ascendent al economiei şi oportunităţile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susţin atractivitatea investiţională a României”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Discuții pe bani mulți în Qatar

La Doha, prim-ministrul şi delegaţia guvernamentală vor avea întrevederi tete-a-tete şi în plenul delegaţiilor cu prim-ministrul Statului Qatar şi ministru al Afacerilor Externe. Împreună cu omologul său din Qatar, Marcel Ciolacu va participa la ceremonia de semnare a unor documente bilaterale. Cei doi înalţi oficiali vor susţine declaraţii comune de presă.

În Qatar, şeful Executivului român va avea discuţii şi cu reprezentanţii Autorităţii de Investiţii, fondul suveran de investiţii al statului.

Ciolacu va fi însoţit în vizita în Golful Persic de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, preşedinte ANCOM, Valeriu Zgonea, preşedinte ANSVSA, Alexandru Bociu, preşedintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanţa, Mihai Teodorescu.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend