Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

​VIDEO Cum arată acum Podul peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură, după ce în 2022 s-a ratat inaugurarea promisă

Publicat

in

Podul peste Dunăre de la Brăila – celebrul „Golden Gate de România” – a ratat inaugurarea în 2022, promisă în repetate rânduri atât de Ministerul Transporturilor, cât și de constructor. Acum, primăvara-vara 2023 pare un termen realist pentru o eventuală deschidere a traficului pe acest obiectiv.

Podul de la Braila la inceput de 2023Foto: Captura YouTube

Poate cel mai mare eșec din 2022 la capitolul infrastructură a fost nu doar că Podul peste Dunăre de la Brăila nu a fost inaugurat, ci că nici măcar nu a fost finalizată structura podului propriu-zis…

Vorbim de cel mai complex proiect al CNAIR și unul dintre cele mai scumpe în execuție în acest moment. Aici lucrările la pod aveau toate șansele să fie finalizate de japonezii de la IHI, însă lucrările ce țin de infrastructura rutieră au acumulat întârzieri mari, iar italienii de la WeBuild (ex-Astaldi) nu au forțat pentru o inaugurare, profitând și de neînțelegeri cu Ministerul Transporturilor și beneficiind de extensii ale termenului contractual câștigate în instanță. .

Ministerul Transporturilor a dat vina pe constructor, deși mare parte din responsabilitatea întârzierilor este în cârca autorităților de la drumuri. De-a lungul timpului, atât autoritățile de la Transporturi, cele de la Drumuri, dar și constructorul au promis că podul și o parte din drumurile de legătură vor fi gata la final de 2022…

Când ar putea fi deschis Podul de la Brăila? Noul termen înaintat de Grindeanu: Aprilie sau mai pentru varianta scurtă / Acuze către constructor

Ultimul termen înaintat de către autorități arată că podul peste Dunăre de la Brăila s-ar putea deschide în primăvara anului viitor, în aprilie sau mai pe varianta Măcin și în august-septembrie pentru varianta Jijila din județul Tulcea, a anunțat în luna decembrie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, citat de Economedia.

Grindeanu a acuzat constructorul că insistă cu soluții tehnice care nu existau în proiectul scos la licitație.

  • „Niciodată, eu și colegii de la CNAIR nu vom accepta soluții mai scurte care nu se regăsesc în proiectul tehnic licitat. Unele soluții au fost acceptate de CNAIR, altele nu, pentru că schimbau soluțiile de proiectare și parametrii licitați în defavoarea proiectului. I-am încurajat pe cei de la CNAIR să nu accepte. Există claim-uri (n.r acțiuni pentru acordarea de despăgubiri), instanța poate să decidă într-o formă sau alta. Faptul că nu se țin de termene înseamnă penalități. Bineînțeles că vor certificate negative, nu mai e loc de nuanțe. Ați văzut angajamentele (n.r Astaldi). Nu accept chestiuni care să pară că trebuie să deschidem Podul la sfârșitul anului 2022, dar acceptați voi de la CNAIR unele soluții. Așa ceva nu e legal, în primul rând. Nu poate să fie acest mod de șantaj un mod de lucru. Pe Pod, efectiv, multe nu mai sunt de făcut. În schimb pe descărcări mai e de lucru”.

Un eșec cu premeditare: Lucrările la Podul de la Brăila, întârziate nepermis de mult și din vina autorităților

HotNews.ro a scris încă din cotombrie 2022 că erau șanse mici ca italienii de la WeBuild (ex-Astaldi) să termine minimul necesar la timp pentru o inaugurare. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a început încă de atunci să-și pregătească terenul să poată da vina pe constructor, deși mare parte din responsabilitatea întârzierilor este în cârca autorităților de la drumuri.

Contractul pentru Podul de la Brăila, inclusiv cei 22 de kilometri de drum de legătură a fost semnat în ianuarie 2018 și prevedea 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Dar în buna tradiție a statului român de a-și băga singur bețe-n roate, o componentă esențială a fost tărăgănată nepermis de mult:

  • Licitațiile pentru lucrările de relocare a utilităților au fost lansate practic după semnarea contractului, ba au și fost anulate și reluate unele dintre ele și, efectiv, au împins intrarea în șantier a constructorului cu mai bine de doi ani de zile, o decalare a termenelor care a dat peste cap orice organizare.

Drumurile de legătură, vitale pentru deschiderea traficului, au primit „undă verde” abia în 2021

Când a preluat mandatul la Transporturi, Cătălin Drulă recunoștea că Podul de la Brăila va rămâne „un muzeu”, dar că încearcă remedierea problemelor și accelerarea lucrărilor. În martie, respectiv mai 2021, CNAIR elibera autorizațiile de construire pentru 21 de kilometri (cea mai mare parte) din drumuri, moment de la care ar trebui să curgă un termen de circa 24 de luni pentru realizarea drumurilor.

Pe de altă parte, lucrările de drumuri necesare pentru o deschidere în decembrie 2022 nu erau atât de complicate încât un constructor de anvergura WeBuild să nu le fi putut termina la timp. Cu o mobilizare mai bună în teren, poate și cu un dialog mai constructiv cu autorități încât să nu se blocheze totul în negocieri și solicitări, am fi putut discuta azi despre o deschidere garantată a traficului în 2022.

Chiar și-așa însă, întârzierile provocate de statul român cu relocările de utilități, predarea amplasamentului și eliberarea autorizațiilor au fost decisive pentru scenariul „muzeului” de peste Dunăre.

Podul de la Brăila – „Golden Gate-ul” de peste Dunăre

Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.

„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, notează Compania de Drumuri.

Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt practic cele mai înalte construcții din România (dincolo de coșuri de fum sau antene).

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

  • Drumul principal Brăila – Jijila. Va avea o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.
  • Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin. Cu o lungime de 4,328 km, acest drum va fi prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

Click pe planuri pentru a le deschide mai mare, într-o fereastră separată:

–-

Podul peste Dunăre de la Brăila

Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)

Valoare: 1,99 mld lei (fără TVA)

Constructor: We Build (fost Astaldi – Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)

Contract semnat: 15.01.2018 (termene:12 luni proiectare și 36 de luni execuție)

Lucrări începute: decembrie 2018 (autorizațiile de construire drumuri de legătură au venit abia în martie/mai 2021)

Stadiu fizic – întreg proiectul (decembrie 2023): pod – 83% / drumuri – 40%

VEZI și:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Care sunt cele mai scumpe orașe din lume: New York a fost detronat de un oraș din Europa

Publicat

in

Care sunt cele mai scumpe orașe din lume: New York a fost detronat de un oraș din Europa

Zurich şi Singapore sunt cele mai scumpe oraşe din lume, chiar înaintea New York-ului, într-un context de creşteri încă puternice ale preţurilor, potrivit unui clasament publicat joi de săptămânalul The Economist, informează AFP.

Revista britanică estimează că preţurile au crescut în medie cu 7,4% pe parcursul anului în cele 173 de oraşe studiate, o uşoară încetinire faţă de inflaţia record de 8,1% înregistrată în 2022, informează Agerpres.

„Criza costului vieţii este departe de a se fi încheiat, iar nivelul preţurilor rămâne cu mult peste tendinţele istorice”, notează Upasana Dutt, care a coordonat acest studiu care a luat în calcul preţul a 200 de produse şi servicii.

„Ne aşteptăm ca inflaţia să continue să scadă în 2024”, a adăugat ea, ca urmare a efectului majorării dobânzilor decise de băncile centrale pentru a combate creşterile de preţuri.

Zurich detronează New York-ul

Patru oraşe europene se clasează printre primele zece, din cauza inflaţiei care continuă să fie ridicată în cazul alimentelor şi a îmbrăcăminţii, precum şi a aprecierii euro faţă de dolar. Această clasificare se realizează în dolari şi, prin urmare, după conversia monedelor diferitelor ţări în dolari. O creştere a euro faţă de dolar se traduce automat în preţuri mai mari în zona euro, ceea ce favorizează oraşele din regiune.

Geneva se află pe locul al treilea (la egalitate cu New York-ul), Parisul ocupă locul şapte înaintea capitalei daneze Copenhaga, care se află pe locul opt, la egalitate cu Tel Aviv, care era în fruntea clasamentului în 2021.

Pe de altă parte, oraşele americane au căzut în clasament: Los Angeles (locul al şaselea) şi San Francisco (locul zece).

Cea mai mare scădere în clasament priveşte oraşele Moscova (locul 142) şi Sankt Petersburg (locul 147), din cauza slăbirii rublei, rezultat al sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.

Cel mai ieftin oraş din lume este Damasc, precedat de Teheran.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Mobilizare suplimentară: zilnic, peste 24.000 de forțe de ordine vor supraveghea siguranța publică în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie

Publicat

in

Aproape 24.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi pompieri vor fi de serviciu zilnic, în minivacanţa 30 noiembrie – 3 decembrie, suplimentar faţă de efectivele obişnuite ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, potrivit Agerpres.

În atenţie vor fi locurile unde se preconizează prezenţa unui număr mare de persoane, precum staţiuni montane, târguri, pieţe, baruri, cluburi şi spaţii de organizare a unor evenimente publice.

„În această minivacanţă, vor fi organizate 316 evenimente publice de amploare, cele mai semnificative fiind deschiderea Târgului de Crăciun din municipiul Bucureşti, unde se aşteaptă aproximativ 60.000 de persoane, şi paradele organizate de Ziua Naţională în Capitală şi în municipiul Alba Iulia, la care sunt aşteptaţi zeci de mii de oameni”, a declarat Dajbog.

Pe 1 decembrie vor fi organizate parade în aproximativ 80 de oraşe, cele mai importante din punct de vedere al numărului de participanţi, în afară de cele din Bucureşti şi Alba Iulia, fiind cele din Cluj-Napoca, Galaţi şi Timişoara.

La parada din Capitală vor participa aproximativ 400 de studenţi ai Academiei de Poliţie şi angajaţi ai MAI, cu 40 de mijloace tehnice, precum autospeciale, motociclete, maşini de pompieri şi aeronave.

„Având în vedere că, în mod, tradiţional, mulţi cetăţeni aleg să petreacă minivacanţa departe de domiciliu, Poliţia a suplimentat echipajele rutiere pe cele mai solicitate drumuri pentru a asigura fluenţa traficului şi pentru a preveni producerea unor accidente grave de circulaţie. Atât pe timpul zilei, cât şi pe parcursul nopţii, poliţiştii rutieri vor organiza acţiuni în trafic pentru depistarea şoferilor care nu respectă viteza legală sau se urcă la volan după ce au consumat alcool ori substanţe interzise”, a mai transmis Monica Dajbog.

Echipajele de la sol pot solicita sprijinul Inspectoratului General de Aviaţie pentru monitorizarea drumurilor şi identificarea situaţiilor de risc astfel încât poliţiştii să poată interveni rapid.

În zonele de munte, cei care întâmpină probleme pot apela la cei aproximativ 200 de jandarmi montani care vor fi zilnic de serviciu.

„Recomandăm turiştilor să aleagă doar trasee marcate şi potrivite cu nivelul lor de experienţă. Nu vă aventuraţi pe munte fără echipament corespunzător sau când condiţiile meteo sunt nefavorabile ori există risc de avalanşă”, a afirmat Dajbog.

Vor fi pregătite să sprijine misiunile de intervenţie 12 elicoptere ale Inspectoratului General de Aviaţie.

Deoarece în această perioadă valorile de trafic în punctele de trecere a graniţei sunt crescute, se recomandă consultarea aplicaţiei traficonline.ro înainte de a pleca la drum, pentru a putea configura un traseu printr-un punct de frontieră mai puţin aglomerat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend