În timp ce bucureștenii îngheață de frig în case și se spală zile întregi cu apă încălzită pe aragaz, din cauza avariilor tot mai mari și mai dese la sistemul de termoficare, în alte orașe ale țării este cald și bine. Oradea și-a modernizat CET-ul și 75% din rețeaua primară, Iașiul a investit și el în CET-uri și a reabilitat circa 56% din rețeaua primară, iar la Botoșani magistralele sunt reabilitate în proporție de 100%.

Lucrările de reabilitare în aceste orașe au început în 2010-2013, când Bucureștiul avea alte preocupări – ceasuri de aur, chioșcuri pagodă și plante exotice – și s-au făcut în mare parte pe bani europeni, circa 500 de milioane de euro. Bucureștiul a semnat abia anul trecut contractul de finanțare pentru reabilitarea a 210 km de rețea primară cu bani europeni, iar lucrările ar putea începe anul viitor. Și Clujul abia acum face studiile necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Oradea: 75% din rețeaua primară este modernizată

Oradea are modernizată circa 70-75% din rețeaua primară, 30-40% din rețeaua secundară și CET-ul. Aproape toate investițiile s-au făcut cu fonduri europene, peste 200 milioane de euro.

Orașul are 86 de km de rețea primară și aproximativ 232 km de rețea secundară. În 2013, înainte să înceapă modernizarea sistemului de termoficare 26% din rețeaua primară era mai veche de 35 de ani, aproximativ 50% avea o vechime între 25 și 35 de ani, iar 10% era cu o vechime mai mică de 10 ani, a explicat primarul Florin Birta pentru HotNews.ro.

În Oradea și sursa de producere a energiei, CET-ul, se află tot la primărie. Modernizarea lui a început tot în 2013.

”Era o centrală veche din 1966 și ne încălzeam pe păcură și pe cărbune, până când, în 2013, printr-un proiect pe fonduri europene de aproximativ 110 milioane de euro am reușit să schimbăm această centrală veche a orașului cu o centrală pe gaz. Sunt gata lucrările. Este ca un motor de avion la sol care funcționează foarte bine în sistem de cogenerare, pe lângă faptul că produce energie termică, el produce și energie electrică care ne ajută să reducem anumite cheltuieli ale gigacaloriei”, a explicat Birta.

După lucrările de reabilitare pierderile au scăzut de la 50% la 24%, acestea fiind considerate pierderi tehnologice normale.

”Pentru reabilitarea CET-ului și reabilitarea rețelei investiția se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro fonduri europene. Pierderile pe rețea, înainte să începem lucrările de reparații, se ridicau la peste 50%. În acest moment, după reabilitare, suntem undeva la 70% rețeaua primară reabilitată și lucrăm inclusiv la rețeaua de distribuție și transport pentru a o reabilita, pierderile au scăzut undeva la 24%. Dacă înainte de modernizare aveam undeva la 1000 de avarii/an și asta însemna că rămâneam și noi ca și alte orașe zile întregi fără încălzire, în acest moment, dacă mai avem undeva până în 500 de avarii pe an și sunt avarii mici. În Oradea de 3-4 ani de zile nu s-a mai întâmplat să rămânem mai mult de o zi două fără încălzire în anumite zone ale orașului”, spune Florin Birta.

Și prețul la gigacalorie a scăzut considerabil, iar primăria a putut reduce masiv subvenția și a direcționat banii către investiții.

”Noi avem cel mai scăzut preț al gigacaloriei din țară, undeva la 335 lei. Avem și cea mai mică subvenție din țară. Din cei 335 lei, costul gigacaloriei, Primăria Oradea subvenționează 51 de lei, populația plătind 284 lei. Noi am încercat încet-încet să reducem subvenția și banii rămași să-i ducem în investiții, să modernizăm în continuare acest sistem de termoficare. Ideea este simplă, cu cât se reduc pierderile pe sistem, cu atât gigacaloria ar trebui să fie mai ieftină, iar noi să ne retragem încet-încet subvenția de la termoficare. Gândiți-vă că în câțiva ani, conform unor înțelegeri și directive ale Uniunii Europene, subvenția pentru termoficare nu va mai putea fi acordată de administrațiile publice locale și atunci prin investițiile pe care le facem și prin politica pe care o avem trebuie să reducem tot mai mult această subvenție acordată cetățenilor. Înainte de începerea lucrărilor de modernizare cred că aveam și mai mult de 50% subvenționat. În acest moment subvenționăm doar undeva la 15%”, a mai explicat Birta.

Investițiile în sistemul de termoficare din Oradea continuă, tot pe bani europeni.

”Acum suntem în cadrul semnării unui contract pentru modernizarea diferenței de 25% a rețelei primare, etapa III de modernizare pentru rețeaua de termoficare, și vom începe lucrările în primăvara anului viitor. Când vom finaliza și această etapă de reabilitare va însemna că toată rețeaua primară va fi reabilitată, urmând să ne axăm apoi pe ce a rămas din rețeaua de transport și distribuție. Valoarea proiectului este de aproximativ 15 milioane de euro”, spune primarul orașului, Florin Birta.

Oradea stă pe izvoare geotermale, iar în contextul scumpirii prețului la gaze, primăria vrea să exploateze la maxim această resursă. În 4-5 ani circa 25% din sistemul de termoficare va folosi apă geotermală.

”Acum, mai ales în acest moment în care prețul gazului este destul de ridicat, încercăm să căutăm alte surse alternative de energie. Noi, în Oradea, suntem pe o falie de apă geotermală și trebuie să profităm cât mai mult pentru a o folosi la încălzirea orașului. În acest moment noi folosim 5% din apa geotermală la necesarul de încălzire al orașului într-un an de zile și vrem ca în următorii 4-5 ani de zile să ajungem la aproximativ 25%. De aceea avem o serie de proiecte de foraje de apă geotermală și de centrale termice pe apă geotermală care să crească aportul apei geotermale în cadrul încălzirii orașului. Pe lângă faptul că gazul este din ce în ce mai scump se plătesc și acele certificate de CO2 pentru emisia de noxe în atmosferă și atunci prețul gigacaloriei va fi tot mai greu de ținut sub control. Aceste investiții în apă geotermală pe care vrem să le facem în următorii ani se ridică undeva la 20-30 milioane de euro”, a spus Birta.

Primăria are în vedere și extinderea sistemului de termoficare.

”Îl extindem în funcție de analizele cost beneficiu pe care le realizăm la viitoarele cartiere care se dezvoltă în oraș. Am mers pe următorul sistem. La blocuri alimentăm cu energie termică produsă în sistemul centralizat de termoficare, iar în zonele de case lăsăm gazele să intre pentru a se racorda la gaz consumatorii individuali”, a spus primarul Florin Birta.

După investițiile făcute, acesta spune că debranșarea de la sistem nu mai este permisă în Oradea în anumite zone.

”Noi după ce am făcut acele investiții majore în sistemul de termoficare am declarat inclusiv o zonă protejată pentru sistemul de termoficare în care nu permitem accesul altor surse de încălzire. Nu am probat și nu am realizat niciodată debranșări. Totodată, după reabilitare, au fost situații în care oamenii au dorit să se branșeze la sistemul de termoficare, mai mult, tot ce se construiește nou în Oradea, blocurile de locuințe, Primăria Oradea le obligă în momentul emiterii autorizației de construire să se branșeze la sistemul de termoficare al orașului”, a mai spus primarul.

Iași: investiții de 130 milioane euro din bani europeni

La Iași este reabilitată circa 56% din rețeaua primară, respectiv 54,15km din total 97,6 km și 65,2% din rețele secundare, adică 81,11 km din total 124,4 km, spune primarul Mihai Chirica. Și în cele două CET-uri din oraș s-au făcut investiții. În total, în rețea și CET-uri s-au investit peste 250 milioane de euro.

”În total am investit peste 250 milioane de euro, am avut 3 surse finanțare. Începând cu anul 2006 am avut programul național ”Căldură și confort” și am investit zeci de milioane de lei pentru reabilitarea rețelei de termoficare care leagă cele două CET-uri. Conexiunea dintre cele două CET-uri se face printr-o magistrală, de 1.100 în diametru. Producem energia termică în CET-ul de cărbune, o livrăm într-o cameră imensă de amestec în CET-ul pe gaz și de acolo se distribuie în toate magistralele din oraș. Noi avem două surse importante de energie termică și electrică, un CET la 11 km de oraș care a fost finalizat prin anii 87, destul de modern, cu o tehnologie nouă de ardere a cărbunelui și CET-ul pe gaz, unde nu mai producem energie electrică decât printr-un motor termic foarte performant de 6 MW, cu care dăm energie în sistemul național și ne aduce și profit.”, a explicat Chirica.

Lucrările de modernizare au continuat apoi pe bani europeni.

”S-a mai accesat un împrumut luat de CET, dar preluat de Primărie, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea rețelelor de transport, 20 de milioane euro fără TVA și apoi două granturi POIM, unul finalizat în 2016 și al doilea în 2021. Ambele au fost în jur de 130 milioane de euro. POIM 1 a fost în jur de 78 milioane de euro, și POIM 2 vreo 56 milioane de euro. POIM 1 a avut componentă de mediu, respectiv modernizarea cazanelor la CET 1 și 2, introducerea filtrelor pe coșurile de fum la CET-ul pe cărbune, modernzizarea arzătoarelor la CET-ul pe gaz pentru reducerea emisiilor de NoX și a pulberilor în atmosferă, la care se adaugă și modernizarea a câțiva km de rețea. POIM 2 a avut doar rețele, aproape 40 km de rețea primară și 45 km de rețele secundare. Din împrumut am făcut punctele termice, respectiv introducerea de module termice. La acest împrumut s-a adăugat și un grant din partea Guvernului elvețian, de aproape 6 milioane de fraci elvețieni”, a explicat Chirica pentru HotNews.ro.

După lucrările de modernizare, pierderile pe rețea au scăzut considerabil.

”Iarnă trecută noi nu am depășit 6-7mc/24 ore. Asta înseamnă foarte puțin. Sunt două categorii de pierderi. Pierderile accidentale, provocate de fisuri, rupturi în rețea, și pierderile tehnologice, cele de energie, cauzate de circulația apei, care intră în proces de răcire de cum pleacă din cazan. Pe rețelele magistrale, care aveau pierdere de până la 50%, în momentul de față pierderile sunt de 20-22%, pierderi tehnologice normale. Pe rețelele de distribuție pierderile sunt cam de 18-20%”, a explicat Chirica.

Anul acesta, orașul a început chiar extinderea rețelei de termoficare.

”Dacă în multe orașe din România sistemele de termoficare au fost distruse, închise sau abandonate, noi am făcut extinderea sistemului în această vară, cu aproape 4 km, spre sudul orașului, spre cartierul Bucium. Încercăm în această toamnă să ne ridicăm și spre nord, pe Copou, până aproape de Grădina Copou, să ducem o magistrală acolo, într-un program pe care îl derulăm cu Ministerul Dezvoltării. Este ultima parte din programul Căldură și Confort și a urmărit extinderea rețelelor de termoficare, până în cartierul Bucium și Copou. Lucrările la rețeaua din cartierul Bucium s-au finalizat, suntem acum cu lucrările în curtea spitalului de Psihiatrie să-l racordăm, este cât un orășel. Iar la Copou suntem în derulare, am semnat contractul și urmează să începem lucrările. Pentru etapa de extindere a fost în jur de 4 milioane de euro”, a explicat Chirica.

Lucrările de modernizare a rețelei continuă, tot pe bani europeni.

”Avem un proiect foarte important pe care-l derulează Transgaz, aducerea magistralei de gaz până la poarta CET-ului din Holboca, face parte din planul de modernizare al Transgaz pe zona Moldovei și deja au terminat studiul de fezabilitate, au dat drumul la proiectul tehnic și asta înseamnă că în maxim 3 ani trebuie să avem rețeaua de gaze naturale de medie presiune acolo, ceea ce ne va da drumul la un proiect pe care l-am depus și pe PNRR, transformarea CET-ului de acolo de pe cărbune pe gaz. Este obligatoriu să facem asta în 3, maxim 4 ani de zile. Valoarea estimată este de 96 milioane de euro. Al doilea proiect este etapa 3 din POIM, pentru care noi am și terminat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic și așteptăm să aplicăm pe fonduri europene pentru a putea finaliza modernizarea sistemului de termoficare”, a mai explicat primarul.

Numărul de abonați a rămas la nivelul populației aproape constant din 2014 până în prezent, spune edilul. ”Am avut și rebranșări, dar este foarte important că am reușit să legăm aproape întreaga rețea școlară la sistem, cu excepția zonelor unde nu există rețea. Avem aproape toate spitalele din Iași, adică 12 din 14 legate la rețea și foarte important, s-au legat hoteluri, Hotelul Unirea, Moldova, complexul comercial din zona industrială. A venit și consumatorul privat în sistem. Noi nu avem avarii mari, nu am avut nicio oră închisă termoficarea, să dea Dumnezeu să nu se întâmple nici de acum înainte”, a mai spus primarul.

La Iași, prețul gigacaloriei este 385 lei cu TVA. Subvenția este 140 lei, iar 245 lei plătește populația.

Botoșani: toată rețeaua primară este modernizată

La Botoșani, rețeaua primară este modernizată în proporție de 100%, iar cea secundară 50%, potrivit datelor furnizate de primarul orașului, Cosmin Andrei. Și CET-ul este modernizat în întregime. Investițiile au fost făcute din fonduri europene.

”În Botoșani avem vreo 50 km traseu de rețele de termoficare primare, cu 37 puncte termice. Rețeaua primară este modernizată 100%, rețeaua secundară circa 70%. Reabilitarea a început prin programul ”Termoficare 2006-2015 Căldură și confort”, de unde am accesat 23 milioane euro din bugetul de stat – Ministerul Dezvoltării. Apoi am accesat fonduri europene. În 2012 s-a finalizat proiectul la sursă prin POS MEDIU. Valoarea proiectului pe POS MEDIU a fost de 36,5 mil euro. Din suma asta s-au achiziționat cele 2 module de cogenerare, 2 caf-uri, s-a continuat reabilitarea rețelei primare ( de la 80% la 100%) , iar a rețelei secundare de la 30 la 70%, și reabilitarea a 36 puncte termice din 37”, a explicat edilul pentru HotNews.ro.

După primele investiții au început să scadă și pierderile și subvenția. Dacă în 2005 acestea erau de 120.000 gcal, în 2010 s-au redus la 50.000 gcal.

”Că efect, subvenția a scăzut de la 18,8 milioane lei(înainte de reabilitare) la 11,6 milioane după. Numărul salariaților a scăzut de la 226 la 172. Prețul pe gcal, în 2011, când s-a înființat Modern Calor, era 491 lei, din care 183 lei preț facturare și 308 lei subvenție, iar acum, după 10 ani, preț total 403 lei din care 200 lei preț facturare și 203 lei subvenție”, a explicat primarul.

Acum orașul accesează fonduri europene pentru extinderea rețelei.

”Lucrări de extindere mai însemnate sunt prinse acum pe POIM. Până acum au fost doar extinderi de mică anvergură (stadionul municipal, centrul medical de la stadion). Acum sunt prevăzute extinderi însemnate, de la Centrul de transfuzii până la teatru, de la AJOFM la spitalul de copii și mai jos, la Polivalentă, de la Laurian la Economic, clădirea Direcției Muncii, Cantină de ajutor social, creșă municipală, maternitatea, DGASPC, grădinița de lângă, Liceul de artă, Școala 16. Proiectul are o valoare de aproape 9 milioane euro și este în etapă de pre-contractare. Au fost depășite stadiile de verificare a eligibilității și admisibilității și, respectiv, de verificare tehnică”, a mai explicat primarul.

Instituția nu are o situație clară pe debranșări.

”Debranșările sunt într-o dinamică. Nu se poate trage o concluzie clară că a scăzut ritmul lor după realizarea investițiilor. Debranșarea nu este permisă în sezonul rece. Cadrul legal este constituit din legea 325 din 2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică și Legea 51 din 2006 privind serviciile publice. Avantajele sistemului centralizat se circumscriu randamentelor mai ridicate de ardere a combustibililor și din punct de vedere al efectelor asupra mediului. Numai că CET-urile nu prea sunt ajutate. Dimpotrivă, ele plătesc 60 euro pentru tona de CO2, în timp ce pentru centralele de apartament nu se plătește această taxă, deși ele poluează mai mult”, a mai explicat primarul Cosmin Andrei.

Clujul abia acum accesează bani europeni

Cluj-Napoca este în față pe foarte multe paliere de dezvoltare, însă în ceea ce privește modernizarea rețelei de termoficare a rămas în urmă. Orașul a investit circa 60 milioane de lei în rețea, bani de la bugetul local și abia acum aplică pentru a accesa fonduri europene.

”Mi-e greu să vă spun cât la sută din rețea am modernizat. Dar pot să vă spun că din anul 2006 până în prezent peste 60 de milioane lei au fost investiți fie în modernizarea cazanelor, fie a rețelei de transport. Banii au fost de la bugetul local. Fonduri europene nu am accesat. Urmează. Suntem în faza de elaborare a strategiei, e pusă în dezbatere publică, este un pas normal ca să putem accesa fonduri europene. Noi avem o strategie făcută în 2008, dar trebuie actualizată. Vrem să atragem sute de milioane de euro din bani europeni. În acest moment nu pot să vă spun care sunt valorile, pentru că se lucrează la strategie, urmând ca după finalizarea documentului să avem și sumele pe care dorim să le atragem. Sunt mai multe programe pe care le putem accesa, unele sunt cu finanțare de 100%, altele 98% sau 85%, în funcție de axa pe care o accesează fiecare companie de termoficare”, a declarat pentru HotNews.ro viceprimarul orașului, Dan Tarcea.

Acesta spune că orice investiție în sistem se vede.

”Se vede foarte clar că orice investiție în această componentă de termoficare reduce pierderile. La noi, pierderile sunt undeva la 25-30%. Au fost făcute investiții în cazane, în optimizare, fiindcă mulți cetățeni s-au deconectat de la rețea și și-au pus centrale de apartament. Unde au fost făcute investiții în optimizare, pierderile sunt mai mici. Dar avem zone unde, de exemplu, într-un singur bloc, mai avem un singur apartament racordat la rețea și avem obligația legală să-i furnizăm energie termică. Noi prin strategie ne propunem să folosim soluții noi, adică să nu folosim în totalitate gazul, să putem să generăm și curent electric. Există un proiect și la nivelul termoficării, în care să avem pe o suprafață de 5000 mp panouri fotovoltaice. Cu siguranță că după ce vom face investițiile majore, cele pe fonduri europene, lucrurile vor sta diferit și atunci vom putea calcula cu exactitate, că una este să investești 60 de milioane de lei și una este să investești 60-100 de milioane de euro”, a explicat Tarcea.

Prețul gigacaloriei la Cluj-Napoca este la 450 lei, dintre care 213 lei este subvenția asigurată de Primăria Cluj-Napoca, undeva la 40%.

Nu mai sunt așa de mulți proprietari de apartamente care doresc să se debranșeze, așa cum a fost în perioada 2006-2010, s-a oprit puțin, avem 21.000 de apartamente conectate la rețeaua de termoficare. Rețeaua de termoficare merge mai departe și-și caută clienți, creșe, grădinițe, agenți economici, astfel încât să suplinească aceste deconectări și sunt anumite zone din oraș în care oamenii plătesc același preț ca și la o centrală termică de apartament și nu există riscul defectării în perioada de iarnă. Nu sunt probleme ca blocurile să rămână pe perioada de iarnă fără apă caldă și căldură. Poate am avut o dată în 16 ani o problemă, s-a spart o conductă mare în urma unor lucrări și au fost 3 zile fără apă caldă, dar în rest lucrurile sunt sub control. Avariile sunt nesemnificative în raport cu numărul de km de rețea, iar când apar, sunt chestiuni punctuale, nu sunt avare majore, astfel încât să scadă calitatea serviciilor prestate.

București: doar puțin peste 10% din rețea este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale, undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 2100 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

• 2016: 800.000 l/h
• 2019: 1.200.000 l/h
• 2020: 2.200.000 l/h