Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ziua Constituției României

Publicat

in

Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989. Constituţia din 1991, în forma iniţială, a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%, potrivit Agerpres.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi 5 experţi – personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 – ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie – 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.

Citește și: Veste BOMBĂ cu privire la modificarea contractelor individuale de muncă !

Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă.

FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituţiei României, conform www.cdep.ro.

Constituţia României cuprinde: Titlul I – Principii generale; Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III – Autorităţile publice; Titlul IV – Economia şi finanţele publice; Titlul V – Curtea Constituţională; Titlul VI – Integrarea euroatlantică; Titlul VII – Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Organizatorii de la Australian Open, mesaj special pentru Simona Halep: Pur și simplu superb!

Publicat

in

De

Simona Halep a făcut un meci mare în primul tur de la Australian Open. Prestația i-a impresionat și pe organizatorii Marelui Șlem, care au avut numai cuvinte de laudă la adresa sportivei noastre.

Citește și: Dan Barna: Moțiunea de cenzură va pica pentru că jumătate din parlamentarii PSD nu mai prind un nou mandat / E nevoie de ALDE și Pro România pentru anticipate

La câteva minute de la finalul meciului din prima rundă, cu Jennifer Brady, pe site-urile de socializare a fost postat un mesaj. ”Pur și simplu superb, Simona Halep. E toată un zâmbet după ce și-a început campania la Australian Open 2020 cu o victorie.” , au scris cei de la Australian Open pe pagina de Twitter.

Simona Halep (3 WTA) s-a calificat, marți, în turul 2 la Australian Open. A trecut în două seturi, 7-6(5); 6-1, de Jennifer Brady (SUA; 49 WTA). În runda următoare, va da peste învingătoarea din partida Harriet Dart (Marea Britanie; 173 WTA) – Misaki Doi (Japonia; 82 WTA).

Tot marți, Irina Begu (105 WTA) a fost eliminată de la Australian Open. A pierdut cu 1-6; 4-6, în fața olandezei Kiki Bertens (10 WTA).

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Haltere: Gabriel Sîncrăian, depistat pozitiv pentru a treia oară – România, 17 cazuri de dopaj începând din 2008

Publicat

in

De

Sportivul român Gabriel Sîncrăian a fost depistat pozitiv la controlul antidoping pentru a treia oară, după reanalizarea eşantioanelor prelevate la Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, a anunţat, luni, Federaţia Internaţională de Haltere, informează Agerpres.
Sîncrăian, care a evoluat la Londra la cat. 85 kg, ratând la stilul smuls la 167 kg şi părăsind competiţia, a fost depistat pozitiv la metaboliţi de stanozolol şi metenolon, potrivit IWF, fiind suspendat provizoriu, conform procedurii, până la finalizarea cazului.

Gabriel Sîncrăian este însă deja suspendat, după ce a fost găsit dopat la JO 2016, de la Rio de Janeiro. El a fost găsit pozitiv la testosteron atunci şi a pierdut medalia de bronz câştigată la categoria 85 kg. În 2017, Sîncrăian a fost suspendat pentru o perioadă de opt ani de către Federaţia Internaţional de Haltere (IWF).

Gabriel Sîncrăian (31 ani) a mai avut o perioadă de suspendare pentru dopaj, între 23 septembrie 2013 şi 23 septembrie 2015, astfel că decizia în cazul său va fi aceea de suspendare pe viaţă.

Toţi cei patru halterofili români participanţi la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 au fost găsiţi dopaţi în urma reanalizării probelor prelevate la momentul respectiv: Răzvan Martin (bronz la cat. 69 kg), Roxana Cocoş (argint la cat. 69 kg), Florin Croitoru (locul 9 la cat. 56 kg) şi Gabriel Sîncrăian (cat. 85 kg), România urmând să piardă cele două medalii după finalizarea cazurilor.

În afară de testele pozitive ale lui Răzvan Martin, Roxana Cocoş, Florin Croitoru şi Gabriel Sîncrăian de la JO 2012, dar şi al lui Paul Dumitraşcu (procedură de asemenea nefinalizată), potrivit site-ului Federaţiei Internaţionale de Haltere, România are înregistrate 17 cazuri de dopaj începând din 2008:

2010 – Ninel Miculescu (suspendat pe viaţă la 3 noiembrie 2010), 2011 – Leonard Dumitru Cobzariu (suspendat între 08.09.2011-08.09.2013), Alexandru Roşu (14.04.2011 – 14.04.2013), 2012 – Marius Danciu (15.11.2012 – 21.12.2014), 2013 – Elena Ramona Andrieş (08.04.2013-08.04.2015), Răzvan Constantin Martin (11.04.2013-11.04.2015), Gabriel Sîncrăian (23.09.2013-23.09.2015), Georgiana Andreea Titeş (23.09.2013-23.09.2015), 2014 – Mădălina-Bianca Molie (15.10.2014-15.10.2016), Loredana-Elena Toma (15.10.2014-15.10.2016), 2015 – Adrian-Grigore Lingurar (31.03.2015-31.03.2019), Mihai Alexandru Popescu (11.05.2015-11.05.2019), Daniel-Florin Vizitiu (31.03.2015-31.03.2019), 2016 – Alina-Alexandra Popovici (11.08.2016-11.08.2020), Gabriel Sîncrăian (12.08.2016-12.08.2024), 2017 – Dumitru Captari (11.01.2018-11.01.2020), 2018 – Monica Suneta Csengeri (27.07.2018-02.12.2019).

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend