Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, social-democratul Dan Manu, a caracterizat miercuri decizia Guvernului privind preluarea Vilei Florica la Ministerul Culturii drept „o răzbunare politică”.

„Situaţia creată în cursul zilei de ieri de către reprezentanţii Guvernului, prin vocea autorizată a premierului Ludovic Orban şi a ministrului Culturii (…), reprezintă în fapt, prin decizia pe care au anunţat-o, o răzbunare politică din care cea mai mare pierdere o va suferi judeţul Argeş, dar şi toţi cetăţenii acestei ţări, fiind pe punctul de a rămâne fără un simbol al României moderne”, a declarat Dan Manu, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Vila Florica.

El a adăugat că i-a cerut ministrului Culturii, în urmă cu o zi, să găsească o soluţie pentru ca vechea reşedinţă a familiei Brătianu, în care funcţionează un centru de cultură, să rămână în administrarea CJ Argeş.

„Ieri i-am solicitat domnului ministru să găsească şi să ne aducă la cunoştinţă, aşa cum am solicitat şi în adresele trimise anterior Ministerului, soluţia juridică privind Vila Florica. Mare a fost surpriza mea când am aflat că soarta unui simbol al istoriei României şi implicit a unei instituţii de cultură argeşene şi naţionale a fost deja tranşată prin declaraţii şi conferinţe de presă publice, deşi la întrevederea cu domnia sa, domnul ministru nu a lăsat să se înţeleagă acest lucru. Domnul ministru a prezentat ieri un proiect de transformare a Vilei Florica într-un muzeu naţional, cu toate că şi în prezent (…) acest obiectiv are destinaţie muzeală şi culturală. (…) S-a gândit domnul ministru, oare, că prin acest demers dispare o instituţie de cultură şi, implicit, se periclitează activitatea celor 25 de salariaţi?”, a spus Manu.

În opinia sa, cea mai bună soluţie ar fi fost ca Vila Forica să fie în continuare administrată la nivel judeţean.

„Temerea mea este aceea ca, odată cu intrarea în administrarea Ministerului Culturii, această vilă să nu aibă soarta celorlalte obiective din ţară aflate în patrimoniul Ministerului Culturii, să fie dată uitării sau lăsată în paragină. Tocmai de aceea, atât eu, cât şi colegii mei, suntem convinşi că, indiferent de coloratura politică (…), cel mai bun administrator rămâne, totuşi, Consiliul Judeţean”, a afirmat Dan Manu.

El a mai precizat că a primit deja de la Ministerul Culturii o adresă prin care i se comunică faptul că joi, prin intermediul Direcţiei de Cultură, va începe procedura de predare-primire a imobilului.

Premierul Ludovic Orban anunţa, marţi, că Vila Florica de la Ştefăneşti (Argeş) va reveni în administrarea Ministerului Culturii.

„Am aflat astăzi o veste pe care nu mă pot abţine să nu v-o împărtăşesc. După cum ştiţi, în acest an, pentru prima oară, pesediştii din Argeş ne-au interzis să aniversăm înfiinţarea PNL, pe 24 mai, ne-au interzis să sărbătorim această aniversare la Vila Florica. Există un Dumnezeu în toate. Vila Florica va reveni în administrarea Ministerului Culturii, pentru că se încheie perioada de dare în administrare către Consiliul Judeţean Argeş”, a spus Orban.

El a adăugat că va trebui pregătit „un proiect serios”, astfel încât Vila Florica, „locul în care s-a făcut istorie”, să revină cu adevărat în patrimoniul cultural şi „să servească generaţiilor de astăzi, pentru a ne readuce aminte de marile realizări ale înaintaşilor”.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a afirmat ulterior, la Piteşti, că îi va propune premierului înfiinţarea unui muzeu naţional dedicat Brătienilor la Vila Florica. Oficialul a reamintit şi etapele care au dus la preluarea Vilei Florica de către stat.

„A fost un proiect de lege votat în unanimitate în Parlamentul României pentru achiziţionarea de către statul român a Vilei Florica, reprezentând un monument al istoriei noastre recente (…), dar acea lege a fost respinsă de Curtea Constituţională (…). Atunci s-a luat acea decizie (…) de a se achiziţiona de către Ministerul Culturii (…), 1.820.000 de euro a fost, 13 noiembrie 2017, contractul de vânzare cumpărare între Ministerul Culturii şi urmaşii familiei Brătianu. Pe 14 noiembrie, deci exact a doua zi, contract de comodat între Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Argeş pentru Centrul de Cultură I. C. Brătianu”, a spus Bogdan Gheorghiu.

Vezi și:

Protejata lui Darius Vâlcov a dat lovitura- Funcția cheie pe care a pus mâna

Schimbări majore- Vârsta de pensionare va fi modificată

EXCLUSIV Harta ‘pătaților’ din Poliție. Toți șefii controversați

Vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Renică Diaconescu, a declarat miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate de Colegiul Medicilor Stomatologi din Iaşi, că este nevoie de o nouă lege a rezidenţiatului, elaborată pe baza unor principii moderne şi corecte.

Participând online la dezbaterea cu tema „Rezidenţiatul şi perspectiva sistemului medical din România”, organizată de Colegiul Medicilor Stomatologi Iaşi, senatorul Renică Diaconescu le-a transmis studenţilor şi jurnaliştilor prezenţi în Aula Academiei Române că este nevoie de o schimbare a Legii sănătăţii, precum şi a Legii rezidenţiatului.

În ceea ce priveşte examenul de rezidenţiat pe loc sau pe post, parlamentarul l-a catalogat a fi „o mare prostie”, întrucât Ministerul Sănătăţii cere direcţiilor de sănătate publică să anunţe posturile care sunt valabile într-un spital.

„Dar direcţiile sanitare nu mai au nicio funcţionalitate. Ele cer managerilor de spitale posturile care sunt vacante peste cinci ani, iar managerii care nu au o vedere de perspectivă le blochează, pentru că îi interesează să ocupe posturile imediat, şi nu peste cinci ani. Cred că numărul de locuri este de peste 4.000-5.000 de specialişti, în afară de Dentară şi Farmacie, numai în rândul medicinei generale în spitale. Trebuie creat la nivelul Ministerului Sănătăţii o structură de analiză şi de proiecţie pe termen lung a acestor posturi, pentru că este foarte important să ştii ce ai în România peste cinci, şase, şapte ani”, a subliniat Renică Diaconescu, care este medic de profesie.

El a spus că acesta este şi motivul pentru care a crescut vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani la medici.

„Semnalele care ne veneau nouă, spre exemplu, în Comisia de sănătate din Senat erau că în spitalele mici şi foarte mici la plecarea acestor medici la pensie ar fi însemnat să nu vină nimeni. Apetitul medicilor tineri nu era pentru astfel de unităţi medicale, ci pentru centre universitare, mulţi preferând să lucreze în spitale clinice pe bani mai puţini sau aproape deloc ori să facă voluntariat decât să lucreze în aceste spitale mici din România, pentru că în primul rând se temeau că se vor deprofesionaliza. Într-un spital mic nu ai tomograf, nu ai angiograf, probabil că foarte multe analize de laborator nu le poţi face. Atunci e evident că medicii tineri, şcoliţi şi formaţi pe aparatură şi sisteme de înaltă performanţă ocolesc spitalele mici din România mai puţin dotate. Dacă vrem să atragem medici tineri în spitalele mici, pentru că apetitul este pentru clinici şi spitale judeţene de urgenţă, trebuie să creăm şi la nivelul spitalelor mici un program de creştere a nivelului de investigaţii. Aş plăti probabil şi un spor de deplasare a medicului de a se caza şi de a avea un beneficiu financiar ca să poată să stea acolo”, a declarat Renică Diaconescu.

Întrebat fiind cum poate fi rezolvată problema recunoaşterii rezidenţiatului absolvenţilor de medicină din România în alte ţări, parlamentarul a răspuns că este nevoie de încheierea unor acorduri.

„Pentru rezidenţiatul în străinătate cred că trebuie semnat un acord. E o mare greşeală să nu recunoşti specializarea în UE sau SUA sau Canada. Trebuie semnate acorduri între Ministerul Educaţiei şi ţările respective sau trebuie făcut un proiect european sau transeuropean cu SUA şi Canada sau Australia ori alte ţări mai dezvoltate”, a precizat senatorul.

El a mai susţinut că va trebui găsită o soluţie pentru medicii generalişti, ca să poată să se ridice la nivelul lor de pregătire.

„Aş vrea ca medicul generalist să facă în pregătirea lui ecografie, să facă foarte multe stagii în care să se specializeze. Medicul generalist când termină rezidenţiatul trebuie să ştie să fie un bun ecografist, un bun cardiolog, să fie un bun neurolog, un bun chirurg pe microchirurgie intervenţională. Numai atunci vom dezvolta şi vom aşeza medicina românească pe un plan ascendent, când îi vom da medicului de familie puterea să rezolve foarte multe cazuri la cabinetul lui”, a precizat Diaconescu.

Întrebat fiind de un absolvent de Medicină Dentară dacă toţi cei care au obţinut la examenul de rezidenţiat din 8 decembrie 60% din nota maximă pe ţară vor fi începând cu anul 2020 medici rezidenţi, vicepreşedintele Comisiei pentru sănătate a declarat că începând de marţi dimineaţa acest fapt este lege şi nu poate fi încălcat.

„Este amendamentul meu, care a devenit lege. În cazul în care numărul candidaţilor care promovează examenul de rezidenţiat este mai mare faţă de cifra de şcolarizare anunţată, acesta se va suplimenta până la repartiţia tuturor candidaţilor, astfel încât toţi candidaţii să poată accesa la un loc sau un post de rezidenţiat. Ministerul Finanţelor Publice asigură resursele necesare şcolarizării prin rezidenţiat la nivelul cifrelor de şcolarizare aprobate. Este o lege care trebuie respectată, ea a trecut prin cele două Camere din Parlament şi a fost aprobată de preşedintele României”, a afirmat el.

În cadrul dezbaterii tinerii au atras atenţia şi asupra bibliografiei examenului de rezidenţiat, aceştia solicitând actualizarea materiei şi includerea ei într-un singur volum.

„Examenul de rezidenţiat este o etapă dificilă în viaţa unui absolvent de Medicină şi Farmacie. Nu consider că este OK metodologia acestui examen în ceea ce priveşte procedura de desfăşurare a concursului. Mă refer la durata necesară şi alocată – patru ore pentru 200 de întrebări, 150 complement multiplu, 50 complement simplu. Dacă este să luăm în considerare şi faptul că durata grilelor este de o oră şi jumătate, timpul real de desfăşurare este mult mai mare. Mai este şi problema „îmbulinatului”. Este o procedură destul de cronofagă, care ne ia aproximativ o oră şi jumătate din durata examenului de concurs. Consider că acest examen ar trebui tehnologizat. Mă refer la platforme sau softuri specializate similare, să zicem, testului auto”, a declarat Dragoş Veliche, medic rezident.

La dezbatere au participat studenţi, candidaţi la examenul de rezidenţiat, medici rezidenţi, coordonatori de rezidenţiat, cadre didactice şi reprezentanţi ai Colegiului Medicilor Iaşi, Colegiului Medicilor Stomatologi Iaşi şi Colegiului Farmaciştilor Iaşi.

„Această dezbatere doreşte să realizeze o reglementare şi o actualizare a procedurii examenului de rezidenţiat, în condiţiile actuale, când Uniunea Europeană propune ca toţi absolvenţii facultăţilor de Medicină Dentară să parcurgă această etapă a pregătirii lor postuniversitare. Subliniem şi faptul că în judeţul Iaşi există un deficit de medici specialişti, numărul acestora fiind doar 50% din totalul practicienilor. Aceşti paşi trebuie făcuţi atunci când se cer. (…) Acest an este o cotitură şi este necesar să ne exprimăm punctul de vedere. Suntem o regiune, o zonă densă în medici, cadre didactice, un centru universitar şi avem nevoie de păreri şi opinii”, a declarat decanul Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF „Gr. T. Popa” din Iaşi, Norina Forna, preşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din Iaşi.

Vezi și:

Protejata lui Darius Vâlcov a dat lovitura- Funcția cheie pe care a pus mâna

Schimbări majore- Vârsta de pensionare va fi modificată

EXCLUSIV Harta ‘pătaților’ din Poliție. Toți șefii controversați