Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Zece lucruri pe care nu le știați despre minte. Mituri desființate

Publicat

in

Cu toate ca am avansat tehnologic foarte mult în ultimele decenii, încă ştim foarte puţine lucruri despre mintea noastră, despre cum o putem folosi la parametri mai înalţi şi despre cum acest “super-computer” are nevoie de comenzi şi antrenament zilnic pentru a pune viaţa în mişcare.

Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept „Antrenorul Minţii”, consideră că mintea noastră este cel mai avansat element care ne defineşte, iar cu cât vom înţelege mai multe despre ea, cu atât viaţa noastră va deveni mai clară, mai simplă, vom căpăta mai multă încredere în noi şi vom îndrăzni să facem lucruri pe care, altminteri, nu le-am fi făcut. Specialistul și trainerul în programare neuro-lingvistică (NLP) afirmă că sunt 10 lucruri pe care nu le ştim despre cum funcţionează mintea noastră, iar înţelegerea lor ne-ar putea ajuta să ne îmbunătăţim percepţia despre lume, viaţă și mai ales noi înșine.

Acestea sunt:

1. Mintea noastră este mai puternică prin simboluri

„Mintea noastră percepe mai degrabă tabloul general şi lucrează cu simboluri, de aceea ne este foarte greu să memorăm, spre exemplu, poezii cuvânt cu cuvânt, dar ne este mult mai accesibil să „înregistrăm” mental un film. Mintea subconştientă poate înregistra cu uşurinţă fiecare amintire posibilă prin serii de simboluri şi prin imagini pentru memoria vizuală”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.

2. Mintea noastră nu poate procesa gânduri formulate negativ

„Mintea noastră subconştientă este incapabilă să audă negaţiile sau gândurile negative, iar puţină lume ştie acest lucru. Orice spunem sau gândim negativ este procesat invers de mintea noastră, care percepe informaţia ca şi cum „eu vreau asta”. Mai simplu spus, dacă eu aş spune „nu vreau să se întâmple asta”, mintea mea subconştientă va elimina negaţia şi va percepe situaţia în felul „vreau să se întâmple asta”, consideră specialistul.

3. Mintea noastră menţine percepţiile de la o vârstă tânără până la o vârstă adultă

Toate valorile pe care le înmagazinăm în subconştient, atunci când suntem tineri, va construi un sistem foarte solid în funcţie de care ne vom ghida viaţa la o vârstă adultă. „Modul în care privim lucrurile acum și sistemul nostru de credințe sunt bazate pe sentimentele noastre din tinerețe. Scopul nostru este să ne deschidem orizonturile minții și să nu permitem experiențelor noastre negative din trecut să ne convingă să rămânem negativi”, consideră Alexandru Pleşea.

4. Mintea noastră ne ajută, dar are nevoie de direcţii

„În viaţa noastră există două tipuri de situaţii în care mintea noastră funcţionează: situaţiile în care construim şi situaţiile în care se activează instinctul de autoconservare. În ultimul caz, atunci când un pericol devine iminent, mintea noastră creează un software care ne ajută să luăm decizii automate în fiecare zi. Aşa se întâmplă când ne frigem din greşeală, iar mintea noastră a comandat automat corpului să evite pericolul”, spune specialistul. În acelaşi timp, adaugă psihologul, acel „progrămel” ne dezvoltă comportamentul şi ne creează dexterităţi. „Când învăţăm pentru prima dată un lucru, cum ar fi mersul pe bicicletă, ne este greu la început. Prin practică şi exerciţiu, am devenit din ce în ce mai pricepuţi pentru că mintea noastră se dezvoltă şi a creat un tipar standard pentru acele acţiuni. Problema apare atunci când nu este stabilită o direcţie clară, iar viaţa noastră curge în derivă. Dacă îi dăm minţii noastre o direcţie, urmărim în orice acţiune a vieţii noastre fericirea sau starea de bine, atunci subconştientul nostru nu ne va dezamăgi”, susţine Alexandru Pleşea.

5. Informaţia circulă foarte rapid în mintea noastră

Nu multă lume ştie că mintea noastră generează mai mult de 60.000 de gânduri în fiecare zi, iar informaţia circulă în mintea noastră cu o viteză ameţitoare: aproximativ 400 de kilometri pe oră. „Nu trebuie niciodată să ne facem griji că nu avem gânduri, că ne-a părăsit inspiraţia. Tot ceea ce trebuie să facem este să pescuim unul dintre zecile de mii de gânduri care ne traversează mintea în fiecare zi şi să-l punem în aplicare în viaţa noastră. Secretul este că atunci când mintea noastră este invadată numai de gânduri pozitive, atunci avem o paletă mult mai largă de acţiuni constructive pe care le putem pescui şi le putem pune în aplicare în vieţile noastre”, afirmă psihoterapeutul Alexandru Pleşea.

6. Regula de 10% folosit de creierul nostru este un mit

Psihoterapeutul Pleşea crede că regula de 10% folosit din creierul nostru este un mit şi apare doar la ElectroEncefalogramă (EEG). În opinia specialistului, situaţia este diferită, iar o persoană normală îşi foloseşte mai mult de 10% din creier. „Desigur, o persoană normală nu îşi foloseşte toate funcţiile creierului simultan. Nu ar fi fizic posibil deoarece ne-am scurt-circuita creierul. Este ca atunci când folosim un aparat la capacităţile lui maxime şi acesta se încinge până în punctul în care se defectează. În schimb, mintea umană are posibilitatea de a accesa anumite funcţii în alte zile, când acestea sunt necesare, dar în decursul vieţii noastre nu rămân funcţii ale creierului care să nu fie accesate niciodată”, declară psihoterapeutul.

7. Mintea şi creierul nostru procesează Non-Stop

Creierul nostru funcţionează în fiecare secundă a vieţii noastre şi nu există momente când acesta să ia pauză. „Gândiţi-vă o secundă ce s-ar întâmpla dacă am avea creierul în repaus, la un moment dat. Am uita să respirăm, inima noastră ar uita să mai bată, toate funcţiile noastre vitale s-ar prăbuşi instant. Creierul nostru este activ şi în timpul somnului şi pe parcursul unei zile. De aceea, sfatul meu pentru voi este să ne culcăm cu gânduri pozitive deoarece în vis acestea vor construi o lume aşa cum ne-am dori noi. Când ne trezim, ne vom simţi inspiraţi de tot ceea ce a creat subconştientul în timpul visului şi vom încerca să aduce şi în viaţa reală acele trăiri”, consideră Alexandru Pleşea.

8. Mintea noastră vrea să utilizeze cât mai puţine cunoştinţe şi resurse posibile

Mintea noastră va încerca mereu să facă economie de resurse pentru a administra eficient funcţiile corpului şi orice informaţie, pe lângă toate activităţile pe care le desfăşurăm zilnic. Cu cât face mai puțin efort, cu atât are la dispoziție mai multă capacitate pentru orice procesare urgentă am avea în acea zi.

9. Toate cele 5 simţuri sunt importante

Cele 5 simţuri ale noastre – vederea, mirosul, auzul, gustul şi atingerea – au o putere extraordinară de a crea o amintire a ceea ce au experimentat. Toate aceste amintiri create de cele 5 simţuri vor ajunge în subconştientul nostru şi rămân stocate pentru a le putea accesa oricând vom trăi experienţe asemănătoare. Prin acest mecanism, crede psihoterapeutul, ne putem aminti lucruri în funcţie de ceea ce simţim, auzim, atingem, mirosim etc.

10. Mintea vrea să înveţe tot timpul

„Mintea vrea, dar de cele mai multe ori, obiceiurile nu ne lasă să învățăm pe cât am vrea. Dacă totuși, avem impresia că mintea umană poate înmagazina un număr finit de lucruri, atunci suntem în eroare. Mintea noastră are puterea de a procesa miliarde de lucruri şi poate învăţa, în permanenţă, lucruri noi, fără să avem procesorul încărcat. Această abilitate a creierului ne ajută să ne dezvoltăm încontinuu şi ne dă o putere creatoare. În funcţie de informaţiile şi gândurile pe care le înmagazinăm mereu, avem puterea de a le transpune în viaţa noastră şi să-i stabilim o direcţie. Cu cât mintea noastră este umplută mai mult cu gânduri constructive, şi mai puţin distructive, cu atât avem posibilitatea de a ne construi viaţa aşa cum ne dorim noi”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

Source Article from http://www.dcnews.ro/zece-lucruri-pe-care-nu-le-tia-i-despre-minte-mituri-desfiin-ate_502553.html

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Preşedintele Statului-Major Întrunit al SUA: ‘Israelul nu a primit tot armamentul american pe care l-a cerut!’

Publicat

in

Generalul Charles Q. Brown, preşedintele Statului-Major Întrunit al SUA, a afirmat joi că Israelul nu a primit tot armamentul american pe care l-a cerut, unul din motive fiind că administraţia condusă de preşedintele Joe Biden nu este dispusă să îl furnizeze integral, transmite Reuters, arată Agerpres.

Statele Unite acordă Israelului un ajutor militar anual în valoare de 3,8 miliarde de dolari. Americanii au accelerat livrarea de muniţii şi apărare antiaeriană către aliaţii lor tradiţionali israelieni, însă unii democraţi şi grupuri de cetăţeni de origine arabă au criticat sprijinul ferm pentru Israel, susţinând că acesta dă statului israelian impresia de impunitate. „Deşi îi susţinem cu capacităţi, nu au primit tot ce au cerut”, a spus generalul Brown la un eveniment găzduit de Defense Writers Group, asociaţie de presă pentru jurnaliştii specializaţi în domeniul apărării şi al securităţii naţionale. „În parte fiindcă au cerut materiale pe care fie nu avem capacitatea de a le furniza, fie nu dorim să le furnizăm, nu chiar acum”, a adăugat el.

Secretarul apărării american, Lloyd Austin, s-a întâlnit săptămâna aceasta la Washington cu omologul său israelian, Yoav Gallant, iar Pentagonul a comunicat că au discutat despre asistenţa de securitate a SUA pentru Israel.”Este un dialog permanent”, a menţionat Brown.

Riposta israeliană la atacul din 7 octombrie anul trecut al organizaţiei islamiste Hamas a ucis până acum peste 32.000 de palestinieni în Fâşia Gaza, conform autorităţilor sanitare din acest teritoriu. Israelul a declanşat o ofensivă în Gaza după ce teroriştii au ucis 1200 de oameni, majoritatea civili israelieni, şi au luat 253 de ostatici, din care o parte se află încă în mâinile Hamas şi ale altor grupări.

Operaţiunile israeliene au generat o opoziţie în cadrul Partidului Democrat condus de Biden; mii de alegători au votat „neangajat” la scrutinul primar din cadrul partidului pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Citeste mai mult

NATIONAL

Câte milioane de migranți au intrat în UE în 2023? Din ce zone provin în majoritate și cum au fost distribuiți în cadrul Uniunii

Publicat

in

Cel puțin 5,1 milioane de persoane din țări terțe au imigrat în Uniunea Europeană în 2022, în timp ce 1,5 milioane de persoane au imigrat din statele membre UE în afara Europei, conform datelor publicate de Eurostat. Afluxul de imigranți în UE din state non-membre s-a dublat  față de 2021. În schimb, numărul cetățenilor europeni care au imigrat în țări terțe a rămas stabil, cifrându-se tot la circa un milion de persoane la fel ca în 2021.

Din totalul de 448,8 milioane de cetățeni care trăiesc în UE, 27,3 milioane (6,1%) erau migranți din țări terțe la 1 ianuarie 2023, transmite Eurostat. Mai exact, la 1 ianuarie 2023, 27,3 milioane de cetățeni ai unor țări terțe locuiau într-un stat membru UE, ceea ce reprezintă 6,1% din populația blocului comunitar, o creștere cu 3,5 milioane față de anul precedent. În plus, 13,9 milioane de persoane care locuiau într-unul dintre statele membre UE la 1 ianuarie 2023 erau cetățeni ai unui alt stat membru UE, relatează Kathimerini citat de Rador Radio România.

În cifre absolute, cel mai mare număr de străini care locuiau în UE la 1 ianuarie 2023 se înregistra în Germania (12,3 milioane), Spania (6,1 milioane), Franța (5,6 milioane) și Italia (5,1 milioane). Străinii din aceste patru state membre reprezintă cumulat 70,6% din numărul total de străini care trăiesc în UE. Totodată aceste patru state membre reprezintă 57,9% din populația UE.

În termeni relativi, statul membru UE cu cel mai mare procent de rezidenți de altă cetățenie la 1 ianuarie 2023 era Luxemburg, unde rezidenții de altă cetățenie reprezentau 47,4% din populația totală. Procente mari de cetățeni străini (peste 10% din populație) au fost înregistrate și în Malta (25,3%), Cipru (19,9%), Austria (18,8%), Estonia (17,3%), Germania (14,6%), Irlanda (14,4%), Letonia (13,9%), Belgia (13,5%), Spania (12,7%) și Danemarca (10,5%). În schimb, rezidenții de altă cetățenie reprezentau mai puțin de 3% din populație în România (1,1%), Slovacia (1,1%), Polonia (1,2%), Bulgaria (1,3%), Croația (1,8%) și Ungaria (2,4%).

content-image

Datele defalcate pe statele membre

Germania a raportat cel mai mare număr total de imigranți (2,1 milioane) în 2022, urmată de Spania (1,3 milioane), Franța (0,4 milioane) și Italia (0,4 milioane). De asemenea, Germania a raportat cel mai mare număr de migranți intrați în 2022 (533.500), urmată de Spania (531.900), Franța (249.400), Polonia (228.000) și România (202.300).

În 2022, toate cele 27 de state membre ale UE au raportat rate mai mari de migranți care au intrat pe teritoriul lor decât cetățenii lor care au emigrat în țări terțe. În 2021 în 4 state membre ale UE (Croația, Grecia, Letonia și România) au fost mai mulți imigranți decât migranți naționali (adică migranți cu cetățenia statului membru UE în care imigrau). În plus, comparativ cu 2021, toate statele membre, cu excepția Slovaciei, au înregistrat o creștere a numărului total de imigranți în 2022: cele mai mari creșteri în termeni relativi între 2021 și 2022 au fost observate în Republica Cehă (401%), Letonia (205%), Estonia (153%), Germania (137%) și Portugalia (132%).

Raportat la mărimea populației rezidente

În raport cu mărimea populației permanente, Malta a înregistrat cea mai mare rată de imigrare în 2022 (aproape 66 de imigranți la 1.000 de persoane), urmată de Luxemburg (48 de imigranți la 1.000 de persoane), Estonia (37 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (34 de imigranți la 1.000 de persoane), Republica Cehă (33 de imigranți la 1.000 de persoane), Lituania (31 de imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (30 de imigranți la 1.000 de persoane).

În 2021, cele mai mari rate de imigrație au fost înregistrate în Luxemburg (40 de imigranți la 1.000 de persoane), Malta (35 de imigranți la 1.000 de persoane), Cipru (27 de imigranți la 1.000 de persoane), Spania (19 imigranți la 1.000 de persoane) și Irlanda (16 imigranți la 1.000 de persoane).

În 2022, ponderea relativă a migranților naționali (migranți cu naționalitatea statului membru UE în care au imigrat) în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în Slovacia (67,4% din totalul imigranților) și România (64,9%). Acestea au fost singurele state membre ale UE unde imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total al imigranților. În schimb, în ​​Republica Cehă, migrația cetățenilor săi a reprezentat 0,9% din totalul migrației în 2022.

În 2021, în cinci state membre UE, România, Portugalia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, imigrația națională a reprezentat mai mult de jumătate din numărul total de imigranți, în timp ce Cehia a fost din nou țara cu cel mai mic procent (4,2%).

Cota imigranților cu cetățenia statului respectiv în numărul total de imigranți a fost cea mai mare în România (43,8%, față de toți imigranții), urmată de Bulgaria (36,7%) și Grecia (31,2%).

În schimb, Republica Cehă (1,3% din toți imigranții), Luxemburg (4,0%) și Austria (4,0%) au raportat cele mai mici procente de imigranți născuți în țara respectivă. În 2021, România (52,4%), Bulgaria (48,1%) și Grecia (47,8%) au raportat din nou cea mai mare proporție de imigranți născuți în țară, în timp ce Luxemburg (5,0%), Austria (6,4%) și Republica Cehă (7,4%) %) au raportat cele mai scăzute rate de imigranți născuți în țară.

content-image

27,3 milioane de resortisanți ai țărilor terțe au intrat în total în UE în 2023

Cehia a înregistrat cel mai mare procent de imigranți veniți din țări din afara E.E. (95,2% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Lituania (91,3%) și Letonia (89,5%).  Pe de altă parte, Luxemburg a raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru UE (75,0% din numărul total de imigranți în 2022), urmată de Slovacia (65,6%).

În 2021, Lituania a înregistrat cea mai mare pondere de imigranți veniți din țări din afara UE (81,4% din numărul total de imigranți în 2021), urmate de Slovenia (78,8%), Italia (78,0%) și Cehia (78,0%), în timp ce Luxemburg (91,0%), Slovacia (67,9%) și Austria ( 56,0%) au raportat cea mai mare proporție de imigranți care provin dintr-un alt stat membru E.E.

content-image

Imigranți ucraineni

Doar Cehia, Estonia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Țările de Jos, Austria, România și Slovenia au furnizat date statistice privind imigrația după țara de reședință anterioară și au inclus în statisticile legate de migrație refugiați din Ucraina care beneficiază de protecție temporară. Printre altele, 60% din creșterea imigrației din țări din afara UE se explică prin migrația din Ucraina.

Însă este important de subliniat că aceste țări pot să nu fie reprezentative pentru UE în ansamblu, iar schimbarea generală legată de imigrație să se explice și prin alți factori ce au legătură cu țările de origine și de destinație ale migranților.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend