spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

Washington Post: De ce vor saluta duşmanii SUA plecarea lui Bolton şi de ce nu ar trebui să se entuziasmeze prea mult

Facebook Twitter Google+

Era de aşteptat ca plecarea incisivului consilier pentru securitate naţională al preşedintelui Trump, John Bolton, să fie amplu salutată de duşmanii SUA din exterior, miercuri, ca un indiciu al măsurii în care îl percepeau ca pe un interpus între interesele lor şi ceea ce ei speră să fie cele ale lui Trump, potrivit Washington Post, citat de Rador.

Reacţiile occidentale au fost mai ambigue. Deşi s-a manifestat un scepticism extins în momentul numirii lui Bolton în funcţia de consilier pentru securitate naţională, în martie anul trecut – ţinând cont de sprijinul lui anterior pentru invaziile şi războaiele externe – unii au ajuns să-l considere ca fiind o contrapondere uneori binevenită la impulsurile spontane ale preşedintelui din ultimele luni.

Aceste impulsuri au fost uneori criticate că au făcut jocul unor lideri autoritari de felului lui Kim Jong Un din Coreea de Nord, căruia i s-au acordat mai multe şedinţe foto istorice cu Trump fără a fi trebuit să facă concesii semnificative.

În special Coreea de Nord, Iranul şi Rusia l-au considerat pe Bolton ca fiind un obstacol crucial şi probabil că nu-i vor duce dorul. Dar printre rânduri, reacţia lor la demiterea lui Bolton a reflectat totodată scepticismul analiştilor privind posibilitatea ca izgonirea consilierului detestat să modifice realmente obiectivele generale şi strategia administraţiei Trump.

Iran

Pe website-ul său oficial, preşedintele iranian Hassan Rouhani a fost citat salutând plecarea lui Bolton ca pe o oportunitate pentru administraţia Trump de a „abandona atitudinea belicoasă şi politica sa de presiune maximă”.

Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul anul trecut, înfuriindu-i pe aliaţii SUA din Europa care au perfectat acordul. Odată cu intensificarea presiunilor SUA în ultimele luni, tensiunile s-au agravat în timpul verii când Iranul a fost acuzat că a atacat tancuri petroliere din Golful Persic şi a doborât o dronă americană în regiune.

În tot acest timp, Bolton şi-a menţinut opoziţia vehementă faţă de lansarea unor convorbiri cu conducerea iraniană. Drept răspuns la atitudinea intransigentă, Iranul a încălcat unele din restricţiile la care se angajase prin acordul nuclear.

Poziţia lui Bolton în calitate de consilier pentru securitate naţională nu va fi fost desigur o surpriză pentru nimeni din cei care urmăriseră remarcile lui anterioare. Cu câteva luni înainte să devină consilier pentru securitate naţională, el a pledat făţiş pentru o răsturnare a regimului iranian cu sprijinul SUA. „Obiectivul nostru ar trebui să fie schimbarea de regim în Iran”, a spus Bolton la Fox News în ianuarie anul trecut.

Coreea de Nord

Din partea Coreii de Nord nu a existat o reacţie oficială miercuri, dar regimul de la Phenian a exprimat anterior critici aspre la adresa lui Bolton, numindu-l un „produs uman defectuos” şi un „agitator al războiului”.

Animozitatea manifestată de Coreea de Nord faţă de Bolton precede administraţia Trump.

Pe când era ambasador la ONU şi subsecretar de stat pentru controlul armamentului în timpul administraţiei George W. Bush, Bolton se număra printre comentatorii cei mai drastici la adresa Phenianului, sugerând de exemplu necesitatea unui război preventiv.

Într-un articol pentru Wall Street Journal din februarie anul trecut, dinainte de intrarea în administraţia Trump, Bolton şi-a explicat poziţia: „Este perfect legitim ca SUA să răspundă la actuala ‘necesitate’ reprezentată de armele nucleare ale Coreii de Nord lovind în prealabil.”

Preocupările manifestate în interiorul Casei Albe privind posibilitatea ca Bolton să complice prima întâlnire ulterioară dintre Kim şi Trump s-au dovedit a fi justificate. La două luni de la preluarea funcţiei, Bolton a sugerat că Libia ar putea sluji drept exemplu pentru a convinge Coreea de Nord să renunţe la programul ei de înarmare nucleară, ceea ce a îngreunat pregătirile.

Deşi se părea că Bolton se referea la necesitatea de a clădi încredere şi de a verifica eventualele progrese în domeniul denuclearizării, Coreea de Nord a considerat că aprecierile lui Bolton sugerau o răsturnare violentă a regimului – în mod similar cu ceea ce se întâmplase în Libia la izgonirea şi uciderea liderului Moammar Gaddafi.

După ce Coreea de Nord a calificat sugestiile lui Bolton drept „îngrozitor de sinistre”, şi Trump l-a contrazis pe Bolton, spunând: „Modelul Libia nu este deloc modelul la care ne gândim pentru Coreea de Nord”. Trump a adăugat că Kim va „fi în ţara lui; el îşi va conduce ţara” în cazul unui acord.

În timpul summitului ulterior Kim-Trump, Bolton s-a pomenit marginalizat. După al doilea summit al celor doi lideri din februarie, oficialităţile SUA l-au învinovăţit pe Bolton de eşecul întâlnirii.

Plecarea lui ar putea crea noi speranţe de progres, în special după ce Coreea de Nord a spus luni că este dispusă să reia convorbirile cu SUA. Dar analiştii rămân sceptici, apreciind că motivul de bază al lipsei progreselor spre renunţarea de către Coreea de Nord la programul său de înarmare nucleară ţine de divergenţe mai fundamentale existente între Kim şi Trump. SUA susţin că Phenianul ar trebui să renunţe unilateral la armele nucleare, în timp ce Coreea de Nord respinge ideea.

Rusia

Poate că remarcile lui Bolton la adresa Rusiei nu au declanşat răspunsuri retorice la fel de drastice ca cele din partea Coreii de Nord sau Iranului, dar nici la Moscova Bolton nu era chiar binevenit.

Înainte de a intra în administraţie, el s-a grăbit să vină în sprijinul aliaţilor din Europa ai SUA – din care mulţi privesc în continuare cu scepticism unele din celelalte poziţii exprimate de el cu privire la Coreea de Nord sau Iran – spunând că „nu vom permite Rusiei să intimideze SUA sau pe aliaţii săi”.

Aceste comentarii au creat condiţiile pentru mai multe momente ciudate din timpul mandatului său de consilier pentru securitate naţională. Pe când SUA au ameninţat să se retragă din pactul crucial privind armele nucleare cu Rusia, anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat pe Bolton de o provocare directă.

„Din câte îmi amintesc, pe stema SUA se află un vultur care într-o parte ţine 13 săgeţi şi în cealaltă o ramură de măslin cu 13 măsline”, i-a spus Putin lui Bolton care era în vizită la Moscova. „Iată întrebarea: vulturul vostru a mâncat deja toate măslinele şi au mai rămas doar săgeţile?” a întrebat Putin.

„Să sperăm că voi avea câteva răspunsuri pentru voi. …Dar nu am mai adus cu mine măsline”, a replicat Bolton.

„Aşa m-am gândit şi eu”, a răspuns Putin, în râsetele lui Bolton.

Bolton a fost una din forţele cruciale care au stat în spatele ameninţărilor SUA la momentul retragerii din Tratatul forţelor nucleare cu rază medie de acţiune, invocând încălcarea acestuia de către ruşi. Până la urmă a avut câştig de cauză şi SUA au denunţat pactul.

Nu mai demult decât luna aceasta, Bolton a făcut un turneu prin Europa Centrală şi Estică, larg considerat a fi o încercare de a apropia mai mult de Occident o regiune care s-a aflat sub control sovietic şi este încă dependentă de Moscova.

Deloc surprinzător, este puţin probabil ca Moscova să-i ducă dorul lui Bolton. Dar în remarcile făcute miercuri, viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a spus că nu se aşteaptă ca plecarea (lui Bolton) să ducă la o îmbunătăţire imediată a relaţiilor americano-ruse, conform agenţiei de presă ruse Ria.

Rick Noack-Washington Post (preluare Rador)

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments