spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

ULTIMA ORĂ: CCR a respins inițiativa cetățenească privind alegerea primarilor în două tururi VEZI MOTIVUL

Facebook Twitter Google+
ULTIMA ORĂ: CCR a respins inițiativa cetățenească privind alegerea primarilor în două tururi VEZI MOTIVUL

Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, inițiativa legislativă cetățenească privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, pe motiv că proiectul nu îndeplinește condițiile minimale pentru a intra în dezbatere parlamentară: numărul minim de semnături de susținere și dispersia teritorială a susținătorilor.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a con- statat că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată “Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală” nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.74 alin.(1) din Constituţie, respectiv numărul de susținători (de cel puțin 100.000) și dispersia teritorială (să provină din cel puțin un sfert de din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături)”, se arată într-un comunicat transmis de CCR.

Pe 22 februafrie, grupul de organizatori a anunţat depunerea la Senat a iniţiativei cetăţenești „Oameni noi în politică” privind reforma legislaţiei electorale. Inițiativa a fost lansată de PLUS, USR, PACT pentru România şi Partidul Oamenilor Liberi, plus 26 de organizații civice, ai căror membri s-au ocupat și de strângerea de semnături.

În total sunt 26 de organizații civice inițiatoare ale demersului și patru partide politice: USR, Mișcarea România Împreună, Partidul Oamenilor Liberi și PACT pentru România.

Modificările propuse la legislația electorală:

Reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari.

Scăderea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri:

  • Regula generală este că vor fi necesare 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate pentru funcția respectivă la alegerile precedente;
  • Pentru alegerile locale (primari, consilieri), numărul minim de semnături necesare într-o circumscripție este de 20, iar numărul maxim este de 500;
  • Pentru alegerile parlamentare, numărul maxim de semnături necesare într-o circumscripție este de 500.

Eliminarea pragului electoral pentru alegerile locale 

  • pentru alegerile locale (consilieri locali și județeni), pragul electoral de 5% este înlocuit cu un coeficient local calculat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate puse în joc;
  • pentru alegerile parlamentare și pentru Parlamentul European, pragul electoral rămâne neschimbat.

Votul pe listă deschisă:

  • Se introduce votul pe listă deschisă pentru toate alegerile cu listă (locale, parlamentare, PE);
  • Alegătorul va avea posibilitatea să indice atât partidul, cât și candidatul preferat. Nu este obligatoriu să indice și candidatul;
  • Distribuirea mandatelor între partide rămâne neschimbată, proporțional cu numărul de voturi și ținând cont de pragul sau coeficientul electoral;
  • Atribuirea mandatelor în interiorul listei de partid ține cont și de preferințele exprimate de alegători. Exemplu: Partidul A primește 4 mandate, care, potrivit legislației actuale vor fi repartizate candidaților propuși pe listă la pozițiile 1-4. Totuși, în cazul în care candidatul de pe poziția 20 primește mai multe voturi „personale” decât coeficientul electoral (numărul de voturi necesar pentru obținerea unui mandate), el va primi mandatul în locul candidatului de pe poziția 4.

Calcularea numărului de mandate de parlamentar:

  • Numărul de mandate de deputați și senatori nu mai este fix (la momentul actual el este stabilit printr-o anexă la lege), ci se actualizează înainte de fiecare alegeri, în funcție de variația numărului de locuitori și norma de reprezentare;
  • Se introduce înscrierea automată a cetățenilor cu domiciliul în străinătate în Registrul Electoral, în baza datelor de la direcția pașapoarte;
  • Este eliminat pragul de minim 2 senatori, respectiv 4 deputați;
  • Astfel, în unele județe poate să scadă sau să crească numărul de reprezentanți, în funcție de evoluția populației. Numărul de parlamentari din Diaspora crește semnificativ. Numărul total de parlamentari scade, evitând o încălcare a referendumului din 2009.

Facilități pentru votul în străinătate:

  • Cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea vota pentru Circumscripția 43 (Diaspora), iar numărul de parlamentari pentru aceasta circumscriptie crește proporțional cu numărul de persoane cu domiciliul în Circumscripția 43 (la momentul actual este blocat la 4 deputați și 2 senatori);
  • Cetățenii care doar locuiesc în străinătate, dar au domiciliul în țară, vor vota în secțiile din străinătate, pe un buletin de vot special. Voturile lor se vor număra în străinătate și vor fi transmise în țară către circumscripțiile în care au domiciliul, urmând să fie luate în calcul la distribuirea mandatelor în acele circumscripții. Altfel spus, cetățeanul cu domiciliul în Galați, dar care locuiește la Paris, va stabili deputații și senatorii din Galați.

Evitarea fraudelor:

  • Este prevăzut expres mecanismul informatic de monitorizare a prezenței la vot și prevenire a votului ilegal – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor;
  • Operatorul de calculator înregistrează numărarea voturilor – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor.
Facebook Twitter Google+

Facebook Comments

Mai poti citi si....