Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ucraina vrea despăgubiri pentru agresiune și invadarea teritoriului ucrainean din partea Rusiei: Suma cerută este de 350 de miliarde de lei

Publicat

in

Rusia are de plătit Ucrainei despăgubiri în valoare de 350 de miliarde de dolari, potrivit Kievului, care acuză Moscova de agresiune şi invadarea teritoriului ucrainean. Ruşii resping acuzațiile, relatează The Moscow Times, citat de Mediafax.

 „La un moment dat Rusia va plăti. Este necesar să calculăm, este necesar să fim pregătiţi să facem lobby oricând putem, şi să spunem «uitaţi, asta trebuie să plătiţi»”, a declarat adjunctul ministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Economiei Aleksandr Borovik pentru postul Kanal 5.

Oficialul ucrainean a precizat că suma a fost calculată în baza precedentului invaziei Kuwaitului de către Saddam Hussein, în 1991.

„S-au cerut 350 de miliarde de dolari după ce Irakul a atacat Kuwaitul. Apoi au decis că datorau 320 de miliarde de dolari. Având în vedere cât a durat acea agresiune şi de când durează agresiunea Rusiei împotriva noastră, acestea sunt comparabile”, a apreciat Borovik.

Consiliul de Securitate al ONU a impus Irakului să plătească despăgubiri pentru pagubele pe care le-a creat prin invadarea Kuwaitului.

Separat, Kievul reclamă Rusiei despăgubiri în legătură cu un contract pentru gaze naturale între cele două ţări. Guvernul Iaţeniuk denunţă contractul ca „inechitabil”, afirmând că a produs Ucrainei pagube în valoare de 16 miliarde de dolari din cauza disproporţiei dintre preţurile prea mari şi tarifele de tranzit prea mici.

Economia ucraineană a avut de suferit în urma protestelor violente şi conflictului cu separatiştii proruşi din estul ţării.

Parlamentul ucrainean a adoptat o declaraţie prin care denunţă Rusia ca „stat agresor”. În prezent, deputaţii ucraineni analizează cel puţin două proiecte de lege prin care negarea „agresiunii ruseşti” urmează să devină o infracţiune de natură penală care să fie pedepsită cu închisoarea, potrivit sursei citate.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

VIDEO Liga Campionilor CONCACAF: Mitriţă, gol și pasă de gol în partida San Carlos vs New York City (3-5)

Publicat

in

De

Internaţionalul român Alexandru Mitriţă a marcat un gol şi a dat pasă de gol pentru formaţia New York City FC, care a învins cu scorul de 5-3 echipa costaricană San Carlos, joi, la Alajuela, în prima manşă a optimilor de finală ale Ligii Campionilor CONCACAF la fotbal, scrie Agerpres.
Mitriţă a marcat ultimul gol al partidei (90+2) şi a pasat decisiv la golul al patrulea al americanilor, reuşit de Alexander Callens (61). Omul meciului a fost brazilianul Heber, care a reuşit un hat-trick pentru oaspeţi (13, 35, 52 – penalty). Pentru gazde au înscris Jorman Aguilar (45), Marco Mena (63) şi Omar Browne (79).

Mijlocaşul ofensiv român a jucat tot meciul şi a primit un cartonaş galben în min. 77. New York City FC a ratat şi un penalty, prin Maximiliano Moralez (90+1).

Partida din manşa secundă va avea loc pe 26 februarie, la Harrison (New Jersey).

La Alajuela au evoluat echipele:

San Carlos: Patrick Pemberton – Fernando Brenes, Lucas Meza, Jordan Smith, Jose David Sanchez – Carlos Acosta (Cristian Martinez, 54), Randy Chirino (Juan Vicente Solis, 70), Marco Mena, Esteban Ramirez – Julio Cruz (Omar Browne, 54), Jorman Aguilar. Antrenor: Luis Marin.

New York City: Sean Johnson – Alexander Callens, Anton Tinnerholm, Maxime Chanot, Ronald Matarrita – James Sands, Alexander Ring (Joe Scally, 66) – Jesus Medina, Keaton Parks (Maximiliano Moralez, 63), Alexandru Mitriţă – Heber Araujo (Valentin Castellanos, 63). Antrenor: Ronny Deila.

A arbitrat mexicanul Cesar Ramos.

Rezumatul partidei San Carlos vs New York City

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Forumul Judecătorilor: Președintele, Guvernul și Parlamentul încalcă recomandările tuturor entităților internaționale, necesare pentru funcționarea minimală a statului de drept

Publicat

in

De

​Forumul Judecătorilor susține că ​Președintele, Guvernul și Parlamentul încalcă fără explicație recomandările tuturor entităților internaționale relevante, necesar a fi îndeplinite pentru funcționarea minimală a statului de drept. Magistrații invocă lipsa de voință pentru modificarea legilor justiției și ignorarea avizelor negative ale CSM în procedura de numire a procurorilor șefi.

„În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale)”, se arată într-un comunicat al Forumului Judecătorilor.

Comunicatul Forumului Judecătorilor:

  • Asociația Forumul Judecătorilor din România a luat act cu stupefacție de ultimele evoluții publice din România referitoare la sistemul judiciar.
  • Pe de o parte, declarațiile și intențiile Ministrului Justiției, dezvăluite cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii noului Guvern, de a temporiza orice modificări aduse ”legilor justiției”, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile și dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, și al Parlamentului, nu există nicio intenție reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esență, că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată.
  • De altfel, referindu-se la ”prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență” în vederea modificării, ministrul demis și nou desemnat a arătat nonșalant că ”CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări”.
  • Aceste afirmații caracterizează pe deplin lipsa oricărei voințe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru funcționarea sistemului judiciar, în acord cu standardele europene. În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale).
  • În plus, susținerile Ministrului Justiției în sensul că avizele negative emise de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziții de top management ar constitui „o tendință de arogare de facto a unei prerogative care ține de plin drept de Ministerul Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză” dovedesc o ignorare flagrantă a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV, care în mod expres au subliniat că ponderea CSM – Secția pentru procurori în procedura de numire a procurorilor de rang înalt (iar nu a executivului) trebuie să fie una determinantă, rolul Secției pentru procurori neputând fi unul decorativ, pur formal.
  • Pe de altă parte, inactivității Guvernului în domeniu i se adaugă aceea a Parlamentului României, care nu a realizat niciun fel de progres în legiferarea necesară pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanțiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.
  • Acestei enumerări de autorități constituționale i se alătură și Președintele României, care a nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția. Recomandările și cerințele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referință. Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise. Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor.
  • În acest context, nu poate fi ignorat previzibilul eșec față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen – recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se pune accent, în mod esențial, pe capacitatea de control al frontierelor externe – prin acțiuni sau inacțiuni ce anulează eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii ani. În plus, facem referire la noul regim de condiționalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficiențele evidente generalizate în ceea ce privește buna guvernanță a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, România fiind în pericol să piardă sume imense.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend