Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Traditii si obiceiuri de Boboteaza: Ce trebuie sa faci in aceasta zi

Publicat

in

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători pentru creştinii ortodocşi.
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că îi va merge bine tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi duceau la râu, și îi ameninţau că îi aruncă în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Boboteazătinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Nelu Tătaru, despre vaccinul pentru coronavirus: Vor fi testate pe persoanele tinere

Publicat

in

De

Nelu Tătaru a anunțat, joi seara, că România va beneficia, în scurt timp, de mai multe vaccinuri împotriva COVID-19. Tătaru a precizat că ele vor fi în teste, iar populația ar putea fi vaccinată în masă abia în toamnă.

”Vom avea mai multe vaccinuri care vor fi testate. Ele vor fi la Institutul Matei Balș. Vor fi testate pe persoanele tinere. Dar, să nu ne așteptăm mai devreme de 6 luni la un vaccin.”, a spus Tătaru, la Realitatea PLUS.

Vezi și:În plină epidemie de coronavirus, Hellvig ar fi fost ‘convocat de urgență’ în SUA! Șeful SRI și-a trimis, însă, înlocuitorul

Comentariu: Medicii între eroi și ‘dezertori’

Proiect bombă! Interdicții majore pentru următorii doi ani

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Dr. Voicu Victor: Coronavirusul este ca o armă biologică!

Publicat

in

De

 Academicianul profesor doctor Victor Voicu declară că noul cronavirus seamănă cu o armă biologică.

„O armă biologică trebuie să îndeplinească vreo 12 criterii. Vă spun doar câteva: să fie suficient de agresivă ca să producă efecte cu pierderi umane, să fie obținută ușor, să fie rezistentă în mediu, să nu aibă antidot/vaccin, să fie ușor de disimulat.

Constatăm că aproape toate corespund cu noul coronavirus.

Poate să fie și întâmplare, admitem orice. În știința e posibil orice”, a declarat Victor Voicu, general (r), medic farmacolog, doctor în medicină, joi seară, la Antena 3.

Vezi și

În plină epidemie de coronavirus, Hellvig ar fi fost ‘convocat de urgență’ în SUA! Șeful SRI și-a trimis, însă, înlocuitorul

Comentariu: Medicii între eroi și ‘dezertori’

Proiect bombă! Interdicții majore pentru următorii doi ani

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

PROFIT 24 TV LIVE

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUSTINE INDEPENDENTA NOASTRĂ

Dacă esti multumit de activitatea noastra si crezi ca facem o presa libera, ne poti sprijini sa continumam in slujba ta, fara a fi nevoiti sa facem contracte cu statul

În Trend