Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Teodorovici nu a reuşit să-i impresioneze pe reprezentanţii USR: Impozitarea pensiilor speciale nu este de ajuns

Publicat

in

Reprezentanții USR au transmis că, în încercarea de a acoperi „gaura uriașă la bugetul de stat”, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici nu a menționat că taxa de solidaritate, aplicată la un prag de 10.000 de lei, va viza maximum jumătate din pensiile speciale, iar celelalte vor rămâne întregi.

„Cu un ochi la gaura uriașă din bugetul de stat și cu celălalt la viitoarele alegeri, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a vorbit despre introducerea unei «taxe de solidaritate» pentru pensiile speciale care depășesc 10.000 de lei. Ministrul aspirant la statutul de candidat la Președinție nu a spus, însă, ce nivel va avea taxa de solidaritate. Cum nu a spus nici că, aplicând-o de la un prag de 10.000 de lei, ea va viza maximum jumătate din pensiile speciale, celelalte rămânând întregi bine mersi”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a USR.

Sursa citată explică faptul că în cazul pensiilor unor categorii precum foși parlamentari, funcționari publici parlamentari, diplomați, angajați ai instanțelor și parchetelor sau ai Curții de Conturi pensia medie este sub 10.000 de lei

„Pe datele Casei Naționale de Pensii aferente lunii mai 2019, pensia medie a celor 3.790 de foști magistrați este de 18.180 lei, iar pensia media a celor 1.452 de foști angajați din sistemul aeronautic civil este de 10.875 lei. În cazul celorlalte categorii – foști parlamentari, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului diplomatic, angajați ai instanțelor și parchetelor și reprezentanți ai Curții de Conturi – pensia medie este sub 10.000 de lei, de unde putem deduce că sunt mai puțini beneficiari peste pragul indicat de Teodorovici”, completează sursa menționată.

USR mai atrage atenția că Teodorovici nu a făcut referire la pensiile de serviciu ale celor care au lucrat în sistemul de siguranță publică sau în serviciile de informații.

„Ministrul de Finanțe nu a spus nimic nici despre pensiile de serviciu ale celor care lucrat în sistemul de siguranță publică și în servicii, chiar dacă este vorba despre peste 140.000 de beneficiari, iar pensiile sar bine, în unele cazuri, peste pragul de 10.000 de lei. În plus, să nu uităm că PSD și-a descoperit «grija» pentru plafonarea pensiilor speciale după ce, în urmă cu circa două săptămâni, Guvernul a dat prin OUG pensii speciale primarilor, șefilor de CJ-uri și adjuncților acestora, pe motiv că au un «rol complex” și că activitatea lor impune „un grad sporit de responsabilitate și respectarea și îndeplinirea cerințelor cetățenilor»”, au conchis reprezentanții USR, în postarea de pe rețeaua de socializare.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat, luni, că în şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD, a fost convenit, de principiu, un plafon de 10.000 de lei pentru pensiile speciale, celora care depăşesc această sumă urmând a le fi aplicată o „taxă de solidaritate”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

China a făcut presiuni asupra insulelor Feroe pentru a-şi realiza reţeaua 5G cu Huawei

Publicat

in

De

Ambasadorul Chinei la Copenhaga a făcut presiuni asupra insulelor Feroe pentru ca acest teritoriu autonom danez să încredinţeze construcţia reţelei sale 5G gigantului telecomunicaţiilor Huawei, informează miercuri un cotidian danez, relatează AFP, potrivit Agerpres.

SUA văd în Huawei, lider mondial al echipamentelor 5G, un cal troian al autorităţilor chineze şi fac presiuni asupra europenilor să excludă compania din licitaţiile pentru lucrările de realizare a reţelelor 5G.

Atât regimul comunist, cât şi compania resping aceste acuzaţii, Huawei prezentându-se drept „o companie privată 100% deţinută de angajaţii săi”.

Cotidianul danez Berlingske scrie că, cu prilejul unei întâlniri cu responsabili feroezi, „ambasadorul (Chinei în Danemarca) Feng Tie a spus clar că dacă operatorul de telecomunicaţii Feroya Tele ar autoriza Huawei să-i construiască reţeaua 5G, atunci toate condiţiile ar fi îndeplinite pentru încheierea unui acord de liber-schimb între China şi insulele Feroe”.

Ambasadorul Chinei era „foarte hotărât”, potrivit ziarului care îşi bazează informaţiile pe o înregistrare a radioteleviziunii locale KVF, în care ministrul feroez al comerţului şi un colaborator, care nu ştiau că sunt înregistraţi, vorbesc despre o întâlnire cu ambasadorul în noiembrie.

Citește și: PSD, despre planurile PNL de creștere a vârstei de pensionare: Reprezintă un ‘dar otrăvit’

Potrivit Berlingske, „este pentru prima dată când guvernul chinez condiţionează accesul la piaţa imensă a Chinei de acordarea către Huawei a unui contract 5G în Europa”.

Infirmând orice „presiuni” asupra guvernului feroez, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe a dat asigurări miercuri, la Beijing, că intră în „atribuţiile normale” ale unui ambasador să evoce cu interlocutorii săi „protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale companiilor chineze”.

Potrivit KVF, insulele Feroe au început dezvoltarea reţelei 5G în strânsă colaborare cu Huawei.

„Noi primim recomandări din partea Agenţiei naţionale pentru securitate electronică şi, pentru moment, ei nu ne-au recomandat să nu cooperăm cu Huawei”, a declarat la sfârşitul lui noiembrie pentru KVF ministrul feroez al comerţului, Helgi Abrahamsen.

Copenhaga a dezminţit la rândul ei informaţiile ziarului potrivit cărora MAE danez a avertizat autorităţile locale că Ministerului Apărării recomandă să nu se colaboreze cu Huawei.

„Telecomunicaţiile sunt o atribuţie locală. Alegerea unei companii pentru realizarea 5G e de resortul insulelor Feroe”, a dat asigurări şeful diplomaţiei daneze, Jeppe Kofod, într-un comunicat. Comisia pentru afaceri externe a parlamentului danez urmează să aibă o reuniune pe această temă joi.

Într-un e-mail trimis AFP, Huawei Danemarca afirmă că „nu are informaţii noi privind progresul reţelei în insulele Feroe” şi că nu ştie nimic despre întâlnirea dintre ambasadorul chinez şi responsabili feroezi.

Operatorul de telecomunicaţii Feroya Tele a precizat la rândul său că nu a ales însă furnizorul pentru reţeaua 5G. Este un proces „care impune o examinare aprofundată, dată fiind investiţia pe care o reprezintă”, a declarat o purtătoare de cuvânt pentru AFP.

Ambasada Chinei la Copehnga şi guvernul feroez nu au răspuns solicitărilor France Presse de a comenta informaţiile din ziarul danez.

Tot potrivit Berlingske, guvernul feroez a obţinut de la un judecător o decizie de a interzice difuzarea înregistrării, pe motiv că aceasta „ar fi de natură să dăuneze relaţiilor” între insulele Feroe şi China.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Grevă pe insulele din Marea Egee împotriva deschiderii de noi centre pentru migranţi

Publicat

in

De

Municipalităţile de pe Lesbos, Samos şi Chios, cele trei insule elene din Marea Egee cele mai afectate de criza migranţilor, au fost în grevă miercuri pentru a protesta faţă de proiectul de deschidere de noi centre care vor putea găzdui până la 5.000 de migranţi fiecare, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Într-un comunicat comun, cele trei municipalităţi declară că refuză orice ‘structură suplimentară pe Lesbos, Chios şi Samos’, şi cer ‘supravegherea eficientă a frontierelor maritime şi retragerea imediată şi masivă’ a miilor de solicitanţi de azil găzduiţi pe insule greceşti, a transmis agenţia de presă ANA.

Serviciile municipale au rămas închise miercuri, a informat biroul guvernatorului regiunii de nord a Mării Egeee, de care aparţin cele trei insule.

‘Este o primă reacţie’, a declarat guvernatorul Constantinos Moutzouris, într-o conferinţă de presă.

‘Doar ieri (marţi), 500 de persoane au sosit pe insule. Nu există un plan pentru rezolvarea acestei situaţii’, a adăugat el, regretând că nu a fost informat cu privire la intenţiile exacte ale guvernului de la Atena.

Citește și: PSD, despre planurile PNL de creștere a vârstei de pensionare: Reprezintă un ‘dar otrăvit’

Guvernul conservator condus de Kyriakos Mitsotakis a anunţat în noiembrie că va închide în curând cele mai mari trei tabere pentru migranţi, de pe insulele Lesbos, Chios şi Samos, urmând să le înlocuiască cu structuri închise cu o capacitate triplă de primire (5.000 de locuri fiecare), dar autorităţile locale cer, dimpotrivă, reducerea numărului de migranţi pe insulele lor.

‘Suntem singuri, din nefericire. Mai întâi europenii au abandonat Grecia şi Grecia abandonează insulele şi mai ales Lesbos’, a declarat primarul Stratis Kitelis.

Tabăra Moria de pe Lesbos, prevăzută iniţial pentru 2.800 de persoane, adăposteşte în prezent în jur de 17.000 de solicitanţi de azil.

Tabăra de pe Chios, deşi a fost construită pentru doar 1.000 de refugiaţi, găzduieşte aproape 6.000, mulţi dintre ei nevoiţi să doarmă pe câmpurile de măslini din vecinătate.

Peste 40.000 de solicitanţi de azil se află în prezent în cele cinci centre de înregistrare şi identificare (‘hot-spot’) de pe insulele Lesbos, Samos, Leros, Chios şi Kos, cu o capacitate teoretică de doar 6.200 de locuri.

Guvernul grec a început să transfere sute de solicitanţi de azil de pe insulele din Egeea în partea continentală a Greciei, având ca obiectiv relocarea a 20.000 dintre ei până la sfârşitul anului, dar taberele de pe continent sunt deja aproape de capacitatea maximă de primire.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend