Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

SONDAJ CURS – Guvernul şi partidele se prăbușesc ! Biserica in frunte, DNA la cota de AVARIE

Publicat

in

Un studiu de tip Omnibus lansat recent de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) arată  că 82% dintre români au încredere în Pompieri. Aceștia sunt urmați, la egalitate, de către Biserică (68%) și Armată (67%). Clasamentul instituțiilor cu un scor net pozitiv de încredere este încheiat de Poliție cu 55%. (Scor pozitiv: încredere>neîncredere)

În schimb, românii sunt neîncrezători față de partidele politice (84%). În topul neîncrederii ele sunt urmate de Parlament (76%), bănci (75%), și Guvern (74%).

Dacă privim la tipurile de instituții care se bucură de încrederea românilor observăm că topul este dominat de către instituțiile de forță (Pompieri/Armată/Poliție), alături de Biserică. Instituțiile fundamentale ale democrației, care presupun dezbateri, cum ar fi Parlamentul și partidele politice au un nivel scăzut de încredere. La fel cele care presupun negocieri cum ar fi patronatele și sindicatele. În ciuda faptului că știm din alte sondaje că Direcția Națională Anticorupție se bucură de un grad ridicat de încredere, Justiția în ansamblul ei se bucură de un de încrederea a doar 30% în timp ce 67% dintre cetățeni nu au încredere în ea.

Românii sunt mulțumiți de medici și profesori. Este interesant de urmărit cum încrederea se manifestă în primul rând față de persoane și între o măsură mult mai mică față de serviciile livrate, starea materială a domeniului și politicile de stat.

Astfel, medicii se bucură de o încredere de 58% în timp ce sistemul de sănătate întrunește satisfacția doar a 30% din cetățeni. Starea spitalelor mulțumește doar cu 18% din respondenți în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătății este apreciată dor de 14%.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Cresc salariile? Informații importante pentru români

Publicat

in

De

O propunere de lege care prevede creșterea salariului minim pentru angajații cu facultate a ajuns spre finalul procedurii de adoptare, iar la nivelul Uniunii Europene se discută stabilirea unui salariu minim european, care are ar ridica nivelul în România și în alte țări sărace din UE. Patronii români de firme mici și mijlocii reuniți în Consiliul IMM s-au plâns luni de intențiile de creștere a salariului minim, care le-ar crește cheltuielile.

Propunerea de lege pentru instituirea unor coeficienți de ierarhizare a salariului minim pe economie, inițiată anul trecut de fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, și alți 36 de parlamentari de la PSD, UDMR, ALDE și Minorități, a ajuns la plenul Camerei Deputaților, for decizional.

Se propune„echilibrarea” sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienți minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe țară garantat în plată, diferențiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.

Propunerea a primit raport favorabil în unanimitate de la Comisia de muncă a Camerei Deputaților, care a mai atenuat din majorările prevăzute de inițiatori și adoptate de Senat ca primă cameră sesizată.

În forma trimisă la plen, angajații cu facultate (de lungă durată) ar urma să aibă un coeficient de ierarhizare de 1,7. Asta înseamnă că vor pleca de la un salariu minim brut de 3791 de lei, în condițiile în care salariul minim brut pe țară este de 2230 lei, de la începutul anul 2020.
La un salariu minim brut de 3791 de lei, salariul minim net primit de angajatul cu facultate (licență) ar fi de 2.288 de lei, iar costul salarial total suportat de firmă (salariul întreg) ar fi de 3876 de lei pe lună.

Reamintim că, în prezent, există deja un salariu minim brut diferențiat pentru angajații cu facultate, care au cel puțin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare: 2350 lei brut pe lună. La acest nivel salarial,  remunerația netă (în mână) primită de angajat este de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.

Dacă ar crește conform coeficienților din propunerea de lege de la Parlament, ar însemna o creștere a costului salarial pentru angajator de 1473 de lei la fiecare salariu minim acordat angajaților cu licență. Aceasta ar însemna o creștere a costurilor salariale cu 61,3%, la fiecare astfel de salariu minim, pentru angajtori.

Conform propunerii de lege, salariul minim ar crește și mai mult la angajații cu masterat (coeficient de ierarhizare 1,8) și pentru cei cu doctorat (coeficient 2).

De asemenea, muncitorii calificați, cei cu școală profesională sau cu liceu ar urma să aibă un coeficient de 1,2. Asta ar însemna că vor pleca de la un salairu minim brut de 2676 de lei, ceea ce ar presupune un salariu „în mână” de 1615 lei și un cost salarial total suportat de angajator de 2736 de lei.

Aceasta ar însemna o creștere a costului salarial al angajatorului cu câte 456 de lei la fiecare astfel de salariu minim acordat, adică o majorare cu 20% a cheltuielilor.

Pentru alte categorii de lucrători pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate se prevăd coeficienți și mai mari:

  • cei cu studii liceale și calificare și cei cu școală postliceală – 1,25
  • cei cu școală de maiștri – 1,3
  • cei cu studii superioare de scurtă durată – 1,5.

Pentru muncitorii necalificați se prevede coeficient 1, adică salariul minim pe economie.

Thumbnail
Coeficienti de ierarhizare – propunere lege

În propunerea de lege în forma depusă de inițiatori erau prevăzute creșteri la salariul minim și mai mari. Astfel, la angajații cu licență era propus un coeficient de ierarhizare de 2,2, cee ace însemna un salariu minim net (în mână) de aproape 3000 de lei și un cost salarial total suportat de angajator de peste 5.000 de lei, la nivelul din 2020 al salariului minim pe economie.

Luni, 17 februarie 2020, patronii reuniți în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au cerut oficial Camerei Deputaţilor „să respingă proiectul de lege, considerând că acesta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. 4 şi alin. 5 şi art. 41 alin. 2 din Constituţie, de asemenea nefiind efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor”.

„Prin acest proiect de lege se introduc 11 salarii minime, respectiv câte unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisie pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, care urmează să fie supus aprobării”, a spus Florin Jianu, președintele Consiliului IMM-urilor.

El consideră că propunerea de lege este neconstituțională pentru că astfel Parlamentul ar intra peste prerogativa Guvernului de a stabili salariul minim (care se face prin hotărâre de guvern), comunica hotnews.ro.

Vezi și:

SURSE PSD pregătește o super-alianță! Pericol mare pentru PNL, PMP și USR

Șoc total! General SRI, ‘uns’ de Eduard Hellvig, are dosar la DIICOT

Proiectul a fost adoptat! Mii de angajați au parte de beneficii uriașe

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Raluca Turcan se scuză, dar acuză PSD: ‘momeală electorală’

Publicat

in

De

Raluca Turcan susține că bugetul pentru anul 2020 prevede bani pentru majorarea punctului de pensie. ‘Aplicăm legea în vigare’, spune Turcan, care acuză PSD că a folosit drept ‘momeală electorală’ majorarea punctului de pensie.

”În momentul de faţă, în bugetul pe anul 2020 sunt bani prevăzuţi pentru majorarea pensiilor. Politica de majorare a pensiilor trebuie să fie una predictibilă. (…) Aplicăm legea în vigoare”, a afirmat Raluca Turcan, luni seară, într-o emisiune la TVR.

Aceasta a acuzat PSD că, neimaginându-şi că guvernul social-democrat va cădea, a prevăzut majorări ale pensiilor înainte de alegeri, atât în anul 2018, cât şi anul acesta.

Turcan acuză PSD că a folosit ”ca momeală electorală” majorarea punctului de pensie. Potrivit vicepremierului, majorarea punctului de pensie ar trebui făcută la început de an, raportat la inflaţie şi la venitul mediu brut.

Turcan  a spus că PNL face demersuri pentru reducerea ”discrepanţelor jignitoare” dintre pensii, iar calcularea pensiilor să fie făcută pe baza contributivităţii.

”Pe noi ne interesează ajungerea la o echitate în sistemul de pensie astfel încât (…) să nu se mai ajungă discrepanţe jignitoare, să existe o reducere a acestor diferenţe şi să ajungem la recalcularea pensiilor pe bază de contributivitate”, a mai spus Turcan.

Întrebată de unde va asigura guvernul fondurile necesare majorării punctului de pensie, Turcan a spus: ”Vom prezenta”, conform news.ro

Vezi și:

SURSE PSD pregătește o super-alianță! Pericol mare pentru PNL, PMP și USR

Șoc total! General SRI, ‘uns’ de Eduard Hellvig, are dosar la DIICOT

Proiectul a fost adoptat! Mii de angajați au parte de beneficii uriașe

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend