Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Sindicaliștii se răscoală! Lovitură pentru Klaus Iohannis

Publicat

in

Președintele Klaus Iohannis a întors Parlamentului spre re-examinare legea care instituie amenzi mai mari pentru angajatorii care nu respecta prevederile legale și le impun angajaților să muncească excesiv, depășind numărul maxim de ore suplimentare permis de lege.

Legea, adoptată pe 18 septembrie 2019, modifică art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, care prevede sancționarea contravențională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situația nerespectării dispozițiilor privind munca suplimentară „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

Această lege a fost adoptată ca urmare a documentării realității dure cu care se confruntă lucrătorii români, mulți dintre aceștia aflați în situația de a presta ore suplimentare excesive și neplătite. In lipsa unor instrumente legale eficiente care să descurajeze acest fenomen, angajatorii preferă de multe ori să plătească amenzile modice și să continue netulburați practicile de exploatare.

Având în vedere că modificarea legislativă nu face altceva decât să coreleze cuantumul amenzilor cu numărul de persoane salariate în privința cărora angajatorul nu respectă dispozițiile privind munca suplimentară, argumentele președintelui Iohannis de reexaminare nu sunt serioase, ci mai curând pretexte ca să amâne sau să zădărnicească publicarea și aplicarea legii. Obiecțiile pe care le ridică președintele Iohannis nu se susțin dacă modificarea legislativă votată în 18 septembrie este citită în contextul mai larg al Codului Muncii, pe care îl modifică (Legea 53/2003). Răspunsurile la obiecțiile ridicate în cererea de reexaminare se află deja în actualul Cod al Muncii, care identifică în mod expres situațiile privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale.

De pe urma refuzului de a promulga legea votată în 18 septembrie 2019 beneficiază în primul rând angajatorii care scot profit din exploatarea muncitorilor români și este încă un semnal nedorit că România nu este o țară care își respectă și protejează cetățenii care muncesc.

Ne manifestăm dezamăgirea față de gestul președintelui Iohannis, care astfel perpetuează o stare de fapt în care mii de salariați sunt exploatați din cauza unei legislații care nu are efect disuasiv. În pofida acestei dezamăgiri, ne exprimăm speranța că alte proiecte de lege susținute de Campania noastră, cum ar fi cel care prevede utilizarea coșului de consum pentru un trai minim decent ca element de fundamentare a salariului minim, nu vor avea aceeași soartă.

Proiectul, votat de Camera Deputaților în data de 15 octombrie 2019, așteaptă să fie promulgat de către Președinte. Sperăm că președintele Iohannis va da dovadă de mai multă sensibilitate socială, promulgând proiectul de lege. O Românie normală nu poate fi decât o Românie socială!

„Reamintim Președintelui că, odată cu semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să promoveze o economie socială de piață și principiile jusțiției sociale. Elementul de social din sintagma „economie socială de piață” este prea des uitat când se construiesc și analizează polticile publice în România.” a declarat Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel ALFA, organizație membră a Campaniei Viață și Muncă Decentă.

Vezi și

Lege cu dedicație pentru șefii din Poliție! Vârsta de pensionare sare la 62 de ani

Noi detalii bombă ies la iveală! Cine este procurorul DNA care a închis dosarul lui Dan Barna

EXCLUSIV Majorare de 75%. Guvernul Dăncilă a ‘umblat’ la indemnizațiile foștilor deținuți politic

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

NATIONAL

Ludovic Orban, despre Autostrada Comarnic-Braşov: ‘Mi-e ruşine să vorbesc, pe bune’/ Premierul nu ştie încă metoda de finanţare

Publicat

in

De

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că îi este ruşine să vorbească despre autostrada Comarnic-Braşov, având în vedere istoricul acestui proiect, precizând că Guvernul încă nu a luat decizia dacă acest tronson va fi finanţat de la bugetul de stat sau prin parteneriat public-privat (PPP), transmite Agerpres.

Orban a participat, joi, la o conferinţă pe tema construcţiilor şi, în contextul în care discursul său s-a referit la metodele de finanţare a marilor proiecte de infrastructură, el a fost întrebat de un reprezentant al companiei Strabag care este stadiul autostrăzii Comarnic-Braşov.

„În primul rând, mi-e ruşine să vorbesc de Comarnic-Braşov, pe bune. Ştiţi că am fost implicat când nu era PPP, ci Ordonanţa 34. Am demarat licitaţia şi în mod normal dumneavoastră trebuia să câştigaţi (Strabag – n.r.), nu consorţiul celălalt, care a avut o ofertă cu 480 de milioane de euro mai mare, numai că n-am mai fost eu la selecţia finală, ci doar la preselecţie, iar consorţiul câştigător nu a putut să găsească finanţarea”, a spus Orban.

El a precizat că există două variante de finanţare pentru acest proiect: fie de la buget, fie prin PPP.

„Şi acest subiect l-am discutat cu cei de la BERD. Aş vrea ca la PPP să o facem cu o bancă serioasă, care să piloteze acest proiect, astfel încât să nu mai fie posibilitatea să existe o intervenţie subiectivă. Dacă nu e posibil, există şi varianta să finanţăm tronsonul de la buget. Şi aceasta este o variantă. Sunt vreo 60 şi ceva de kilometri, cu 20 de milioane de euro pe kilometru se poate ajunge în trei ani la un efort suportabil de 450-500 de milioane de euro, cu condiţia ca alte tronsoane să fie finanţate din fonduri UE. Decizia trebuie luată în scurt timp, pentru că acest tronson este vital”, a adăugat premierul.

Ludovic Orban a mai spus că speră ca tronsoanele noi de autostradă care nu au putut să fie finanţate din exerciţiul financiar 2014-2020 să poată primi bani europeni din noul exerciţiu, 2021-2027.

„Din păcate, noi vom folosi banii pe care îi vom primi pe fazări, în cazul în care ne vor accepta fazările, pentru că există încă rezistenţă. Fazări înseamnă lucrările începute în perioada 2014-2020, lucrările să poată fi finanţate în continuare. Estimarea noastră este că două miliarde de euro din aceşti bani riscă să se ducă pe lucrările care încep în exerciţiul financiar 2014-2020, deci resursa financiară din fondurile europene nu va fi atât de mare cum am avut acces până acum şi, din păcate, nu am folosit această oportunitate în 2014-2020”, a continuat primul-ministru.

Din cauza aceasta, bugetul de stat va trebui să aloce un procent semnificativ din PIB pentru susţinerea acestor lucrări de investiţii şi vor trebui căutate şi alte forme de finanţare, cum ar fi creditele sau parteneriatul public-privat.

„Noi am făcut o estimare pe următorii 10 ani pentru a putea să finalizăm toate marile proiecte de infrastructură de transport şi am stabilit un necesar anual. Mergând pe acest sistem de a dezechilibra economia numai ca să fidelizezi nişte categorii sociale prin mărirea unor venituri care nu au nicio legătură cu activitatea economică riscă să-ţi arunce în aer perspectivele de a putea finanţa investiţiile respective”, a explicat Orban.

El a subliniat că încrederea este vitală, atunci când atragi un partener cu care să realizezi marile proiecte.

„În ceea ce priveşte PPP, trebuie să vrei. Trebuie să vrei, asta e condiţia. Şi mai ales dacă ai hotărât că vrei, să fii serios şi să te ţii de cuvânt. Nu să semnezi contractul, cum s-a semnat în 2009, şi apoi, când e vorba de împărţirea riscurilor, să ceri pe mama şi pe tata şi alte lucruri pe lângă, astfel încât cel cu care ai semnat contractul să nu poată să-şi asigure finanţarea. Şi în afaceri, ca şi în viaţa publică, totul este o problemă de încredere. Vor veni investitori privaţi cu singura condiţiile să aibă încredere în Guvern şi în instituţiile publice”, a arătat premierul.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Un fost ministru din Kosovo, membru al comunității sârbe, a fost condamnat la doi ani de închisoare, după ce a criticat intervenția NATO din 1999

Publicat

in

De

Un fost ministru din Kosovo, membru al comunității sârbe, a fost condamnat joi la doi ani de închisoare după ce a criticat intervenția NATO din 1999 din Iugoslavia și a minimalizat situația din Kosovo care a dus la declanșarea acestei operațiuni, informează Le Figaro, potrivit MEDIAFAX.

Citește și: Victorie pe plan european pentru Laura Codruța Kovesi .

Ivan Teodosijevici, fost ministrul al Administrației, a făcut această remarcă în luna martie, în timpul unei manifestații cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la bombardarea Iugoslaviei de către Alianța Nord-Atlantică.

Instanța a anunțat că fostul ministru a fost condamnat „deoarece a declarat că agresiunea a fost cauzată de «o așa-zisă catastrofă umanitară din Kosovo»”. Tribunalul a reținut că Teodosijevici „a incitat la ură și la dezbinare” comunitățile etnice din Kosovo.

Fostul ministru a fost demis din funcție la scurt timp după declarațiile sale. Aproximativ 120.000 de etnici sârbi trăiesc în Kosovo, însă cei mai mulți dintre locuitori sunt de origine albaneză. Minoritatea sârbă se opune independenței acestui teritoriu, proclamată în 2008. Potrivit Constituției, minoritățile naționale au dreptul de a fi reprezentate în Guvern.

Citește și: Olguța Vasilescu îl curentează pe Klaus Iohannis: Am o vagă bănuială

În 1999, după 11 săptămâni de bombardamente NATO, președintele Iugoslaviei, Slobodan Miloșevici, a fost obligat să retragă trupele sârbe din Kosovo. Conflictul din Kosovo a dus la moartea a peste 13.000 de persoane, iar mai mult de un milion de oameni au primit statut de refugiat în Albania și Macedonia.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend