Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Serviciul 112 intră în ‘reparaţie capitală’ – Autorii apelurilor vor fi localizați cu exactitate

Publicat

in

Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU), denumit şi serviciul 112, intră în „reparaţie capitală“. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care îl gestionează, a demarat o licitaţie pentru modernizarea şi extinderea sistemului 112. Astfel, localizarea celor care au nevoie de ajutor se va face mult mai precis, scrie adevarul.ro.

Serviciul de urgenţă 112, adică Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU), avea nevoie de mult timp de modernizare, iar acum Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a demarat o licitaţie.

Modernizarea infrastructurii hardware şi software a SNUAU se va face cu fonduri europene, iar contractul este estimat la 184,7 milioane de lei.

Concret, modernizarea constă în realizarea unui sistem informatic centralizat de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă, modernizarea punctelor de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă şi realizarea componentei de rezervare comunicaţii date WAN/MAN.

“În arhitectura actuală a sistemului, centrele 112 recepţionează şi gestionează în mod independent apelurile de urgenţă din aria sa de responsabilitate, fără ca aplicaţia 112 actuală să ofere nativ posibilitatea sprijinului reciproc, fiecare din centrele 112 având un sistem informatic propriu. Acest model arhitectural, implementat în anul 2004, în concordanţă cu tehnologiile hardware-software şi limitările de bandă existente la vremea respectivă, nu este adecvat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare, care presupun iniţierea simultană a unui număr mare de apeluri de urgenţă. Practic, în astfel de situaţii, cauzate în special de fenomenele meteo extreme, atât centrele 112 cât şi dispeceratele agenţiilor de urgenţă sunt puse în dificultate, în a asigura un răspuns prompt la toate apelurile de urgenţă, din cauza numărului limitat de operatori şi dispeceri existenţi la nivel local“, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei

În prezent, Serviciul pentru Apeluri de Urgenţă este format din 41 de centre 112 (40 la nivel judeţean şi un centru pentru zona metropolitană Bucureşti-Ilfov). La acestea se mai adaugă şi agenţiile de urgenţă Ambulanţă-ISU/SMURD, Poliţie şi Jandarmerie, de la nivel local, care sunt interconectate. Cu alte cuvinte, după cum ştii, atunci când apelezi numărul de urgenţă 112, apelul este direcţionat către un centru judeţean de preluare a apelurilor 112 în baza informaţiilor de jurisdicţie administrativă.

Trei dispecerate naţionale

Criteriul principal de atribuire a contractului este cel mai bun raport calitate – preţ, potrivit portalului de licitaţii publice.

Noul sistem informatic va fi compus din echipamente, funcţii, servicii, module software şi aplicaţii, în configuraţii redundante (geografic şi on-site), care să asigure îndeplinirea cât mai eficientă, a atribuţiilor de procesare şi dispecerizare a urgenţelor ale centrelor 112 şi dispeceratelor agenţiilor de intervenţie, din cadrul SNUAU.

Reprezentanţii SNUAU mai spun că sistemul informatic centralizat de preluare şi dispecerizare a apelurilor de urgenţă va fi constituit din trei centre naţionale (Bucureşti, Braşov şi Cluj), ce vor susţine infrastructura software şi hardware necesară asigurării rutării, preluării, procesării şi dispecerizării tuturor apelurilor de urgenţă la nivel naţional.

Localizare mai precisă şi conţinut video

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a explicat, pentru „Adevărul“, cum vor funcţiona noile facilităţi ale sistemului. Astfel, localizarea apelurilor se va face mult mai precis, iar sistemul 112 ar putea primi şi conţinut video.

„Sistemul 112 are o infrastructură imensă de harware şi software pe plan naţional. Sistemul a fost conceput în anii 2000, iar de atunci nu s-a făcut nicio modernizare majoră. Modernizarea va permite ca sistemul să fie mai sigur. Echipamentele vor fi schimbate cu unele noi, de ultimă generaţie. Softurile vor fi modificate în funcţie de tot ce s-a învăţat în ultimii ani, vor fi funcţii şi facilităţi noi, care vor ajuta sistemul de urgenţă să funcţioneze mai bine. De exemplu, sistemul 112 va fi interconectat cu eCall, sistemul de urgenţă montat pe maşini, ar putea de asemenea să se introducă şi conţinut video. Localizarea apelurilor va fi mult mai precisă. Acum, localizarea se face prin triangulare şi arată doar zona unde este apelantul. Comisia Europeană a cerut introducerea unor sisteme de localizare mult mai precise. Asta nu încalcă anumite drepturi ale persoanelor, pentru că pentru a ajuta e nevoie să ştii unde este cel care are nevoie de ajutor. Au fost destule incidente în Europa, care au arătat că dacă localizarea era precisă s-ar fi salvat vieţi omeneşti. Persoana poate să fie derutată, poate să nu ştie exact unde este“, a explicat Raed Arafat.

Salvatorii ar fi intervenit mai repede în cazul accidentului din Apuseni

Potrivit acestuia, dacă sistemul 112 ar fi fost modernizat mai demult, intervenţia salvatorilor în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei mediciniste Aura Ion, ar fi fost scurtată cu aproape două ore.

„Localizarea precisă face ca intervenţia să fie mult mai rapidă. În cazul accidentului din Apuseni, s-ar fi putut câştiga cel puţin o oră şi jumătate. Atunci, localizarea s-a făcut prin triangulaţie, iar zona era foarte vastă, pentru că celulele telefonice acolo erau mult mai rare. Intervenţia în acel caz ar fi fost mult mai rapidă, dar nu ştiu dacă asta garanta şi salvarea vieţilor celor două victime. Acolo era o zonă greu accesibilă şi oricum se ajungea greu. Dar localizarea precisă este importantă inclusiv în zonele urbane“, a mai spus secretarul de stat.

Compatibilitate cu sistemul eCall de pe maşini

România este prima ţară din Uniunea Europeană care a implementat sistemul eCall. Sistemul, echipament obligatoriu pentru toate maşinile care ies pe poarta fabricilor din aprilie 2018, detectează momentul în care are loc un accident şi alertează dispeceratele 112, chiar dacă pasagerii sunt inconştienţi. Odată cu modernizarea sistemului 112, apelurile eCall vor putea alerta salvatorii, în caz de accident.

Integrarea serviciului eCall în platforma tehnică a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 are la bază o soluţie tehnică românească sută la sută, pusă la punct de specialiştii STS.

NATIONAL

Mega-operațiune de contraspionaj demarată de Polonia împotriva Rusiei: percheziții la mai multe puncte

Publicat

in

Serviciile de contrainformaţii poloneze ABW au anunţat joi o operaţiune în desfăşurare care vizează o reţea de spionaj rusă şi care este realizată în coordonare cu servicii din alte ţări, relatează AFP, informează Agerpres.

„ABW acţionează în cadrul unei anchete privind activităţi de spionaj desfăşurate în numele Rusiei împotriva unor state şi instituţii ale Uniunii Europene”, a scris pe reţeaua X purtătorul de cuvânt al serviciilor speciale poloneze, Jacek Dobrzynski.

În cadrul operaţiunii, ABW a efectuat miercuri percheziţii la Varşovia şi Tychy (sud) şi a „interogat persoane”.

Operaţiunea este rezultatul cooperării dintre ABW şi mai multe servicii europene, în special cele cehe, Praga anunţând miercuri o operaţiune similară.

Scopul reţelei vizate de operaţiune a fost „realizarea obiectivelor de politică externă ale Kremlinului, în special slăbirea poziţiei Poloniei pe scena internaţională, discreditarea Ucrainei şi a imaginii instituţiilor Uniunii Europene”, scrie ABW într-un comunicat.

Cum ar fi acționat?

Aceste obiective urmau să fie realizate prin intermediul unui site pro-rus, „voice-of-europe.eu”.

Operaţiunea ABW este, de asemenea, rezultatul punerii sub acuzare în ianuarie a unui polonez suspectat de spionaj în beneficiul serviciilor secrete ruse, a precizat ABW.

„Bărbatul, infiltrat printre parlamentari polonezi şi europeni, a îndeplinit sarcini comandate şi finanţate de colaboratori ai serviciilor de informaţii ruse”, inclusiv activităţi de propagandă, dezinformare şi provocare politică, destinate „construirii unor zone de influenţă ruse în Europa”.

Identitatea bărbatului nu a fost dezvăluită.

Citeste mai mult

NATIONAL

Dezvoltarea infrastructurii rutiere – factor de creştere a nivelului de trai (şî) pentru Moldova

Publicat

in

Deşi lăsată la coada dezvoltării infrastructurii rutiere, Moldova este una dintre regiunile care aşteaptă să culeagă în curând roadele utilizării unei autostrăzi. Se împlinesc deja cinci ani de când au avut loc proteste în cadrul cărora românii au cerut vehement construcţia unei autostrăzi care să deservească şi zona estică a ţării şi care să o conecteze de restul ţării şi, indirect, de occident. In acest moment, autostrăzile care vor lega Moldova de restul ţării sunt construcţie, având termen estimat de deschidere, între anii 2024 şi 2026, în funcţie de tronson.

Este de aşteptat, aşa cum s-a întâmplat şi în alte regiuni, ca apariţia unei autostrăzi să contribuie la dezvoltarea regiunii respective în numeroase moduri. Daca ne uităm la Autostrada Soarelui, vedem un salt de peste 50% a ratei de creştere economică a judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa după finalizarea autostrazii, susține profesorul Tănase Stamule.

In primul rând, se vor deschide noi oportunităţi pentru forţa de muncă locală, care va putea avea acces la locurile de muncă din proximitate, prin scurtarea timpilor asociaţi navetei. Prin urmare, facilitarea accesului din zone mai izolate către centre urbane importante va conduce la o mai bună inserţie pe piaţa muncii a mai multor categorii de persoane, inclusiv a unor persoane care până în prezent s-au limitat la locurile de muncă puţin numeroase şi mai slab remunerate, în special în mediul rural, persoane implicate în agricultură de subzistenţă sau şomeri. Un alt efect pozitiv va fi intrarea pe piaţa forţei de muncă a unor persoane care anterior nu căutau activ un loc de muncă din motive de izolare geografică sau mobilitate redusă.

Statisticile oficiale spun că aproximativ două milioane de români, apți de muncă, nu se regăsesc pe piața muncii. Unul dintre principalele motive este distanța prea mare între propria locuință și potențialii angajatori. Prin autostrăzile din Moldova, aproximativ 700 000 de persoane inactive vor ajunge mult mai aproape de firme.

Statul face eforturi consistente acordând prime de mobilitate tinerilor care se angajează la distanţe mai mari de 15 km, pe o rază de 50 km de adresa de domiciliu sau reşedinţă. Scurtarea timpilor de deplasare care sporesc mobilitatea este un argument suplimentar pentru ca şomerii să accepte locurile de muncă disponibile pe o rază rezonabilă, de până în 50 km. Inaugurarea tronsoanelor de autostradă din Moldova ar trebui să rezolve, aşadar, o serie de dezechilibre pe piaţa muncii din regiune. Cheltuielile publice cu indemnizaţii de şomaj şi ajutoare sociale ar putea scădea pe fondul acestor progrese.

Cu alte cuvinte, construcţia şi utilizarea unei autostrăzi poate avea şi alte efecte pozitive, precum creşterea nivelului de trai prin schimbarea locului de muncă cu unul mai bine plătit, renunţarea la activităţi slab productive în domeniul agriculturii. De asemenea, companiile româneşti vor putea acoperi mai bine nevoia de forţă de muncă prin utilizarea resurselor locale, în detrimentul personalului temporar migrant, venit preponderent din ţări asiatice. Accesul mai facil către centrele de învăţământ este un alt atu al viitoarei configuraţii rutiere. Beneficiile se extind şi în zona comerţului, prin costuri reduse şi timpi mai scurţi de livrare.

La nivel macroeconomic, o mai bună infrastructură rutieră se traduce printr-o scădere a ratei şomajului, o rată mai mare de participare a forţei de muncă, diminuarea cheltuielor pentru asistenţă socială şi creşterea nivelului de trai, atât pentru angajaţii care au acces la locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend