Conecteaza-te cu noi

BUSSINES

România este o ţară atractivă pentru investitori din punctul de vedere al taxelor şi impozitelor, dar aceştia nu au relaţii bune cu autorităţile

Publicat

in

România este un mediu atractiv pentru investitorii străini din perspectiva taxării afacerilor, însă dificultatea de a discuta cu autorităţile ţine la distanţă de economia locală banii potenţialilor investitori, a spus Maricla Pennesi, european tax coordinator and head of tax Italy la Andersen Tax & Legal, în cadrul conferinţei Tax and Legal Conference and Workshops: Impactul schimbărilor legislative şi fiscale în business.

„România este o ţară interesantă pentru investitori, acesta fiind motivul pentru care avem nevoie să ne aflăm în România. Multinaţionalele sunt interesate să investească aici. România se află printre primele locuri atunci când vine vorba de taxe şi impozite mici,  este o ţară atractivă şi din punctul de vedere al comerţului liber, dar, pe de altă parte, relaţia cu instituţiile statului este dificilă“, a spus Maricla Pennesi în cadrul evenimentului organizat ieri la Bucureşti de Ziarul Financiar împreună cu casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

Fiscalitatea  din România reprezintă un avan­taj pentru companii, iar în acest context cota unică este măsura fiscală cel mai bine primită de investitori, a adăugat Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

„România are avantaje importante. Există creştere economică pe al doilea trimestru, România a fost promovată la statutul de piaţă emegentă, iar de acum mă aştept ca fonduri importante să se uite spre noi şi să facă investiţii pe piaţa bursieră. De altfel, avem şi industria IT, care este capabilă să exporte valoare adăugată, iar exporturile din industria de IT vor depăşi 5 miliarde de euro. De asemenea, brandul de ţară a crescut cu 20 de poziţii, suntem mai bine văzuţi acum, iar astfel de informaţii contează pentru investitori“, a spus Gabriel Zbârcea.

România are un regim fiscal de tip holding „extraordinar“, care se caracterizează prin tranzitarea fluxurilor de capital şi de dividende între companii fără costuri fiscale adiţionale, a adăugat Alexandru Cristea, tax partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

„România stă bine la acest capitol. Acest regim de tip holding dă o bună structurare a diviziilor de afaceri şi uşurează exiturile. Încurajăm firmele sau antreprenorii români să folosească aceste structuri de holding, să îşi centralizeze la un nivel superior deţinerile diferitelor divizii sau entităţi. Să se creeze premisele în care România să devină un centru regional de holding“, a mai spus Alexandru Cristea.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, econo­mistul-şef al Raiffeisen Bank, a spus că economia locală se află în decelerare, problema economiei fiind reprezentată de buget şi de faptul că ponderea salariilor şi a pensiilor din bugetul de stat este prea mare. Astfel, a spus el, România va ajunge în punctul în care nu va mai putea plăti pensiile şi salariile dacă nu colectează mai eficient taxele şi impozitele.

„În prezent ne caracterizează decelerarea. Economia decelerează. Mai toate ţările euro­pene sunt aşteptate să decelereze. Problema economiei noastre este bugetul. Avem execuţia bugetară la şapte luni şi un deficit bugetar de 1,7%. Dacă ne uităm istoric, deficitul de 1,7% la şapte luni este cel mai mare din 2011 până în prezent. Dacă ne uităm pe structura veniturilor şi a cheltuielilor avem decalaje mari faţă de ce s-a bugetat, în special la TVA, şi sunt greu de recuperat aceste decalaje pentru că sunt de nivelul miliardelor“, a spus el. În opinia lui, România are o factură de salarii care este estimată să ajungă la 12% din PIB. Media europeană este sub 10% din PIB, în condiţiile în care România are venituri din taxe şi impozite de 26% din PIB, iar media europeană este de aproape de 40% din PIB.

„Dacă adăugăm şi presiunea care vine de la noua lege a pensiilor, cheltuielie cu pensiile sunt proiectate să ajungă de la 9% din PIB la peste 14% din PIB. Creşterea de 40% a pensiilor de anul viitor este de negestionat pentru că ar însemna să plătim salarii şi pensii de 26% din PIB, care sunt toate veniturile pe care le avem din taxe şi impozite“, a explicat economistul Ionuţ Dumitru.

El a vorbit şi despre performanţa slabă a industriei prelucrătoare, rezultat care vine în urma unei scăderi de exporturi, scăderea competitivităţii generată de creşterile salariale nesusţinute de majorarea productivităţii şi de cererea externă în scădere.

„Industria are o performanţă foarte slabă în ultima perioadă, avem două trimestre consecutive în care industria a scăzut, deci industria românească ar fi deja în recesiune după definiţia tehnică. Industria scade pentru că am avut o performanţă scăzută a exportu­rilor în ultima perioadă. De altfel, şi elementul de competitivitatea joacă un rol important, creşterile rapide de salarii neacoperite de creşterea productivităţii au redus competitivita­tea exportatorilor români, deci nu doar cererea externă în scădere a contribuit la această performanţă slabă a industriei. Mare parte din industria prelucrătoare a înregistrat scăderi, unele chiar mai ample faţă de trimestrul precedent. Scad atât producţia cât şi numărul de angajaţi, deci se pierde forţa de muncă din industria prelucrătoare“, a menţionat Dumitru.

În ceea ce priveşte colectarea taxelor, Mirela Călugăreanu, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), susţine că există loc de creştere a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor fără a se umbla la nivelul acestora. Astfel, preşedintele ANAF spune că eficientizarea colectării taxelor poate fi realizată prin sprijinirea contribuabililor de a se conforma la declararea şi plata taxelor – în prezent 95% dintre contribuabili se conformează şi îşi depun declaraţiile fiscale – şi intervenţia instituţiei pe segmentul contribuabililor care manifestă tendinţe evazioniste.

„Putem aduce mai multe venituri în România printr-o bună colectare şi de aceea priorităţile ANAF sunt eficientizare, informatizare şi suport pentru contribuabili. Eficientizarea colectării taxelor poate fi realizată din două perspective: să avem marea majoritate a contribuabililor de bună credinţă, să sprijinim conformarea voluntară a contribuabililor din România atât la declarare cât şi la plată şi, de asemenea, să intervenim pe segmentul contribuabililor care manifestă tendinţe evazioniste“, a spus Mirela Călu­găreanu.

De altfel, pentru a creşte numărul contribuabililor responsabili, începând de săptămâna viitoare Ministerul Finanţelor Publice va acorda bonificaţii bunilor plătitori, contribuabilii care au declarat integral şi la termen obligaţile fiscale în ultimii trei ani fiscali, a adăugat preşedintele ANAF. „Bonificaţiile se vor acorda fie anual fie lunar şi sunt în jur de 3% din sumele datorate şi plătite integral şi la termen.“

Pe de altă parte, întrebată de Ionuţ Dumitru dacă ANAF a resuşit să colecteze o parte din sumele necolectate de la începutul anului, reprezentanta instituţiei a spus că suma colectată în primele 8 luni ale acestui an de la contribuabili este cu 12% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Am recuperat din ce pierdusem în prima parte a anului, astfel, suma colectată în cele opt luni din anul în curs este mai mare cu 20 de miliarde de lei faţă de anul trecut, adică avem un plus de 12,5%“, a spus Mirela Călugăreanu.

Gabriel Zbârcea, managing partner la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii:

♦ E posibil să nu mai putem plăti pensii şi salarii, să ne confruntăm cu o adâncire a defictului de cont curent, o creştere a inflaţiei care vor lăsa urme în timp şi va fi greu pentru următorul guvern să se descurce.

♦ Este important pentru investitori să stea de vorbă cu cei de la guvernare, iar aici este problema schimbărilor politice.

♦ O altă problemă este că antreprenorii români care au businessuri în alte ţări nu sunt ajutaţi. Am fost la o conferinţă în Polonia, iar guvernul lor se mândreşte cu câte companii poloneze sunt active la noi în ţară, noi nu putem să răspundem aici pentru că nu ştim câte companii româneşti sunt în Polonia.

♦ Fiscalitatea reprezintă un avantaj. Cota unică este măsura fiscală cel mai bine primită de investitori.

♦ Ce se întâmplă cu modul de percepere a taxelor şi digitalizarea sunt multe de discutat. Problema se pune cum facem să mergem în zona de evaziune fiscală şi cum facem să o rezolvăm.

♦ România are avantaje importante. Există creştere economică pe al doilea trimestru, a fost promovată la statutul de piaţă emergentă – investitorii importanţi erau ţinuţi să nu poată investi în ţara noastră, acum mă aştept ca fonduri importante să se uite spre noi şi să facă investiţii pe piaţa bursieră. De altfel, avem industria IT, care este capabilă să exporte valoare adăugată, exporturile din industria de IT vor depăşi 5 miliarde de euro în primele luni ale anului. De asemenea, brandul de ţară a crescut cu 20 de poziţii, suntem mai bine văzuţi acum, iar astfel de informaţii contează pentru investitori.

Maricla Pennesi, european tax coordinator and head of tax Italy la Andersen Tax & Legal Italia

♦ România este o ţară interesantă pentru investitori, acesta fiind motivul pentru care avem nevoie să ne aflăm în România. Multinaţionalele sunt interesate să investească în România.

♦ Investitorii sunt interesaţi să plătească mai puţin, nu vor să plătească mai mult decât este corect.

♦ Certitudinea fiscală înseamnă taxe bune şi relaţii bune cu administraţia fiscală. Investitorii au nevoie de o imagine clară a sistemului fiscal al ţării în care vor să investească, vor să ştie cât de stabilă este ţara respectivă.

♦ Dacă vrei să fii competitiv este important să ai o legislaţie care să asigure certitudinea fiscală.

♦ Digitalizarea e un pas foarte important pentru a merge înainte. Globalizarea şi digitalizarea sunt punctele cheie pentru a deveni moderni şi mult mai atractivi.

♦ Investitorii vor să fie într-un mediu sigur şi stabil, nu într-unul în care vor fi pedepsiţi. Nu e vorba de cât vor plăti, ci de cum vor fi trataţi.

♦ România se află pe primele locuri în UE atunci când vine vorba de taxe şi impozite mici. România este atractivă şi din punctul de vedere al comerţului liber, dar pe de altă parte relaţia cu instituţiile statului este dificilă.

♦ Este foarte important ca administraţia fiscală să se mişte repede pentru a rezolva dubla impozitare deoarece creează multe probleme la nivel internaţional.

♦ Investitorii caută consistenţă, ei sunt globali şi caută ţara cu cea mai bună practică fiscală. Ţara cu cel mai bun echilibru între sistemul fiscal şi consistenţă este Marea Britanie.

♦ Este importantă consistenţa relaţiei cu administraţia fiscală.

♦ Trebuie să se stabilească reguli comune pentru a defini o bază a fiscalităţii.

Alexandru Cristea, tax partner la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

♦ Sistemul fiscal din România este ciuruit de foarte multe excepţii. Microîntreprinderile acoperă 90% din întreprinderile din România, iar 16% din impozit este o excepţie a sistemului fiscal.

♦ Un sistem fiscal nu trebuie să se bazeze pe facilităţi şi excepţii.

♦ România are un regim fiscal de tip holding extraordinar, acest lucru înseamnă tranzitarea fluxurilor de capital, dividende între companii fără costuri fiscale adiţionale. România stă bine la acest capitol.

♦ Acest regim de tip holding dă o bună structurare a diviziilor de afaceri, uşurează exiturile. Încurajăm firmele sau antreprenorii români să folosească aceste structuri de holding, să îşi centralizeze la un nivel superior deţinerile diferitelor divizii sau entităţi, să se creeze premisele în care România să devină un centru regional de holding.

♦ Se vorbeşte despre o lege a holdingului, dar nu avem substanţă pentru holdingurile din România.

♦ Se vorbeşte despre scutirea de la impozitul de venit pe anumite domenii de activitate, mai ales în scutirea din industria IT. Dacă această scutire a fost parte dintr-o viziune de politică fiscală, a reuşit.

♦ Scutirea de la impozitul pe venit în research şi development există în lege, dar nu funcţionează, sunt foarte puţine cazuri de companii care au avut curajul să implementeze această scutire la nivelul angajaţilor.

♦ Mai există scutirea introdusă recent de Fisc pe venitul angajaţilor în construcţii. A fost o sabie cu două tăişuri, scutirea a venit la pachet cu majorarea artificială a salariului.

Mirela Călugăreanu, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF)

♦ Eficientizarea colectării taxelor poate fi realizată din două perspective: să avem marea majoritate a contribuabililor de bună credinţă, trebuie să sprijinim conformarea voluntară a contribuabililor din România atât la declarare cât şi la plată şi să intervenim pe segmentul contribuabililor care manifestă tendinţe evazioniste.

♦ Gradul de depunere voluntară a declaraţiilor fiscale este de 95%.

♦ În privinţa conformării la declarare şi la plată trebuie să ne inspirăm din practica europeană, să avem în vedere un schimb al bunelor practici în domeniul fiscal.

♦ Ministerul Finanţelor Publice va acorda în perioada următoare bonificaţii bunilor plătitori – contribuabilii care au declarat integral şi la termen obligaţile fiscale în ultimii trei ani fiscali. Bonificaţiile se vor acorda fie anual fie lunar şi sunt în jur de 3% din sumele datorate şi plătite integral şi la termen.

♦ Ponderea veniturilor în PIB din taxe şi impozite a crescut cu 0,5%, în cele opt luni ale acestui an.

♦ Ponderea veniturilor în PIB din taxe şi impozite este de 34%, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.

♦ Taxele din România încurajează mediul economic şi reprezintă un factor care atrage investitorii, 95% din contribuabili sunt corecţi. ANAF trebuie să se concentreze pe segmentul de evaziune.

♦ Putem aduce printr-o bună colectare mai multe venituri în România şi de aceea priorităţile ANAF sunt eficientizare, informatizare şi suport pentru contribuabili.

♦ În legătură cu nivelul taxelor este nevoie de o analiză, reducerea taxelor a avut un efect pozitiv.

Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank

♦ Problema economiei noastre este bugetul. Avem execuţia bugetară la şapte luni şi un deficit bugetar de 1,7%. Dacă ne uităm istoric, deficitul de 1,7% la şapte luni este cel mai mare din 2011 până în prezent.

♦ Dacă ne uităm pe structura veniturilor şi a cheltuielilor avem decalaje mari faţă de ce s-a bugetat, în special la TVA, şi sunt greu de recuperat aceste decalaje.

♦ România are o factură de salarii care este estimată să ajungă la 12% din PIB. Media europeană este sub 10% din PIB, în condiţiile în care România are venituri din taxe şi impozite de 26% din PIB, iar media europeană este de aproape de 40% din PIB.

♦ Dacă adăugăm şi presiunea care vine de la noua lege a pensiilor, cheltuielie cu pensiile sunt proiectate să ajungă de la 9% din PIB, la peste 14% din PIB. Creşterea de 40% a pensiilor de anul viitor este de negestionat pentru că ar însemna să plătim salarii şi pensii de 26% din PIB, care sunt toate veniturile pe care le avem din taxe şi impozite.

♦ Industria are o performanţă foarte slabă în ultima perioadă, avem două trimestre consecutive în care a scăzut, deci industria românească ar fi deja în recesiune după definiţia tehnică.

♦ Industria scade pentru că am avut o performanţă scăzută a exporturilor în ultima perioadă. Elementul de competitivitate joacă un rol important, creşterile rapide de salarii neacoperite de creşterea productivităţii au redus competitivitatea exportatorilor români, deci nu doar cererea externă în scădere a contribuit la această performanţă slabă a industriei.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

FISCUL INFORMEAZĂ: ANAF nu face descinderi în apartamentele românilor

Publicat

in

De

Referitor la articolele apărute în spațiul public, cu privire la posibilele acțiuni de control demarate de ANAF în perioada următoare, este important să facem următoarele precizări:

Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are în prezent în derulare astfel de acțiuni de verificare. Pentru combaterea evaziunii fiscale, ANAF dispune de o gamă largă de instrumente, astfel cum sunt definite de Codul de procedură fiscală. Precizăm că toate verificările ANAF se realizează în baza analizelor de risc, care pun în evidență riscurile de neconformare la declarare și plată.

Pentru o mai bună informare, rugăm reprezentanții mass media să utilizeze canalele oficiale de comunicare ale ANAF.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

REGAL DE… ! Primăria dă 600.000 Euro să repare podul de la Lukoil, alții construiesc de la 0 mult mai ieftin

Publicat

in

De

La ultima ședință de Consiliu Local, la propunerea primarului Panțurescu, aleșii locali din Curtea de Argeș au votat un proiect de hotărâre care vizeaza repararea podului de lângă Lukoil, cel căruia i-au cazut trotuarele chiar pe 15 august. Desi consilierul Serban si ziarul nostru trasese repetate semnale de alarma ca, daca nu se intervine, trotuarele se vor prabusi, primaria a inteles ca e „groasa” treaba abia cand portiuni din pod s-au prabusit. După ce s-a scremut aproape trei luni pentru a rezolva situatia, primaria a propus iar alesii au votat ca să repare repare podul, dar nu asa subtire, ci pe bani grei, mai exact pe 600.000 de euro, adica de vreo 5 ori mai mult decât a costat reparatia Podului de langa Mânastire, un pod cu mult mai mare decat acesta. Potrivit datelor din dosar, vorbim de o raparatie si nu de o constructie de la 0 a podului. Mai exact, se va inlocui partea carosabila cu una noua de 7,8 metri la care vor fi atasate si trotuare de 2,25 metri lăţime. Potrivit informatiilor oficiale, valoarea totală a investiţiei aprobate va fi de 2.930.192,72 lei, adica exact ce spuneam mai sus, circa 600.000 euro. Deși alesii locali au cam strambat din nas la auzul sumei, proiectul a fost votat, astfel ca primaria Curtea de Arges va cheltui aceasta suma de bani, 600.000 Euro, pentru reparatia podului. Bună parte din bani se duc pe studii si proiect, adica exact acolo unde activeaza anumite firme si asta, poate, explica scumpetea de pod.

Ziarul PROFIT a cercetat ce e și prin țară in materie de poduri si…. da, asa este cand esti oras regal: dai bani cu ghiotura din buzunarul cetateanului. Spre comparatie, va aratam mai jos cateva imagini cu un pod contruit de la 0 in Bistrița in acest an, peste raul Somes, deci, atentie, nu reparat, si care a costat mult mai putin, 500.000 Euro. Lucrarile au fost incredintate prin licitatie unei compani private din zona iar podul, care are model unicat si durata de viata 100 ani, nu 50 ani precum cel din Curtea de Arges, arata foarte bine, nemaivorbind ca este mult mai mare decat cel regal care trebuie doar reparat… cu 600.000 Euro.

IATA CUM ARATA UN POD CONSTRUIT DE LA 0 CU BANI MAI PUȚINI decat la Curtea de Argeș

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

În Trend