Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

REGULI NOI ! Ce trebuie să știm când vrem să facem modificări în apartament

Publicat

in

Modificările de apartament pot presupune atât zugrăveli, schimbarea tâmplăriei, înlocuirea unor sisteme, cât și dărâmarea unor pereți. Pentru unele dintre aceste lucrări, avem nevoie de autorizație de construire și chiar de o aprobare expresă de la asociația de proprietari.  În contextul unei legislații a autorizațiilor ușor modificate recent și a unei legi a asociațiilor în vigoare de doar un an, care a venit și ea cu ceva noutăți la acest capitol, e cazul să trecem în revistă câteva idei importante despre aceste lucrări:

Să începem cu prevederile din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Dacă o lucrare din apartamentul propriu afectează structura de rezistență a clădirii și/ sau aspectul arhitectural al construcției, atunci ea nu se poate face decât cu toate documentele necesare: proiect, certificat de urbanism, autorizație de construcție ș.a.m.d. 

Modificări recente la Legea nr. 50/1991 fac din obținerea autorizației pentru lucrările de modificare a compartimentărilor interioare și de închidere a balcoanelor/logiilor o chestiune mai simplă, fiind necesare doar următoarele documente:

  • memoriu de arhitectură;
  • releveu;
  • propunerea de compartimentare/desfiinţare, pentru lucările ce vizează compartimentarea interioară; propunerea de închidere a balcoanelor/logiilor, pentru lucrările aferente acestora;
  • avizul proiectantului iniţial sau, după caz, expertiză tehnică pentru unitatea locativă/spaţiul aflat în proprietatea solicitantului indiferent de funcţiune.

O piedică serioasă pentru modificările pe care vrem să le facem în apartamentele noastre este încadrarea imobilului în categoria monumentelor istorice. Dacă stăm într-un astfel de imobil, atunci autorizația de construcție este absolut necesară. Am putea face, totuși, zugrăveli exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirilor, potrivit legii. 

Când (nu) ne trebuie autorizație de construcție

Se pot face fără autorizație, atâta timp cât nu vorbim de afectarea structurii de rezistență și/sau arhitectura clădirii, următoarele modificări:

  • reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepția clădirilor declarate monumente istorice, în condițiile legii;
  • zugrăveli și vopsitorii interioare;
  • reparații la instalațiile interioare, la branșamentele și racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcțiilor, în limitele proprietății, montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum și montarea aparatelor individuale de climatizare și/sau de contorizare a consumurilor de utilități.

Dărâmarea unor pereți nu se numără printre excepțiile din lista de mai sus. Este foarte posibil ca dărâmarea unui perete să afecteze structura de rezistență a blocului, așa cum punctează adesea specialiștii.  Iar această apreciere nu poate fi făcută de către un nespecialist. Tocmai de aceea, dacă modificarea pe care vrem să o facem presupune dărâmarea unui perete, atunci solicitarea autorizației este necesară, indiferent că e vorba de o debara sau peretele despărțitor dintre cameră și balcon (în cazul celor care își „prelungesc” camera în acest fel).

Principiul „e bunul meu și fac ce vreau cu el” nu se aplică întocmai aici, pentru că traiul la bloc înseamnă să-i respecți și pe ceilalți proprietari din clădire și să le respecți dreptul lor de proprietate. În plus, intervenția pe structura de rezistență înseamnă punerea în pericol a celor care locuiesc în acel bloc, în anumite situații.

La capitolul sancțiuni, pentru lipsa autorizației de construire atunci când e obligatorie, Legea nr. 50/1991 prevede o amendă între 1.000 și 100.000 de lei. Oricine din bloc poate sesiza primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții și primirea amenzii este aproape garantată. Pe lângă asta, vom fi somați să încetăm lucrările și să încercăm să obținem documentele legale. Dacă nu respectăm obligația de a înceta lucrările, ne putem alege inclusiv cu un dosar penal, întrucât legea cataloghează această faptă ca infracțiune.

Întrebăm sau nu asociația de proprietari?

Mai exact, avem sau nu nevoie de acordul vecinilor sau al majorității în asociație?

Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor stabilește că asociația trebuie înștiințată de lucrările care presupun modificarea proprietății și pentru care e necesară o autorizație de construire/desființare. În acest caz, nu doar că trebuie înștiințată, ci e necesară depunerea la cartea tehnică a actelor de autorizare, a procesului-verbal de recepție și a planurilor din proiectul tehnic.

Am mai analizat în trecut, pe vechea lege, chestiunea obligației de a avea aprobarea asociației. Aprobarea nu a fost prevăzută niciodată expres, nici în vechea lege, nici în aceasta actuală. Dar se punctează obligația ca lucrările pe care le fac asociații din bloc la apartamentele proprii să respecte legislația construcțiilor.

Anterior modificărilor constructive în cadrul proprietăţilor individuale, proprietarii obţin avizele şi autorizaţiile aşa cum sunt reglementate de legislaţia în vigoare, şi au obligaţia să nu pună în pericol integritatea structurală a condominiului sau a altor proprietăţi individuale, precum şi sănătatea populaţiei, conform legislaţiei în vigoare„, scrie în lege.

Legea mai prevede o obligație expresă a proprietarilor de a comunica asociației și organului fiscal local orice schimbare a suprafeței construite sau utile, în cel mult 30 de zile de la încheierea lucrărilor. Nerespectarea acestei obligații atrage o amendă de la 200 la 1.000 de lei. Mai departe, cei care pun în pericol integritatea structurală a condomniului sau a altor apartamente, să zicem, sau care vor afecta buna funcționare a instalațiilor aferente acestora prin acele lucrări riscă amenzi între 500 și 3.000 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Victor Costache va ocupa o nouă funcție la Ministerul Sănătății

Publicat

in

De

Fostul ministru al Sănătății, Victor Costache, este consilier onorific al actualului șef de la Sănătate, Nelu Tătaru. Informația apare pe site-ul oficial al Ministerului Sănătății, acolo unde este prezentată lista membrilor cabinetului Tătaru.

Victor Costache a fost numit consilier al lui Nelu Tătaru în data de 31 martie, la cinci zile după ce și-a dat demisia din funcția de ministru al Sănătății, în plină criză provocată de epidemia de COVID-19.

Alături de Costache, din cabinetul Tătaru mai fac parte și Rodica Prioteasa, Ovidiu-Costică Chirilă, Lucian Timofticiuc, Ștefan Alexandru Coman, Ionela-Alexandra Crețu, Mihaela Valentina Guta și Ioana Bianca Truchină, conform Mediafax.ro

Vezi și:

În plină epidemie de coronavirus, Hellvig ar fi fost ‘convocat de urgență’ în SUA! Șeful SRI și-a trimis, însă, înlocuitorul

Comentariu: Medicii între eroi și ‘dezertori’

Proiect bombă! Interdicții majore pentru următorii doi ani

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Veste bună! România poate asigura, în întregime, necesarul de alimente al populației – Studiu

Publicat

in

De

România are capacităţi de producţie care ar putea asigura, la acest moment, în întregime, necesarul de alimente al populaţiei, este concluzia unui studiu realizat o platformă specializată în oferirea de informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale companiilor.

Conform reprezentanţilor Termene.ro, cel mai important element al industriei alimentare este existenţa materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de faţă prin numărul de companii care activează în sectorul producţiei agricole (producţia vegetală şi producţia animalieră).

Astfel, în prezent, veniturile generate de întregul sector agricol al României s-au apropiat de 40 miliarde lei, în creştere de la aproximativ 30 miliarde lei cât înregistra în anul 2015 (cel mai slab an din ultimii cinci ani). De asemenea, valoarea comercializată de aceste companii reprezintă, în medie, 65% din valoarea de vânzare a produselor finite, dar spre deosebire de comerţ, unde existenţa mărfii este cel mai important element, în cazul producţiei, pe lângă materia primă (a cărei existenţă este foarte importantă), în preţul final al produsului sunt cuprinse multe alte costuri a căror pondere este de asemenea relevantă, costuri precum salariile muncitorilor din fabrici, existenţa unor linii de producţie a căror cost este vizibil prin amortizare, energia electrică necesară funcţionării acestora etc.

„Dacă în comerţ vorbim de raportul preţ de achiziţie – preţ de vânzare marfă, în producţie discuţia pleacă de la raportul materie primă – produs finit pentru care exemplificăm cu o moară de făină. Materia primă – grâul 1,5 kg asigură produsul finit – făina – 1 kg. Preţul de achiziţie al grâului este de 1,2 – 1,5 lei (până într-un leu/kg), iar preţul făinii la ieşirea din fabrică este de 2,5 – 3 lei.

Rezultă aşadar că jumătate din preţul făinii este costul grâului din care este fabricată. Luând acest exemplu extrem de simplu şi aplicat la nivel macroeconomic, putem deduce că materia primă vândută în România are potenţialul de a asigura funcţionalitatea industriei alimentare”, apreciază Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

Datele prezentate în studiul de specialitate arată că, în intervalul 2014 – 2018, necesarul de consum din România ar fi putut fi acoperit în proporţie de 100% de capacităţile de procesare interne, pe când în cazul anului 2019 previziunile specialiştilor indică un grad de acoperire care se apropie de 100%.

„Cei mai buni ani din acest punct de vedere au fost anii 2015 şi 2016, când capacitatea României a depăşit cu peste 10% consumul”, se notează în cercetare.

Potrivit sursei citate, la nivel naţional, o treime din veniturile comercianţilor care activează în industria alimentară provin din bunuri non-alimentare „Deşi datele oficiale ale anului 2019 nu sunt încă finalizate, toate elementele converg spre aceeaşi concluzie: companiile care au ca domeniu principal de activitate comerţul preponderent cu produse alimentare, băuturi şi tutun au depăşit 90 de miliarde de lei venituri (conform Ministerului de Finanţe) pe când cheltuielile pe care populaţia le realizează pentru aceste tipuri de produse au depăşit 62 de miliarde de lei (conform INS).

Discrepanţa dintre veniturile companiilor care asigură populaţia cu produse alimentare şi cheltuielile pe care aceasta din urmă le realizează pentru aceste tipuri de produse este cauzată de doi factori: toate companiile din domeniul comerţului cu alimente (inclusiv băutură şi tutun) au în ofertă o serie de produse din alte categorii care sunt achiziţionate frecvent, dar care nu fac parte din categoria analizată; datele provin din două surse, Ministerul Finanţelor, respectiv Institutul Naţional de Statistică, existând aşadar mici inadvertenţe.

În ambele cazuri, se poate observa că, de la an la an, din punct de vedere valoric, atât consumul de alimente al populaţiei, precum şi veniturile comercianţilor au crescut într-un ritm accelerat. O parte din creştere este determinată de creşterea preţurilor de consum, dar un alt motiv relevant al acestui trend este şi înclinaţia spre consumerism, tot mai vizibilă şi la nivel naţional”, precizează studiul Termene.ro.

Totodată, veniturile obţinute de capacităţile de producţie ale industriei alimentare (inclusiv băuturi şi ţigări) au crescut anual, până la aproximativ 61 miliarde de lei, iar veniturile pe care le-au generat companiile respective au depăşit, în fiecare an, costurile populaţiei pentru achiziţia de produse alimentare.

La capitolul angajaţilor din industria alimentară din România, 1 din 5 se află pe raza municipiului Bucureşti.

„Probabil că în contextul crizei cu care se confruntă în acest moment lumea, unii dintre cei mai esenţiali angajaţi din mediul privat sunt cei care activează în industria producţiei alimentare. La nivelul anului 2018, ultimul pentru care datele sunt complete, în România erau angajate aproximativ 190.000 de persoane în acest domeniu. Datele previzionate pentru anul 2019 indică o valoare aproximativ similară cu o uşoară creştere, însă fără a exista schimbări fundamentale.

Principalele capacităţi de producţie alimente ale României sunt grupate în jurul municipiului Bucureşti, unde există peste 17 mii de angajaţi în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11 mii angajaţi şi Ilfov cu aproximativ 10 mii.

La polul opus, cele mai puţine unităţi de producţie sunt în judeţele din sudul României şi din regiunea de sud-vest, unde cu puţine excepţii există sub 3.500 de angajaţi/judeţ”, susţin specialiştii.

Termene.ro este o companie înfiinţată în anul 2014 din dorinţa de a permite companiilor identificarea oportunităţilor de afaceri şi evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă şi foarte uşor de utilizat.

Peste 50.000 de companii au acces, zilnic, la platforma completă care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale firmelor din România, conform Agerpres.ro

Vezi și:

În plină epidemie de coronavirus, Hellvig ar fi fost ‘convocat de urgență’ în SUA! Șeful SRI și-a trimis, însă, înlocuitorul

Comentariu: Medicii între eroi și ‘dezertori’

Proiect bombă! Interdicții majore pentru următorii doi ani

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

PROFIT 24 TV LIVE

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUSTINE INDEPENDENTA NOASTRĂ

Dacă esti multumit de activitatea noastra si crezi ca facem o presa libera, ne poti sprijini sa continumam in slujba ta, fara a fi nevoiti sa facem contracte cu statul

În Trend