Conecteaza-te cu noi

Anchete

Prima lovitură! Cine e parlamentarul USR care nu va vota moțiunea de cenzură și ce avere are

Publicat

in

O primă lovitură pentru Uniunea Salvați România! Un parlamentar USR a anunțat că nu va vota moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Dăncilă.

Senatorul USR Ramona Nicoleta Dinu a dezvăluit, pe pagina de socializare, că va absenta de la votul de azi, din cauza unor grave probleme de sănătate.

„Votul moțiunii de cenzură de joi reprezintă un moment decisiv pentru istoria recentă a României, un „t zero” pentru societate, dar mai ales pentru clasa politică în ansamblul ei.

Din păcate, din cauza unor grave probleme de sănătate, nu voi putea fi prezentă la votul din Parlament.

Cred însă cu toată tăria în reușita colegilor mei! Începând de joi, semnalele punctuale care au fost transmise în diferite comunități locale în ultimii ani, se vor transforma într-un semnal general, reprezentativ la nivelul întregii societăți.

Sunt sigură că votul de joi din Parlament va face cinste dorinței pe care românii au manifestat-o în repetate rânduri, atât la ultimele alegeri cât și în stradă!”, a anunțat, pe Facebook, Ramona Dinu.

Potrivit ultimei declarații de avere, verificate de Bugetul.ro, Ramona Nicoleta Dinu nu deține case, terenuri sau mașini.

În schimb, senatorul USR are bijuterii în valoare de 5.000 de euro, părți sociale la societățile Ramona Fashion SRL și Tomis Nautic Club SRL și are de recuperat 16.000 de euro de la Pintea Adina Maria.

Dinu are și datorii. În anul 2007, a contractat un credit în valoare de 74.000 de euro, scadent în 2035, iar în 2008, un credit de 22.500 de euro, scadent în 2035.

În anul 2018, ea a încasat de la Universitatea Ovidius din Constanța peste 73.000 de lei, plus salariul de parlamentar în valoare totală de 125.454 de lei.

Vezi și

Lovitură uriașă pentru o cunoscută bancă din România! Amenda colosală pe care o are de plătit

Traian Băsescu provoacă un cutremur! Pentru cine a lucrat, în realitate, Kovesi: ‘Acum au extras-o’

Vești importante! Ce persoane vor putea ieși mai repede la pensie

Citeste mai mult
Publicitate

Anchete

La solicitarea Bugetul.ro, CNSAS a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora

Publicat

in

De

După ce în spațiul public au apărut informații că Mihai Șora, membru de onoare al Academiei Române, fost ministru al Învățământului în Guvernul Petre Roman, a lucrat în Ministerul de Externe condus de Ana Pauker, Bugetul.ro a întrebat Consiliul Național pentru Studierea Arhiverlor Securității (CNSAS) dacă filosoful a colaborat sau nu cu Securitatea.

Marți, 12 noiembrie, CNSAS ne-a informat că a demarat procedura de reverificare a lui Mihai Șora.

„Cu referire la solicitarea conținută, vă informăm că instituția noastră a reluat procedura de verificare în ceea ce privește persoana domnului Mihai Șora – membru de onoare al Academiei Române, în conformitate cu prevederile art. 3, lit. r din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare”, a precizat, prentru Bugetul.ro, CNSAS.

La scurt timp de la apariția într-o reclamă a eMAG, unde a promovat tema libertății obținute de poporul român, în urmă cu 30 de ani, la Revoluția din 1989, Mihai Șora a fost subiectul principal al unor mari controverse.

În spațiul public s-a arătat că Șora a fost membru al Partidului Comunist Francez și apoi, revenind în România, a lucrat în Ministerul de Externe al României, condus de Ana Pauker.

În replică, fiul cunoscutului filosof, Tom Șora, a susținut că Mihai Șora ar fi făcut, de fapt, parte din comuniștii din Rezistența Franceză, nu din rândul celor educați la Moscova.

Mai mult, el a precizat că tatăl său ar fi fost „obligat” să lucreze în ministerul condus de Ana Pauker.

Vezi și EXCLUSIV Dovada care răstoarnă spusele ministrului Muncii, Violeta Alexandru

EXCLUSIV Revine Nicușor Dan la șefia USR? Dan Barna are zilele numărate

Vești importante- Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare pentru aceste persoane

„! ATENTIE !
Tatäl meu, Mihai ȘORA, a fost si este supus unor atacuri infame, cu scopul de a-l discredita.
1) I-se imputä faptul cä pinä in 1948 a fost membru al Partidului Comunist Francez.
2) Se afirmä cä ar fi colaborat intre 1948-51 cu Ana Pauker.

Punctul 1 este fals in sensul interpretärii tendentioase a unor facte reale. Punctul 2 este de-a dreptul o minciunä. Am sä explic:

1) Apartenenta lui Sora la PCF pinä la 1948 se explicä prin faptul cä pinä in 1945 a luptat in Rezistenta Francezä contra ocupatiei Hitleriste a Frantei. Este stiut, cä un segment important din structura rezistentei era compusä din comunisti, care erau bine organizati. Dar comunistii din Rezistenta Francezä – sau in orice caz un numär mare dintre ei – nu pot fi comparati cu teroristii dogmatici educati la Moscova si trimisi dupä räzboi ca agenti stalinisti in tärile Europei de est, pentru a instaura acolo dictatura comunistä. Foarte multi comunisti din Rezistenta Francezä erau deci pur si simplu minati de idealul libertätii. Asa si tatäl meu.

2) In 1948 tatäl meu a fäcut o cälätorie in Romänia, cu scopul de a-si vizita pärintii, pe care nu-i väzuse de 10 ani. Vizita trebuia sä dureze 3 säptämini. Ajuns in Romänia a fost de la inceput urmärit permanent de Securitate. La data intoarcerii sale in Franta, agenti ai securitätii l-au debarcat la granita cu Ungaria cu forta din tren si l-au readus sub escortä la Bucuresti. Aici i s-a pus in vedere sä lucreze in cadrul Ministerului de Externe, condus de Ana Pauker. Asta era un ordin. Cu aceastä ocazie a fost informat, cä nu mai are voie sä päräseascä Romänia.

Am spus cä trebuia sä lucreze „in cadrul“ ministerului si nicidecum „in cabinetul Anei Pauker“ – o micä diferentä ! Actuala acuzatie, cä ar fi colaborat si lucrat „in cabinetul Anei Pauker“ e pur si simplu falsä. Tatäl meu nu a primit nici o functie de decizie – asa cum sugereazä detractorii lui – deci nu a lucrat „in cabinet“, ci a fost obligat sä lucreze. Functia era legatä de competenta sa in cea ce priveste limba francezä si situatia politico-culturalä din Franta. Munca sa consta din traduceri de acte sau alte texte din francezä in romänä si invers. In plus trebuia sä redacteze zilnic pentru uzul sefilor un rezumat din toatä presa francezä in limba romänä. Atit!

Dupä episodul de la Ministerul de Externe, a locuit un timp sub regimul de domiciliu fortat, intr-un subsol de pe Bulevardul Dacia din Bucuresti. Apoi, in timpul copiläriei mele, pinä in 1963 familia noasträ de 5 membri a locuit intr-un apartament impärtit artificial pentru 3 familii. Baia si bucätäria, erau folosite in comun. Trebuie oare subliniat, cä nu asa locuiau cei ce sustinreau regimul comunist?

Mihai Sora nu a comis niciodatä vreo actiune politicä reprobabilä. Acest lucru este valabil mai ales pentru cea mai cumplitä perioadä a comunismului. Faptul cä nu a fäcut inchisoare sub comunisti, nu inseamnä deloc cä ar fi fost un profitor al regimului. Asta pot s-o afirm eu, care il cunosc totusi destul de bine…”, a susținut Tom Șora.

Eugen Dinu pentru Mihai Şora.jpg

Citeste mai mult

ACTUAL

Decizie ȘOC în dosarul ,,Consultanța”! Achitarea lui Drăghici și Nicolescu, ANULATĂ ! Dosarul se va rejudeca de la zero

Publicat

in

De

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat marţi decizia prin care au fost achitaţi în 2018 fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici şi fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu, urmând ca dosarul să se rejudece de la zero.

Hotărârea instanţei a fost luată în baza deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare care au fost soluţionate de completuri de judecată de la Instanţa supremă care nu erau specializate în cazuri de corupţie.

„Cu majoritate, admite apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de apelanţii intimaţi inculpaţi Cioflan Iulian, Dochinoiu Nicolae, Ene Florea, Pătraşcu Gheorghe, Pupăză-Roşu Sevastian şi Voicu Dumitru împotriva sentinţei penale nr. 393 din data de 27 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, în dosarul nr. 4215/1/2015. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi dispune rejudecarea cauzei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2019”, se arată în decizia instanţei.

A existat şi o opinie separată a unui judecător, în sensul suspendării procesului şi sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru a afla dacă se aplică sau nu decizia CCR în dosarele de fraude cu fonduri europene.

În iunie 2018, Mircea Drăghici şi Constantin Nicolescu au fost achitaţi într-un dosar în care sunt erau judecaţi pentru fapte de corupţie alături de 38 de primari şi viceprimari de comune, un fost director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor Argeş şi două angajate ale unei firme de consultanţă.

Cei 43 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pe 23 noiembrie 2015 de procurorii DNA Piteşti, într-un dosar în care prejudiciul este de aproape un milion de lei, reprezentând paguba adusă unui număr de 35 de unităţi administrativ-teritoriale prin încheierea unor contracte de consultanţă.

Mircea Drăghici, fost deputat şi fost trezorier al PSD, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), şi complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care trei în formă continuată).

Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu, precum şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Potrivit DNA, faptele au fost săvârşite în legătură cu încheierea unor contracte de consultanţă între administraţiile locale şi o firmă la care ar fi avut interese Mircea Drăghici.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

PITEȘTI

Câmpulung

Mioveni

SUNTEM SI AICI

În Trend