Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Mungiu-Pippidi aruncă în aer ancheta Rise Project: Dan Barna, executat de servicii pe modelul Dragnea

Publicat

in

Politologul Alina Mungiu-Pippidi analizează situaţia generată de ancheta Rise Project despre afacerile lui Dan Barna. Aceasta vorbeşte despre un nou tip de „jurnalism de investigaţie servit”, dar şi despre faptul că liderul USR este victima unui mecanism al serviciilor care a fost tolerat în cazul lui Dragnea.

„Important pentru cazul românesc, care ne preocupă, este apariția unui nou tip de jurnalism sesizat de LMD, jurnalismul de investigație servit. Față de jurnalistul de investigație de altădată, care pleacă pe fir, jurnalistul de azi capătă o valiză de documente confidențiale (de la un serviciu al statului care nu ar avea altfel dreptul să le utilizeze ca dovadă în procese), mai face câteva verificări, dă un telefon la cel incriminat și gata investigația. Totul e pe față. În timp ce opinia publică se preocupa că îi plătește Soros, consorțiul internațional de jurnaliști care studiază documentele de la Panama Papers (din care face parte și RISE P) primește granturi de la Departamentul de Stat (diferență în zerouri). Multe grupuri de jurnaliști din multe țări din acest consorțiu nu existau înainte – ele s-au format din informațiile și banii care vin cam din aceleași surse, surse pe care în mod normal nu le credităm ca favorizând independența jurnalistică, pentru că sunt guvernamentale, iar în multe țări au devenit mai influente decât presa tradițională. (…)

Când a fost povestea cu valiza lui Dragnea, ca și cu locurile lui din avionul de Brazilia dezvăluite de Rise P, am scris prompt că nu e normal ca serviciile secrete să introducă asemenea informații private pe piață prin intermediul jurnaliștilor (este chiar ilegal). Fiind vorba de Dragnea, nimănui nu i-a păsat, că sensibilitatea la stat de drept, adică la domnia procedurilor indiferent de persoane, e zero la români. Ceea ce s-a tolerat atunci cu cel mai nepopular personaj e repetat cu cel mai popular, Dan Barna, și acum deodată RISE P devine SRI, SIE etc. (…)

Cine stă la masă cu dracu‘ e bine să își măsoare coada la lingură. Că de îndată ce ți se urcă la cap că nu ești o marionetă și chiar crezi că ești actorul principal din piesă, te trezești că tot arsenalul diabolic, care nu te deranja deloc când era folosit ca să te ajute, se întoarce contra ta, și uite așa documente din anchete confidențiale ajung la Rise, după care DLAF se pune pe anchetat etc. Ca în vechiul banc comunist în care nu ai spus nimic cînd îi lua pe vecinii tăi securitatea în mod arbitrar și când vin să te ia pe tine nu mai ai nici un vecin să te apere.

Prima lecție din cele întîmplate e că statul paralel nu e acordeon, cânți la el cât atragi bacșișuri și pe urmă cînd îl dai jos de pe umăr stă unde îi pui. E invers. Anexa sunteți voi sau ei cel puțin așa cred. Vreți să vă emancipați? Ok, dar asta nu merge așa, din accident, nu scapi de ceva a cărei existență nu ai făcut decît să o negi. Ce propuneți?

A doua lecție e că populismul anticorupție se întoarce mai devreme sau mai tîrziu contra celor care îl folosesc. Bagi în capul oamenilor că toți politicienii profită din conflict de interese, ridici standardele la o înălțime unde nu le poți urma. (…)

A treia lecție e că fondurile europene nu aduc și nu vor aduce vreo creștere în productivitate, fără să se fure neapărat întrețin aceleași firme care supraevaluează servicii și produc activitate doar cât vine subvenția. Nu l-am auzit pe dl. Barna să remarce că asta e problema pe fond, că o va schimba el cînd ajunge la guvernare, și asta e mai grav decît că a semnat contract cu soră-sa. (…) După cum ziceam, l-am detestat pe Dragnea și demascat cînd nu se ocupa nimeni de el ani de zile, dar așa e cu procedurile, dacă nu ai grijă să fie aplicate imparțial te trezești că nu mai ai stat de drept exact cînd credeai că desfaci șampania de liberare. Ce liberare? De cine?”, scrie Alina Mungiu-Pippidi pe romaniacurata.ro.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

A murit o legendă a baschetului românesc

Publicat

in

Horaţiu Giurgiu, legendă a baschetului românesc, a murit la 85 de ani

Clubul Sportiv Dinamo a anunţat, joi, decesul profesorului Horaţiu Giurgiu (85 de ani), o legendă a baschetului românesc şi a CS Dinamo.

Antrenorul cunoscut de apropiati sub numele de alint „Bigu” a jucat la Dinamo în anii 60-70, câştigând şapte titluri naţionale.

După ce a renunţat la cariera de sportiv, la numai 33 de ani, a îmbrăţişat profesia de antrenor, şlefuind talente precum Constantin „Titi” Popa, Gherasim Tzakis, Mircea Ivanov, Cornel Alecu si Uche Iheadindu.

El va fi înmormântat sâmbătă.

Citeste mai mult

NATIONAL

Plenul Consiliului Concurenţei va fi format din 9 membri. Legea a fost promulgată

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru modificarea Legii concurenţei 21/1996, prin care se stabileşte că plenul Consiliului Concurenţei este format din nouă membri, aceştia având un mandat de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, conform Agerpres.

Actul normativ a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD în octombrie 2017, iar în iunie 2020 a fost adoptat de Senat – for decizional în acest caz. În 2020, PNL, USR şi şeful statului au sesizat actul normativ la CCR, însă Curtea a respins obiecţiunile de neconstituţionalitate. În noiembrie 2020, preşedintele Iohannis a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare. Camera Deputaţilor a reexaminat legea în urma cererii preşedintelui Iohannis şi s-a pronunţat prin vot pe 20 decembrie 2022. Senatul a adoptat această lege, în calitate de for decizional, pe 11 martie.

Potrivit actului normativ, plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial format din nouă membri: un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi şase consilieri de concurenţă, numiţi de Camerele reunite ale Parlamentului; trei membri la propunerea grupurilor parlamentare din Senat, patru membri, la propunerea grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, un vicepreşedinte la propunerea preşedintelui României şi un vicepreşedinte la propunerea prim-ministrului.

Anterior, legea prevedea şapte membri în plenul Consiliului Concurenţei.

Numirea preşedintelui plenului Consiliului Concurenţei, a vicepreşedinţilor şi a celor şase consilieri de concurenţă, cu nominalizarea funcţiilor, se face de către cele două camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Condiții de numire

Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un membru al Consiliului Concurenţei se numără vechimea de minimum 10 ani, studii superioare dovedite cu diplomă, să nu fie condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie şi pentru care nu a intervenit reabilitarea, să nu aibă cazier fiscal şi să nu se fi aflat într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese.

„În caz de condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, revocarea din funcţie intervine de drept. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, membrii Consiliului Concurenţei pot fi suspendaţi din funcţie de Parlament de la data punerii în mişcare a acţiunii penale”, mai prevede actul normativ.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend