spalatorie haine Bucuresti | realizare site web

POVESTILE ARGESULUI Mormantul templierului misterios de la Curtea de Argeş

Facebook Twitter Google+
POVESTILE ARGESULUI Mormantul templierului misterios de  la Curtea de Argeş

Dacă pașii vă poartă către frumoasa cetate a Țării Românesti, Curtea de Argeș, încercați să vă depărtați de traseele bine bătătorite de turiști. Poveștile ascunse de zidurile unei vechi biserici vă vor marca cu siguranță și vă vor face să vă puneți multe întrebări. Printre alte fețe domnești, un cavaler își duce somnul veșnic în biserica Domnească. Misterul care plutește deasupra mormântului său s-a adâncit atunci când oasele sale au fost deshumate. Corpul era perfect conservat și era înveșmântat în straie cu simboluri de pe alte tărâmuri. Negru Vodă, Vlaicu Vodă, un teuton sau chiar un templier sunt variantele cu care se luptă istoricii. Desupra lui veghează Fleur de Lis și Fecioara Maria, care ascunde sub straiele albastre, pântecul în care-l purta pe Isus.

Povestea bisericii și a celor 14 morminte voievodale pe care le găzduiește a început să nască multe controverse în momentul în care istoricii au vrut să afle cine au fost fețele domnești care-și duc somnul sub lespezile reci. Se întampla la începutul secolului XX, când o comisie de istorici, printre care și Nicolae Iorga, a vrut să descopere ce se mai poate salva din bătrâna biserică, atât de crunt lovită de vitregiile secolelor care trecuseră peste ea. Nu mică le-a fost uimirea atunci când sub straturile noi de pictură, au descoperit-o pe cea originală.

Scenele biblice, în viziunea misteriosului pictor, sunt redate într-o manieră cel puțin îndrăzneață. În naos, există o pictură ce o reprezintă pe Fecioara Maria însărcinată, lucru extrem de rar întâlnit în lume și niciunde în alt loc pe teritoriul României. Pe un alt perete, îți poate da fiori crucea inversată a Sfântului Petru.

Misterul s-a adâncit și mai tare în momentul în care au fost deschise cele 14 morminte. Când lespedea grea s-a ridicat de pe unul dintre ele, cel cu numărul 10, Iorga a exclamat: “Doamne, Iartă-ne pentru ce am făcut!”

Pe piatra grea de mormânt se pot vedea și astăzi simboluri nespecifice lumii medievale românești: un arbore al vieţii încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale. Racla de piatră poartă sculptată o cruce templieră, iar la cap o Stea a lui David.

La momentul primei deshumări, trupul cavalerului era perfect conservat. În șoaptă și în umbră, unii vorbeau timid că cel pe care îl înălțau din mormântul vechi era un inițiat.

Pe piatra grea de mormânt se pot vedea și astăzi simboluri nespecifice lumii medievale românești: un arbore al vieţii încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale

Pe piatra grea de mormânt se pot vedea și astăzi simboluri nespecifice lumii medievale românești: un arbore al vieţii încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale

Straiele în care veghea de veacuri sub lespezi erau unele deosebite. Pe cap avea o diademă de mărgăritare, strânsă cu un lanţ de aur peste părul lung si rosu. Purta o tunică din mătase purpurie, împodobită cu zvastici. Nasturi de aur încheiau haina, strânsă la mâneci, la piept şi la gât cu mărgăritare. Cavalerul avea o centură brodată cu metal preţios, care se strângea cu o pafta de aur, înfățișând un castel cu patru turnuri. În faţă, pe smalţ albastru, era înfăţişată o lebădă cu cap de femeie. Pe degetele lungi purta mai multe inele marcate cu litere latine.

În contact cu aerul însă, ţesăturile s-au distrus! Podoabele însă au fost strămutate în liniștea sigură a Muzeului Național de Istorie, acolo unde pot fi admirate și, mai ales, analizate și astăzi.

Vizitatorii curioși află de pe plăcuța din dreptul tainicului mormânt că acolo este îngropat Vladislav Vlaicu. Unii istorici susţin însă că în acel loc își poartă eternitatea voievodul Radu Negru. Asta doar dacă te lași condus de zicerea populară “Crede și nu cerceta!”.

Osemintele cavalerului nu au fost niciodată supuse unui test ADN sau unei datări cu izotopul C14. Unii spun că nu a fost nevoie, alții că nimeni nu a solicitat acest test sau că cererile arheologilor în acest sens au fost elegant refuzate.

Personaje marcante ale lumii românesti, între care şi scriitorul Vasile Lovinescu, au lansat însă o teorie foarte credibilă, bine argumentată. În “Dacia hyperboreană”, Lovinescu propune următoarea teorie:

“Întemeierea Țărilor Române a fost făcută de iniţiaţi în vechile mistere, moştenite de la daci, care şi ei le-au căpătat anterior. Până la anul 1300, când intră în istorie, Basarabii sunt o castă, nu o familie, casta sacerdotală a dacilor, „purtătorii de căciuli. Cavalerul cu lebădă este, la rândul lui, un iniţiat întrucât pe sarcofag se află dăltuit Arborele vieţii, „Y”-ul sacru al lui Ianus, iar paftaua aminteşte că, în urmă cu 4000 de ani, Polul Ceresc era în Constelaţia lebedei sau a dragonului. Mulţi domni ai noştri, până la Mihai Viteazul, au fost conştienţi de descendenţa lor, adăugându-și în faţa numelui particula „IO”, care înseamnă „Ianus – „REGELE DACILOR”

Printre atâtea dileme, cavalerul cu lebădă își duce somnul liniștit între zidurile întunecate de la Biserica Domnească și veghează de undeva de departe la Graalul în slujba căruia probabil și-a purtat întreaga existență însemnată.

Facebook Twitter Google+

Facebook Comments

Mai poti citi si....